13,489 matches
-
compactului (Festen), după aceea vorbele nu [(nicht)], a roade (nagen), invidie (pismă, zavistie) (Neid), cari produc impresiunea unei demarcări acute. Astfel simbolizează vorbele următoare, cari toate se-ncep cu-același sunet, o mișcare nesigură, fără lege, mișcare care-și are purtătorul ei în litera w (Wolke, Wind, wehen, wirren, Wunsch, Wonne ș. a. m. d. ), care tocmai de aceea a și devenit tonul fundamental a acestor concepte. Este așadar, după cum rezultă din dezvoltarea noastră, una din obligațiunile cele mai mari ale pronunției
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și unul mijlociu". Aceste vorbe ale lui Cicero coprind în sine noțiunea modulațiunei tonului. Ea aparține acelui despărțământ al studiului nostru care cercetează formarea tonului ca un instrument a declamațiunii dramatice. Modulațiunea tonului e condiționată prin necesitatea de-a-l face purtătorul simțământului și a pasiunei. Xenopol-muzica Căci nemărginitei varietăți a mișcărilor sufletului corespunde numai o nemărginită movibilitate a vocei. Tonul și mișcarea sufletului trebuiesc puse așadar într-o proporțiune astfel încît cea din urmă să fie totdeuna în pozițiune de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă e tonul de mijloc fiecăruia natural, în care el se mișcă fără de-a fi iritat prin un afect oarecare. Curățenia și claritatea acestui ton fundamental relativ e prima cerință ce se face artistului dramatic. Căci acest ton e purtătorul unui destin de viață natural și depărtat de orce estrem, în genere tonul conversațiunei nobile. Cumcă el în sine însuși are oarecare scăriri nu (face nimica) importă naturei sale, de-a fi cel de mijloc, căci el este esențial numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
măsură în sufletul său. Cine va ști a cunoaște marginea unde tonul ca atare, adică ca element muzical, vrea să facă mai mult în declamațiune decât aceea ce i se cuvine, adică de-a nu fi neciodată altceva decât numai purtătorul sensului său, acela și-ntr-un caz concret va nimeri linia cea fină peste care trecând începe declamațiunea trăgănată și lungită peste măsură. Daca portamentul dă vocei facultatea de-a ține tonul și de-a-l lăsa să răsune, atuncea volubilitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a vieții ritmice, care nu e deloc o purtătoare numai întîmplătoare a coprinsului său, și ar însemna a-l scurta pe poet cu un element esențial. Cum e dar de evitat acest îndoit pericol? Artistul trebuie să facă din ritm purtătorul coprinsului poetic, însă astfel încît să ne impresioneze numai [efectul] său etic, fără ca să fim siliți a ne aduce aminte de elementele compozițiunii sale. Numai această lege rezolvă greutatea coprinsă în dilemă: ca versul nici să se-audă, dar nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unească mulțimea trăsurilor împrăștiate într-un singur tablou unitar, spre a putea reprezenta în caracterul individual pe reprezentantul unei totalități. De categoria aceasta se țin și caracterele din comediile lui Moliere. Nimeni nu va putea să nu recunoască în ele purtătorii unor slăbiciuni și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totului concret, mișcat de pasiuni și interese anumite, aparținând unui cerc anumit; de-aceea și actorul n-are să se mulțămească cu tonul fundamental ce-i e propriu lui, ci trebuie să-l transforme întotdeuna și să facă din el un purtător al caracterului aceluia pe care vrea a ni-l sensibiliza. Rezolvarea acestei probleme e una din cele mai grele din toată reprezentarea dramatică. Ea se-ntemeiază pe de o parte pe o flexibilitate și elasticitate mare a vocei, pe de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
protectorii artei. Pe pomul cunoștinței, care crește din pământul spiritului național, știința se poate compara cu acele intime puteri agente cari, sugând și alăptând, scot sucul din adâncimile izvoritoare și-l trimit modificat în toate ramurile; trunchiul și rădăcinile sânt purtătorii consistenți ai științei, învățații; viața frescă, văzută frumoasă și mirositoare în frunze, flori și fructe, este cultura generală care răsare din cele precese. Așadar scopul culturei este individual în fiecare om singuratic, fără vo referință nemijlocită și folositoare la întregul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de acuzare fiecare. Subliniat: „Polițistul Wendell White, de 33 de ani, nu a fost pus sub acuzare, deși mai multe surse de la biroul procurorului districtual afirmaseră că așa ceva ar fi iminent pe motivul de agresiune cu violență de gradul unu. Purtătorul de cuvînt al marelui juriu a afirmat