12,341 matches
-
Nichifor Crainic, Tudor Vianu etc. În august 1964 Ramuri este reînființată în serie nouă, avându-l ca redactor-șef pe Ilie Purcaru. În ziua de 5 decembrie 2005, revista și-a sărbătorit centenarul, ocazie cu care, la actualul sediu al redacției, a fost dezvelită o placă memorială cuprinzând numele directorilor, respectiv redactorilor-șefi, ai revistei de la începuturi și până acum: C. Șaban Făgețel (1905-1915; 1928-1947), D. Tomescu (1905-1915; 1928 - 1945), Nicolae Iorga (1915-1927), Ilie Purcaru (1964-1969), Alexandru Piru (1969-1976), Mihai Pelin (interimar
Ramuri (revistă) () [Corola-website/Science/322838_a_324167]
-
Palatul era împărțit după cum urmează: la parter era sala de așteptare, ghișeuri și un oficiu telegrafic; la etajul I erau birourile directorilor, sala de consiliu și contabilitatea; la etajul al II-lea erau birourile redactorilor, reporterilor, dactilografilor, stenografilor, secretariatul de redacție și serviciul contencios; la etajul al III-lea erau biroul de traduceri, celelalte publicații anexă ale Universului, biblioteca, colecțiile și o parte din arhivă; la etajul al IV-lea erau birouri, iar la mansardă era barul și sala de festivități
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
Universul a fost inaugurată pe 2 noiembrie 1930. Tot aici a fost și sediul "Ligii Antirevizioniste Române", conduse tot de Stelian Popescu. După naționalizarea din 1948, clădirea a devenit sediul Întreprinderii Poligrafice 2. După 1953, în locul societății "Universul" au funcționat redacția și tipografia ziarului "Informația Bucureștiului", iar după 1989, pentru o perioadă de cca 10 ani, ale ziarului "Libertatea". Primul număr al "Libertății", apărut în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, reprezintă prima apariție a unui ziar revoluționar, postcomunist (după manifestul
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
R&B”, concluzionând cu faptul că acest aspect reiese din compoziția „Je sais”. De asemenea, Staragora.com a insistat asupra schimbării stilului muzical, afirmând și faptul că „Je sais” va avea un impact puternic pe ringul de dans. Mai mult, redacția website-ului Paperblog.fr a fost de părere că „noul cântec confirmă faptul că interpreta a devenit o valoare importantă a [muzicii] RnB francofone”, în timp ce Thierry Cadet de la Charts in France.net a fost de părere că reprezintă o întoarcere la
Je sais () [Corola-website/Science/322162_a_323491]
-
teoretice le-a urmat în cadrul secției de regie de teatru. Din 1955, a fost chemată să predea la catedra de istorie a teatrului a Institutului pe care îl absolvise cu un an în urmă. Între timp lucrase în presă, în redacția revistei « România azi ». În septembrie 1956 se căsătorește cu Octavian Berlogea, medic, la vremea aceea ministrul prevederilor sociale. În 1958 se naște primul lor copil, Dan. Zece ani mai târziu va urma o fiică, Anca. Între 1961-1964, a urmat cursurile
Ileana Berlogea () [Corola-website/Science/322199_a_323528]
-
niciodată că lucrarea să ar fi originală. Cu toate acestea, a semnat-o și a trecut-o în propriul CV. Mai multe ONG-uri și publicații au analizat cele două lucrări și au constatat că lucrarea „Urologie clinică” publicată „sub redacția ” în 1998 la Editură Medicală AMALTEA, București, este plagiata din lucrarea „General urology”, 9th edition, semnată de Donald R Smith, publicată la Lange Medical Publications, Los Altos, California 94022, în 1978. Ioanel Sinescu este acuzat și de autoplagiat și triplicat
Ioanel Sinescu () [Corola-website/Science/329639_a_330968]
-
conferințe prin skype. La prima ședință a Consiliului Național Politic al Partidului Nostru vicepreședinți ai partidului au fost aleși Ilian Cașu, Elena Panuș și Nicolai Țipovici. La 27 februarie 2015 Ministerul Justiției a aprobat decizia de înregistrare a statutului în redacție nouă a Partidului politic „Partidul Nostru” și alegerea lui Renato Usatîi drept președinte al formațiunii, decizie aprobată la congresul formațiunii. Informația a fost introdusă în Registrul de Stat al Organizațiilor necomerciale. La alegerile locale din 2015 din Republica Moldova „Partidul Nostru
Partidul Nostru () [Corola-website/Science/329791_a_331120]
-
autor, blogger, dramaturg, eseist, poet, om de cultură, romancier, scriitor și traducător român contemporan, originar din Basarabia, dar care trăiește și activează în România. Este fratele mai mare al lui Alexandru Vakulovski. Cei doi sunt fondatorii și parte a redactorilor redacției uneia dintre primele publicații culturale on-line de limbă română, revista "Tiuk! (k-avem kef)". , născut în Chișinău, Republica Moldova, este fiul lui Alexei Vakulovski, profesor de limbă și literatură română care "a refuzat să devină scriitor sovietic" (fiind evocat și de Paul
Mihail Vakulovski () [Corola-website/Science/329842_a_331171]
-
