12,732 matches
-
Evreii polonezi, care deveniseră proprietarii pământurilor, au plantat pomi fructiferi, migdali și în special vii iar din anul 1904 portocali, Zalman Minkov fiind cel dintâi care a sădit o livadă de portocali. Evreii yemeniți au găsit de lucru pe aceste plantații. Localitatea a devenit după mulți ani cunoscută că „oraș al citricelor” - Ir Hahadarim. În anul 1920 a ajuns la Rehovot calea ferata și s-a clădit o gară, ceea ce ajutat la comercializarea produselor agricole din localitate în întreaga țară și
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
denumită după un verset din cartea biblică a Facerii 26,22: Este vorba de un loc de popas al patriarhului Iacob care părăsise Beer Sheva în drum spre Egipt. Simbolul oficial al orașului cuprinde trei elemente:o portocală - aluzie la plantațiile de portocali care în trecut au făcut renumele locului, și din care nu a rămas în prezent decât un mic Muzeu al livezilor („Muzeion Hapardes”), un microscop - aluzie la centrele de cercetare științifică - Institutul Weizmann, Facultatea de studii agricole,etc
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
dimensiune dezvoltării podgoriei Jidvei. Imensul potențial este valorificat în prezent așa cum merită, exporturile cresc în fiecare lună, iar consumul intern se înscrie pe o linie ascendentă. Din întreaga suprafață cultivata se reînnoiesc anual aproximativ 50 de ha. Vârstă media a plantațiilor este de 10 ani, odată cu replantările făcându-se și înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative. Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de pădure, se bucură de o climă
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
spre Teiuș. Având în vedere vechimea așezării centrului de comună, de aproape 700 de ani, pe parcursul istoriei sale a avut mai multe toponime. denumirea străveche a localității a fost "Nucet"—toponim dat de prezența în zonă a întinselor suprafețe de plantații de nuci, toponim tradus apoi în maghiară în "Diod". Stremț - Stremți - maghiară Diod - germană Nusschloss palatul din satul cu nuci raion Alba regiunea Hunedoara. 1332 - sacerdos de Kyod - Dyod 1337 - Gyod 1340 - nobiles de Dyod, Hyogh 1349 - Diod Doc.Rom
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
109, ce face legătura între municipiul Cluj-Napoca și orașul Jibou, județul Sălaj. Flora din zonă este caracteristică zonei de deal, cu păduri de foioase. Arborii predominanți sunt cei de esență tare, din familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
se consumă câteodată în forma sa pisată, mărunțită. În acest caz ghimbirul e o pulbere fină asemănătoare piperului alb. Abia la începutul anilor 1980 cercetătorii occidentali s-au preocupat de virtuțile terapeutice ale ghimbirului, în special rizomul. Cele mai mari plantații de ghimbir se află în regiunile tropice și subtropice. Cu o suprafață de 181 mii ha (2005) și o recoltă de 125 mii tone Nigeria este cel mai mare cultivator de ghimbir ca extindere. În schimb India produce anual 359
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
orașului. Fii Libertății au fost informat că în port se aflau două vase britanice cu muniții destinate trupelor din Boston. Aceștia au împiedicat să iasă în larg și le-au descarcăt. În Virginia, John Harrover, servitor, învățător la școală de pe plantație, ales căpitan, a susținut mulțimea de voluntari la un concurs pentru selecționarea oamenilor, iar lordul Dunmore, ultimul guvernator al Virginiei, s-a pus sub protecția forțelor navale britanice. La Savannah, capitală Georgiei, organizația revoluționară a preluat conducerea orașului. Generalul maior
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
impulsuri, onoarea britanică cerând răzbunare, guvernul refuzând să ia în considerare "petiția ramurii de măslin", emanate de un congres continental illegal, iar la 23 august 1775, Proclamația Regală îi scoteau în afară legii pe rebelii, supușii lor din coloniile și plantațiile lor din America de Nord. Proclamația cerea tuturor ofițerilor și slujbașilor coroanei să înăbușe această rebeliune și să-i predea pe trădători judecății, iar supușii loiali să informeze autoritățile de orice acțiune sau persoană care s-ar alia cu rebelii. Proclamația a
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
au luptat în rândurile armatei și flotei americane în detașamente de partizani. Unități întregi erau constituite din negri cu ofițeri albi. În statele în care recrutarea era interzisă, sclavii care doreau să între în detașamente au fost întemnițați. Fuga de pe plantații a luat proporție de masă. Thomas Jefferson a afirmat că în 1778 din Virginia au fugit 30 000 de negri, mulți murind, alții fiind înrobiți în Florida, Indiile de Vest. Proiectul Declarației de Independența, întocmit de Thomas Jefferson, a cuprins