că patru victime ale bătăilor și-au revizuit depozițiile anterioare, În care declaraseră că polițistul White ar fi Încercat să-l stranguleze pe Juan Carbijal, În vîrstă de 19 ani. Mărturia revizuită este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de calibrele 38 și 45. Livingul era plin ochi cu rafturi goale, cu excepția unor elemente de recuzită sado-masochistă, și n-avea telefon. Proprietarul clădirii nu a putut fi găsit. Administratorul a spus că e plătit prin poștă, cu cecuri la purtător. Avea casa asigurată și o sută de parai pe lună, așa că era mulțumit și nu punea Întrebări - nici măcar numele chiriașului nu-l știa. Starea În care se afla apartamentul indica o „curățenie“ făcută În mare grabă - dar nimeni nu văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
două pahare fără picior. DiCenzo arătă spre pat. — Ăsta e alibiul lui și, oricum, nu cred că el a făcut-o. Bud trînti ușa. — Ce n-am făcut? Șefule, ce-i asta? Dudley oftă. — Flăcău, mi-e teamă că sînt purtătorul unor vești proaste. Noaptea trecută o fetișcană numită Kathy Janeway a fost găsită În camera ei de motel, violată și omorîtă În bătaie. În poșeta ei a fost găsită cartea ta de vizită. Sergentul DiCenzo a preluat apelul. Știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
infirmieri să curețe locul. Ed merse pînă la o terasă și privi la ocean. Soare, valuri, poate și ceva rechini ieșiți la masă. Un radio se auzi În spatele lui: „..și acum detalii despre tentativa de evadare din trenul penitenciar. Un purtător de cuvînt al Patrulei de Autostradă le-a declarat reporterilor că pierderile de vieți omenești se ridică acum la douăzeci și opt de deținuți și șapte gardieni și membri ai echipajului trenului. Patru ajutoare de șerif au fost rănite, iar sergentul John
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
alt tărâm, ale cărui "contururi" sânt imposibil de trasat? În această a treia ipostază a răspunderii, eu care sânt chemat să răspund nu mai sânt decât libertate; eu nu mai sânt și nu mai sânt întrebat decât în postura de purtător al libertății primite. Printre elementele fondului intim-străin se află, desigur, libertatea, dar nu se află și iubirea de libertate. Cel ce mi-a dăruit libertatea nu-mi dictează și atitudinea față de ea. Răspunderea la acest nivel are sens tocmai în măsura în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
către sinele lărgit. Cuplul poate trimite oricând la sensul înalt al Erosului și la o deschidere către Idee. Iarăși, sexualitatea fără procreație poate rămâne oricând rezervorul hormonal al poeziei etc. În schimb, vorbind despre sex, Freud, Reich sau Foucault sânt purtătorii de cuvânt ai unei crize de creștere a umanității: soluțiile lor sânt fie ale exactității (Freud), fie ale istoriei problemei neexplorate în idee (Foucault). Pentru că e limpede că Foucault nu-și privește problema din afară." Eu am prezentat Point de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care îl preiei sau îl predai, deci însăși specia - mediul extern - devenită interioritate. E aici, ca în orice reușită de "a fi", un mod de a-ți îmbrățișa transcendența. Căci sângele, ca și orice mediu intern, e mai mult decât purtătorul său. Mediul intern e dincolo de purtător, el rămâne transcendent în imanența lui. Această trecere, care este o împlinire în sfera lui "a fi", este însuși miracolul omului și al culturii. Nu poți să fii poet fără să vrei să fii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deci însăși specia - mediul extern - devenită interioritate. E aici, ca în orice reușită de "a fi", un mod de a-ți îmbrățișa transcendența. Căci sângele, ca și orice mediu intern, e mai mult decât purtătorul său. Mediul intern e dincolo de purtător, el rămâne transcendent în imanența lui. Această trecere, care este o împlinire în sfera lui "a fi", este însuși miracolul omului și al culturii. Nu poți să fii poet fără să vrei să fii poezia însăși; nu poți să fii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spune Hegel, forma cea mai stabilă a materiei. În schimb, noi înfruntăm timpul cu forma cea mai grațioasă a spațialității, pe care ne-o pune la îndemînă topologia matematicilor. Ceea ce reabilitează deci individualul este tocmai faptul că individualul e Christo-phor ("purtător de Christ"), theo-phor ("purtător de zeu"), ba chiar Dii-phor ("purtător de Zeus"), că reeditează așadar lupta dintre Zeus și Cronos. Sigur că acest fel de a gândi lucrurile nu rezolvă problema eternității ca eternitate și că el lasă să subziste