Sava” și „Gh. Șincai”. A rămas repetent de două uri, însă a trecut examenele în particular. A fost apoi învățător în județele Prahova și Râmnicul Sărat, ca după o vreme ca funcționar la unui laborator medical să ajungă secretar de redacție la „Noua Revistă Română”, condusă de sociologul C. Rădulescu-Motru. A rămas acolo între 1908 și 1916. În 1912 a absolvit și Facultatea de filosofie și litere. A fost profesor de limba română la mai multe licee din București între 1913
Constantin Beldie () [Corola-website/Science/329942_a_331271]
-
poezii. Primul care i-a recenzat lucrările a fost Leopold Staff, într-o cofetărie de pe strada Skarbowski. Primele sale poezii au fost publicate în Lwów, în ziarul „Cuvântul Polonez”, pe când avea 16 ani. Începând cu anul 1904, devine membru al redacției acestui ziar și critic de teatru. Studiază filologie polonă și romanică la Universitatea „Jan Kazimierz” din Lwów. De asemenea, călătorește prin Italia, în compania lui Staff, Kasprowicz și Orkan. Între anii 1908 și 1910 își continuă studiile de filologie romanică
Kornel Makuszyński () [Corola-website/Science/328123_a_329452]
-
a fost un fotograf român, care a fost o perioadă de timp fotograful personal a liderului comunist român Nicolae Ceaușescu. Și-a început cariera la ziarul Făclia din Cluj, în 1954, iar în 1962 s-a mutat la București la redacția Contemporanul, unde a lucrat până în 1990. O dată cu vizita lui Richard Nixon în România, prima vizită a unui președinte american. Atunci, "nici un fotograf de la Agerpres nu a fost admis în proximitatea lui Nixon. era prieten cu ambasadorul SUA, care fusese înainte
Ion Miclea () [Corola-website/Science/328147_a_329476]
-
Focșani și Timișoara. Ia lecții de desen de la pictorul Stavru Tarasov și mai apoi de la Nicolae Tonitza. La Focșani colaborează la editarea revistei locale de avangardă "13" și sonetul "Nevroză" obține premiul întâi în anul 1934 la concursul organizat de redacția revistei. Liceul reușește să-l termine în orașul Timișoara unde-și dă bacalaureatul în anul 1936 după care publică poezii în câteva reviste locale, cum au fost: "Crai nou", "Fruncea", "Colț de țară". Frunzetti se înscrie la cursurile Facultății de
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
Mircea Vuian sau Valeriu Morjan. Tot acum, începând din această perioadă, își începe o colaborare fructuoasă cu cele mai notabile periodice culturale ale timpului cum au fost "Revista Fundațiilor Regale","Viața românească" unde a a făcut parte o vreme din redacție, "Universul Literar" unde a folosit pseudonimele F. Ion, Ion F., Socrate, Menipos, Lafcadio, Menin, Philolaos din Crotona sau Menale. Ion Frunzetti a publicat în anul 1942 eseuri dedicate operei lui Lucian Blaga și, în același an, a început să-și
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
Tudor Vianu, C.A. Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur și alte somități ale literaturii și filosofiei românești. Lucrează ca documentarist la Consiliul general ARLUS între anii 1950-1952, ca redactor la „Veac nou" între anii 1952-1955, este șef de secție la redacția “Publicațiilor românești pentru străinătate” între anii 1956-1967 și ulterior ca șef de secție la Radio unde din 1 mai 1967 și până în noiembrie 1987 realizează emisiunea magazin duminicală „De toate pentru toți”. A mai coordonat și realizat emisiunea „Radiomagazinul femeilor
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
a avut copii. Tot în 1957, pe când lucra ca angajat într-un birou al DAMC, în cartierul Wall Street, căsătorit fiind, Alfred Gong s-a mutat în prima locuință mai acătării, și anume într-un apartament de pe strada 57, aproape de redacția publicației "„Aufbau”", în care edita articole. A publicat proză și poezie în cele două publicații de limbă germană ce apăreau în New York, "„Aufbau”" și "„Staats-Zeitung und Herold”". În anii 1964-1966 a fost consultant și critic literar al revistei de limbă
Alfred Gong () [Corola-website/Science/328385_a_329714]
-
VOCE PUTERNICĂ .. CÂTĂ ENERGIE !! FELICITĂRI Maria Nagy ! "" Tot din maratonul de iunie 2016 a trecut și la Radio România Actualități la invitație lui ANDREI PARTOS unde a stat o oră ,a povestit a cântat și live..având aplauzele oamenilor din redacție..și probabil și a ascultătorilor.. ! Maratonul din 2016 nu să terminat cu luna iulie..și în august a fost invitată Marinei Almășan la o întâlnire cu "FEMEI DE 10" ce să transmis direct și pe Facebook(video regasiți pe pagina
Maria Nagy () [Corola-website/Science/327532_a_328861]
-
din comisia permanentă căreia urmau să-i revină importante atribuții conform prevederilor cuprinse în cele 17 articole ale regulamentului școlar adoptat la 8 septemrbie de congres și cuprinzând toate aspectele învățământului. Sterie G. Ciumetti a făcut parte din comitetul de redacție a două reviste aromânești create la Bitolia și tipărite la București: “Fratil’ia” (care s-a publicat între februarie 1901 și februarie 1902) și “Lumina” (care a apărut între 1903 și 1908). “Fratil’ia” era o revista bilunară, scrisă în
