15,041 matches
-
administrare a banilor obținuți de revoluționari pentru cauza lor. Bălcescu era acuzat că nu poate justifica (sau returna) o importantă sumă de bani. În aceste condiții, Tell îl considera ,un om malonest" și, ca atare, nu putea să-i accepte provocarea la duel decât dacă își dovedește onestitatea. Pentru Bălcescu motivul refuzului era altul, după cum îi scria lui Ghica la 6 noiembrie 1849: ,Am poftit pe Tell să se bată la duel și nu i-a dat meșii ș= n-a
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Vasile Alecsandri în 1862, observând că tinerii boieri români reveniți din occident ,se băteau șîn duelț pentru motivuri de nimic". La începutul anului 1865, junimiștii P.P. Carp și I. Negruzzi, ambii reveniți la Iași de la studii în Germania, amenință cu provocarea la duel pe oricine contestă achitarea lui Maiorescu în procesul de imoralitate care îi fusese intentat.5 Și viața erotică agitată a Elizei Balș (fiica marelui logofăt Lupu Balș) provoacă un duel în epocă. În 1857, după ce divorțează de Alexandru
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
comun. Tot cam atunci, Gheorghe Costaforu îl provoacă la duel pe Gheorghe Em. Lahovari pentru o insultă ușoară. Martorii decid că duelul nu se impune. Atunci Costaforu forțează nota și îl pălmuiește pe Lahovari, obligându-l pe acesta să accepte provocarea. Onoarea trebuia scăldată în sânge", comentează un contemporan. Duelul cu spade se desfășoară în câmp deschis și e oprit de martori când Costaforu este rănit ușor. Probabil că acest duel a avut loc înainte de 1873, când Gh. Costaforu - ca ministru
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
diverse guverne conservatoare (1900-1913), avea o slăbiciune pentru dueluri. El a servit drept martor - notează istoricul Mihai Dim. Sturdza - ,amicilor săi politici Alexandru Marghiloman și Take Ionescu, în duelurile acestora, foarte la modă în acele vremuri și iscate în urma unor provocări ce azi apar de o uimitoare puerilitate".11 Evident, Caragiale nu putea să rateze un astfel de subiect. În schița Telegrame (1899), de exemplu, directorul prefecturii dintr-un oraș moldovenesc, Raul Grégoraschco, ,promite cavalirește duel" concitadinului Costăchel Gudurău, fost deputat
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Din nefericire fac parte din ambele categorii". Pe fondul acestei sensibilități psihice, refuzul formulat de familia von Dönniges a căzut ca un trăsnet. Printr-o scrisoare injurioasă, Ferdinand Lassale l-a provocat la duel pe tatăl Helenei. Acesta a refuzat provocarea, dar mănușa a fost ridicată de tânărul Iancu Racoviță. Duelul a avut loc lîngă Geneva. Românul l-a împușcat pe Lassale, rănindu-l grav la abdomen. Peste două zile acesta a murit, fiind înmormîntat în cimitirul evreiesc din Breslau. Ce
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
al Bucureștilor 1893-1895). Acesta din urmă se consideră ofensat și trimite doi martori (V. Ionescu și Al. Săulescu) să-i ceară satisfacție lui Lahovari. La rîndul său, acesta însărcinează doi martori (Th. Văcărescu și I. Isvoranu) să-i raspundă la provocare. Militar de carieră fiind, Văcărescu simte ,miros de sânge" și solicită împăcarea părților. Lahovari îi scrie în acest sens lui Filipescu, explicîndu-i că e vorba de o simplă polemică de presă și că nu a avut intenția să-l insulte
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
a avut intenția să-l insulte. O scrisoare similară compun și martorii lui Lahovari, argumentând că nu sunt întrunite condițiile unui ,duel inevitabil". Cu toate acestea, Nicolae Filipescu - bun scrimeur, cu tinerețea petrecută la Geneva și Paris - nu renunță la provocare și insistă ,să se iasă pe teren". Văcărescu își dă demisia, fiind înlocuit de un oarecare Drossu. Cei patru martori încheie un proces verbal în următorii termeni: , În urma discuțiilor ce au avut loc, neputându-se stabili o înțelegere asupra condițiunilor
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
că Guvernului îi este jenă să se implice pentru rezolvarea unei situații care intră, în realitate, în atribuțiile autorităților din teritoriu... - Ce zici, mă întreabă Haralampy, mai e mult până când vor fi acuzați de producerea inundațiilor sinistrații? - Nu răspund la provocări și-apoi... - O, zice prietenul, scuză-mă, da' tu vezi ce figură de remaniat are domnul ministru Mircea Cinteză? Mă, al drrrra... pardon!, mai e și ăștia, că vor să-l mazilească tomna când... - Prea târziu! Prea târziu! Prea..., se
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
tradițional, o logică în raccourci: dintre toate valorile de adevăr, ea lucrează cu una singură - adevăratul. Rar, și numai în situația "de criză" a reducerii ad absurdum, cu falsul. Suprema disperare a matematicii, să cauți și să nu găsești, e provocarea de pe urmă a literaturii. Arta ar fi, așadar, o "matematică" mai laxă și mai încăpățînată, dusă, cu orice preț, pînă la ultimele ei consecințe, pe firul unor demonstrații mai mult seducătoare decît pertinente. Matematica "romantică", așa-zicînd "de anticipație", nu este
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
Băsescu e convins că dl Iliescu e cel care dă gândirea Comisiei. Și se enervează văzînd că e lucrat la comandă. În accentele personale ale scrisorii deschise pe care Traian Băsescu a expediat-o președintelui Iliescu, eu am citit o provocare de la om la om, care ar putea fi o mare lovitură politică a liderului PD, în ochii opiniei publice.