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai stabilă a materiei. În schimb, noi înfruntăm timpul cu forma cea mai grațioasă a spațialității, pe care ne-o pune la îndemînă topologia matematicilor. Ceea ce reabilitează deci individualul este tocmai faptul că individualul e Christo-phor ("purtător de Christ"), theo-phor ("purtător de zeu"), ba chiar Dii-phor ("purtător de Zeus"), că reeditează așadar lupta dintre Zeus și Cronos. Sigur că acest fel de a gândi lucrurile nu rezolvă problema eternității ca eternitate și că el lasă să subziste "problema Atlantidelor". Dar în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noi înfruntăm timpul cu forma cea mai grațioasă a spațialității, pe care ne-o pune la îndemînă topologia matematicilor. Ceea ce reabilitează deci individualul este tocmai faptul că individualul e Christo-phor ("purtător de Christ"), theo-phor ("purtător de zeu"), ba chiar Dii-phor ("purtător de Zeus"), că reeditează așadar lupta dintre Zeus și Cronos. Sigur că acest fel de a gândi lucrurile nu rezolvă problema eternității ca eternitate și că el lasă să subziste "problema Atlantidelor". Dar în probleme insolubile, de tipul acesteia, trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mănunchiul unicului meu eu. Eul meu, asemeni eului oricărui individ de pe lumea asta, cu gândurile, căderile, exaltările și obsesiile lui, nu interesa filozofia. El era pus în paranteză, era relegat în regiunea precară a "suflețelului" lui Noica, era hulit ca purtător de spaime, remușcări, regrete, culpe imaginare și reale. Până și visele lui erau vinovate și impure, pentru că te trăgeau "în jos", către tine, în loc să te trimită la "uitarea bună", în imperiul fără patimi și fără dureri, geometrizant și speculativ, al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Pe scurt, condamnaților li se smulgeau lucrările de aur din gură, după care erau încarcerați pentru 20 de ani sau pentru restul vieții. Lavinia Betea constată "progresul" înregistrat față de naziști, care scoteau dinții îmbrăcați sau punțile dentare din aur după ce purtătorul lor murea sau era omorât. M-am întors de la Ierunci, care au acceptat să se lase sărbătoriți prin cina pregătită de mine. (în afara salatei de vinete, pe care o făcusem acasă, la Mihnea, am făcut la fața locului niște superbe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din România amicul meu ar fi trăit același lucru. Șansa lui a fost de a fi nimerit în centrul însuși al unei realități care între timp și-a definit stilul și a căpătat prestigiu. Pentru că Mircea Dinescu este simbolul și purtătorul de sens al mahalalei contemporane la români. El o reprezintă în viața de zi cu zi, dar deopotrivă o hrănește și o potențează la televizor sau în revista por-no-politică Plai cu boi, născută din această mahala și întreținînd-o, la rândul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Obiectele descoperite dovedesc că locuitorii de aici au avut ca ocupații de bază agricultura, creșterea vitelor, pescuitul și olăritul. Perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor (circa 2500- 1700 î.e.n.) aparține așanumitei epoci a aramei care este reprezentată de purtătorii culturii Coțofeni. Au fost descoperite urme de viețuire a unor astfel de locuitori și la Moldova Veche( Insula Decebal). Materiale arheologice: - la Gornea- cârlige cu undița, ace, dăltițe și lame de cuțit, lucrate din cupru în stare nativă. S-au
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
o datora protezei, făcea cu noi orele de catehism și, totodată, pe cele de gimnastică. De Îndată ce se făcea frumos afară, lua toată clasa În grădină. MÎțișorii galbeni ai molizilor, florile trandafirii de ciuboțica-cucului, firișoarele de iarbă, buburuzele și musculițele erau purtătorii unor necontenite mesaje afectuoase pe care ni le trimitea Domnul. În veșmîntul ei alb cu o cruce albastru cu roșu pe piept, doamna Marie-Isaure ne cerea să ne punem mîinile pe umeri și să ridicăm alternativ brațele. Ne arăta fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
fermă a cercetării la învățământul superior și creșterea competitivității programelor de cercetare de la nivelul unităților de cercetare. Domnule Ministru, vă dorim puterea de a uni în jurul Dumneavoastră și al programului de guvernare în domeniul educației toți beneficiarii sistemului, dar și purtătorii bunelor practici de învățământ și educație, care vă privesc acum așa cum îl privim pe Moș Crăciun: cu sfiala și emoția așteptării dar și încrederea și speranța împlinirii dorințelor noastre. Vă mulțumesc și vă urez un mandat fructuos ! (Declarație politică, decembrie
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]