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
nu era afiliată vreunei religii, partid sau doctrină. Marea majoritate a colaboratorilor veneau din rândul protestanțilort sau a liber cugetătorilor. Fagniez a demisionat în 1881 pentru a protesta față de atacurile împotriva Bisericii Catolice. Charles Bémont s-a alăturat comitetului de redacție în 1876, și a fost co-director până în 1939. Printre colaboratorii de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pot fi menționați Charles Bayet, Arthur Giry, Camille Jullian, Gustave Bloch, Ernest Lavisse, Paul Guiraud și Ernest Havet. Este editată la Paris de Presses
Revue Historique () [Corola-website/Science/327633_a_328962]
-
Teatrul a fost o revistă apărută în România în perioada 1956 - 1989, ca organ al Ministerului Culturii și Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Redacția și administrația erau în București, pe Calea Victoriei nr. 174. La lansarea revistei, după o elaborare minuțioasă de aproape trei ani, "Colegiul de redacție" era constituit din Camil Petrescu (președinte și inițiator al revistei), Simion Alterescu, Aurel Baranga, Margareta Bărbuță, Radu
Teatrul (revistă) () [Corola-website/Science/327656_a_328985]
-
apărută în România în perioada 1956 - 1989, ca organ al Ministerului Culturii și Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Redacția și administrația erau în București, pe Calea Victoriei nr. 174. La lansarea revistei, după o elaborare minuțioasă de aproape trei ani, "Colegiul de redacție" era constituit din Camil Petrescu (președinte și inițiator al revistei), Simion Alterescu, Aurel Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchițeanu, Florin Tornea și George Vraca. Redactor-șef era Horia Deleanu. În „Cuvânt de început
Teatrul (revistă) () [Corola-website/Science/327656_a_328985]
-
și inițiator al revistei), Simion Alterescu, Aurel Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchițeanu, Florin Tornea și George Vraca. Redactor-șef era Horia Deleanu. În „Cuvânt de început” la primul număr, din aprilie 1956, redacția amintește de „Gazeta Teatrului Național”, apărută cu mai bine de un secol în urmă, în 1835, una din primele strădanii spre întemeierea unei publicații teatrale permanente, care și-a suspendat apariția după câteva numere, prevestind prin dispariția ei și destrămarea
Teatrul (revistă) () [Corola-website/Science/327656_a_328985]
-
de versuri intitulată E dincolo de orice zbor o treaptă. 2012 Societatea de cultură macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane din domeniile filologie, istorie, traduceri, cinematografie și arte plastice; • lansări de carte și expoziții de fotografii; • conferințe pe teme de antropologie culturală, istorie și patrimoniu cu invitați
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
Marea Britanie, România și alte țări ale lumii. Apare ca ediție tipărită pe suport hârtie și ca fișier pdf. pe Internet. Fondatorii revistei sunt Ioan Mititelu (Vaslui), Dorina Șișu (Dublin,Irlanda), Constantin Hușanu (Iași). Redactor șef Ioan Mititelu, secretar general de redacție Constantin Hușanu.În revistă pot fi regăsite nume sonore dintre membrii Uniunii Scriitorilor din România și autori din diaspora precum Nichita Danilov, Lucian Vasiliu, Emilian Marcu, Theodor Codreanu, Liviu Pendefunda, George Popa, George Roca (Australia), George Stanca, Eugen Evu, Emil
Onyx (revistă) () [Corola-website/Science/327978_a_329307]
-
Să îl recomandă că pasionat al Teologiei patristice a secolului al XIV-lea, Teologiei persoanei - antecedente patristice și reverberații contemporane, Raportului dintre Teologie și Filosofie în lumea răsăriteana, Tradiției isihasta în varianta bizantina și românească. Este membru în Colegiul de redacție al revistei „Altarul Reîntregirii”, publicația oficială a Facultății de Teologie din Albă Iulia; membru în comitetul de redacție al revistei „Tabor”, Revista de Cultură și Spiritualitate a Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, revista „Altarul Reîntregirii”, precum și membru în echipa
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
reverberații contemporane, Raportului dintre Teologie și Filosofie în lumea răsăriteana, Tradiției isihasta în varianta bizantina și românească. Este membru în Colegiul de redacție al revistei „Altarul Reîntregirii”, publicația oficială a Facultății de Teologie din Albă Iulia; membru în comitetul de redacție al revistei „Tabor”, Revista de Cultură și Spiritualitate a Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, revista „Altarul Reîntregirii”, precum și membru în echipa redacționala a postului de radio „Reîntregirea”. Activitatea științifică subsumează: o carte, o traducere, 13 studii științifice, 3 conferințe
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]