Cazul Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13649_a_14974]
-
întreprindere. Numesc, pentru cât datorăm acestei munci, pe de o parte, stăpânirea epocii în sensurile multiple ale detaliilor sale. Pas obligatoriu pentru siguranța abordării căilor de acces la manifestarea intelectualului contemporan cu faptele respectivei epoci. Rolul avut de impulsionarea și provocarea lor în formarea și impunerea dialecticii inteligenței scormonitoare a lui Nae Ionescu, transformată fără timp de așteptare în mișcare virulent epică, între permanența și metamorfozele omului. Iar, pe de alta, privind tot calitatea muncii editorilor, comunicarea lor lucidă cu accentul
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
le valorificam valoarea și utilitatea? Dacă acestea sunt rezultatul unor experiențe culturale care se dovedesc incapabile să surprindă ce este unic și ireductibil într-o opera care se sustrage sensibilității canonice? Criticismul kantian? Nu, un travaliu prea obositor în fața fiecărei provocări. Poate că ar fi mai înțelept să păstrăm un clar-obscur în zona de inevitabilă redundanta a oricărui criteriu. În ciuda acestor precauții, orice ierarhie, oricât de reducționista ar fi, îl recomandă pe Mircea Vulcănescu lecturilor integrale. De la Nae Ionescu la «Criterion
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
Sovietic, oferind amănunte despre evenimentele de atunci. Se mai știe că până în ultimul moment - respectiv până în ziua de 21 iunie 1941 -, Stalin primea niște depeșe de la agenții săi, care îl avertizau asupra atacului iminent, dar el nu credea, numindu-le "provocări" și continuând să se pregătească pentru ofensivă. (Mai mult decât atât, i-a executat pe cei mai capabili generali ai săi, sub pretextul că ar fi niște trădători). Dar Hitler a început ofensiva cu două săptămâni mai devreme decât el
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
în atmosferă și a fi participant serios la situațiile demersului scenic a fost una din mizele montării. Publicul conviețuia cu actorii pe spațiul scenei, era "violentat" pe un culoar "inițiatic" înaintea pătrunderii în miezul acțiunii. Totul s-a bazat pe provocare, o provocare bine gîndită și calculată de regizor, de Alexandru Dabija, directorul teatrului, de actorii fermecați de noua propunere. De-a lungul timpului, Hausvater și Odeonul au mai lucrat împreună La țigănci și Pericle. Pe urmă, regizorul canadian s-a
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
și a fi participant serios la situațiile demersului scenic a fost una din mizele montării. Publicul conviețuia cu actorii pe spațiul scenei, era "violentat" pe un culoar "inițiatic" înaintea pătrunderii în miezul acțiunii. Totul s-a bazat pe provocare, o provocare bine gîndită și calculată de regizor, de Alexandru Dabija, directorul teatrului, de actorii fermecați de noua propunere. De-a lungul timpului, Hausvater și Odeonul au mai lucrat împreună La țigănci și Pericle. Pe urmă, regizorul canadian s-a atașat de
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
poetice pline de sensibilitate, de sens, de durabilitate și mai ales, de vitalitate. Un scriitor și cărțile sale Theodor Damian, scriitor român din SUA, este autorul volumelor Introducere în istoria creștinismului. Primul mileniu (2008), Filosofie și literatura: O hermeneutica a provocării metafizice (2008), Pasiunea textului (2003), Semnul Isar ( 2006), Nemitarnice (2005), etc. Theodor Damian este teolog, eseist de factură creștin-ortodoxă, important promotor cultural, editor al revistei „Lumină Lină“. „Revărsarea cu gust și rafinament” Asemenea unui teatru în patru acte, volumul „Nemitarnice
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
lui, argumentând o dată în plus ca fiind „atât de român încât este universal” (M.Dragomirescu). Este pus în valoare astfel realitatea că recuperarea lui Eminescu constituie un proces ce nu s-a terminat, că posteritatea lui rămâne o perenă, facinantă provocare. În această „bătălie” s-au înscris și scriitorii români de dincolo de Prut care au avut de întâmpinat în plus contestatarii din interior („Flux”), luând atitudine, editându-l în seriile de Opere (editurile Litera, Cartier, Gunivas), îngrijite de eminescologi renumiți și
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