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
medie la care se află orașul este de 150 m. La nord Odobeștiul se învecinează cu comună Bolotești, important centru viticol, la est cu Focșani, la sud cu Broșteni și Vârteșcoiu, iar la vest cu comună Jariștea, având și ea plantații însemnate de vită de vie. Prin oraș trece șoseaua națională DN2M, care îl leagă spre sud-est de Focșani (unde se termină în DN2D) și spre vest de Broșteni, Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju. La Odobești, acest drum se
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
comerț, care va căpăta cu adevarat profil de viticultura din octombrie 1901, mai tarziu devenind liceu. În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principala îndeletnicire era viticultura, au fost loviți de o gravă criză atunci cand filoxera a distrus 95 % din plantațiile de vită de vie. Prin eforturi deosebite, cu concursul primarului Manea Băiatu, au fost salvate în cantități mici soiurile tradiționale locale Galbenă de Odobești, Plăvaia și Mustoasa, într-o pepiniera amenajată în satul Vărsătura. În rest, în podgorie au fost
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
și a satului Căianu Mic, iar cele din stânga văii fiind “formate din marne și argile străpunse de sâmburi de sare”. Fiind un relief deluros, solurile specifice sunt cele brune în zona deluroasă și aluvionare în lunca, prielnice creșterii animalelor și plantațiilor de pomi și viță de vie. Dintre localitățile Văii Ilișua se distinge satul Căianu Mic, așezat pe malul drept al văii, pe patru terase, fiind cel mai reprezentativ din acest “coridor” de 33 km. Căianu Mic este despărțit de Căianu
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
câmp între Hilișeu-Horia și Hilișeu-Crișan, la 2 km distanță de fiecare sat, în apropiere de pădurea „Călugărița”. Intrarea în curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazănoapte. Curtea împrejmuită cu gard de ostrețe are în interior plantație de arbori. Tot în curte, la răsărit de biserică se află clopotnița. Corpul construcției este din zidărie de cărămidă,pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. Această clopotniță este fondată de către Ana Curt, născută Berneasa
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
bogata floră spontană fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Există în prezent 2500 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate soiurile de Fetească Albă, Regală, Chasla și Ottonel. Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate soiurile de Fetească Albă, Regală, Chasla și Ottonel. Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea de tehnologii noi care îmbunătățesc calitatea produselor și
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
muncă, dar Universitatea a trimis un buldozer să niveleze terenul ... În mijlocul sectorului dendrologic a existat o fermă zootehnica, iar în extremitatea sudică, bucăți de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"", își amintește Lupu. Acesta a gestionat numeroase plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
de circa 40 cm. de la sol { " la al doilea rînd de hârleț " cum a declarat acesta în fața organelor de miliție }. Tot prin creditare - pe dealul care desparte Aruncuta de satul Soporu de Câmpie numit " Dealul Soporului " - era prevăzut realizarea unei plantații pomicole, de circa 60 hectare, în colaborare cu CAP Soporu de Câmpie, lucrare care nu s-a mai realizat . Activitatea viticola la început a fost foarte bine organizată, existând o brigadă specializată, CAP - ul avînd beciuri pentru păstrarea vinului chiar
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
A fost ridicată prin strădania învățătorului Ion Stănculescu, pe la începutul secolului al XX-lea. Acesta, revizor școlar, impulsionat de Spiru Haret, a contribuit la reformarea învățământului rural. El a donat școlii o bucată de teren pe care a făcut o plantație experimentală de ricin, iar după un timp s-a implicat în ridicarea unui cămin cultural pe acest teren. Multe dintre tradițiile arhaice s-au păstrat încă până la mijlocul anilor 1870. Comunitatea s-a aflat vreme îndelungată sub impresia unei tutele
Comoșteni, Dolj () [Corola-website/Science/300394_a_301723]
-
până dincolo de Băilești. Acest nisip a fost modulat de către vânturile predominante, ce au direcția est-vest iarna și invers vara, formând dune cu diferențe de nivel mari între creastă și vale. Acestea au fost fixate prin plantarea de salcâmi prin 1890, plantații ce constituie azi pădurea Coveiului și pădurea Băileștilor. Pe la nord de sat trece Canalul Magistral, parte a unui sistem grandios de irigații, construit prin anii 1968-69, și care nu mai funcționează, fiind devastat. Direcția lui este dinspre Băilești, V-NV
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]