sine stătătoare. De îndată ce înțelege că scrisorile erau trimise de propriul ei iubit, Chantal e revoltata, nicidecum înduioșata sau emoționată, cum nădăjduise Jean-Marc. Pentru ea, aceasta corespondență mistificata reprezintă indiciul că bărbatul e posesiv, că vrea să îi urmărească reacțiile la provocări amoroase pe care tot el le pune în scenă. Odată risipit misterul lui Cyrano (care pentru ea nu fusese, de fapt, niciodată Cyrano), Chantal se simte victima unor experimente identitare puse la cale de bărbat. Amintindu-si că Jean-Marc îi
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
altă parte, în repertoriul carnavalesc al artelor postmoderne, putem detecta o utilizare mai complexă a măștii și a jocului. Un exemplu la îndemână constă în diferitele forme de teatru alternativ, arta performativă și mimă, pe care le putem vedea că provocări la adresa canonului, din perspectiva carnavalesca, aceasta din urmă justificând și amestecul de forme și genuri. Legitimarea diverselor forme de alteritate prin intermediul ordinii permisive a carnavalului este în strânsă legătură cu gestul postmodern al reinterpretării, care ne aduce înapoi la problema
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
putea interpreta turnura pe care o ia comentariul unui volum supraerotizat al Floarei Țuțuianu, Libresse oblige. Propozițiile trec de la o indiscreție la alta, într-un crescendo contaminat parcă de frenezia licențioasă de care e cuprinsă poeta: "Metafora senzuală, trasă în provocări ingenue ce se aventurează pînă la marginea declamației impudice, subîntinde și febrele din Libresse oblige, punînd scenariul scriiturii să se răsfețe în acte și bravuri erotice, în seducții și violuri. Scriitura nu numai că se avîntă în corporalitate și în
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
problemei intertextualității, pentru că este o explorare infinită, iar în acest moment lucrez și asupra naturii modernismului. O fac, desigur, pentru că am fost invitat să cercetez aceste probleme și mi-am făcut un obicei din a nu da înapoi din fața nici unei provocări.
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
prea strălucită. Apoi, încercarea de combinare a analizei teoretice cu observații "impresioniste", "de largă respirație", duce la un semi-eșec. Un mesaj teoretic interesant se pierde printre sute de pagini scrise în registru cu totul diferit. E. Simion lansează o dublă provocare: multe idei interesante despre jurnal și o junglă de comentarii, analize și clasificări din care ideile respective ar trebui desprinse. Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. 1-3, Editura Univers Enciclopedic, 2001, f.p.
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
filosofice husserliene și heideggeriene din anii interbelici. Circumstanța că gînditorii existențialismului au fost și scriitori, a favorizat mult pătrunderea unei problematici filosofice în comentariile dedicate literaturii (Sartre, Camus, Simone de Beauvoir). În anii '50 și '60 ia naștere structuralismul, în calitate de provocare, în egală măsură, la adresa criticii universitare ca și a celei impresioniste, ,,publicistice". Sub denumirea de ,,noua critică" și avîndu-l ca protagonist pe Roland Barthes, se impune o viziune novatoare, cu un aer revoluționar, ambiționînd a ,,purifica" lectura textului de orice
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
și având drept rezultat dezvoltarea mai rapidă a produselor și tehnologiilor. Că regula generală, cooperarea în domeniul cercetării-dezvoltării tinde către globalizarea acestei activități. 38. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) alcătuiesc o categorie dinamică și eterogena, care se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cererea crescândă din partea marilor companii pentru care adeseori acestea lucrează că subcontractanți. În sectoarele în care activitatea de cercetare-dezvoltare este intensă, IMM aflate în dezvoltare rapidă, adeseori denumite întreprinderi începătoare, au printre obiective și pe acela de a intra
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
activitatea de cercetare-dezvoltare este intensă, IMM aflate în dezvoltare rapidă, adeseori denumite întreprinderi începătoare, au printre obiective și pe acela de a intra în topul firmelor active pe segmentele de piață care se dezvoltă rapid. Pentru a face față acestor provocări și pentru a rămâne competitive IMM trebuie să aibă, în mod constant, activitate de inovație. Prin cooperarea în domeniul cercetării-dezvoltării se oferă posibilitatea creșterii volumului acestei activități efectuate de către IMM, astfel încât acestea să poată concura efectiv cu agenții economici mai
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]