KorAP: Find »[drukola/base=sili & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...481 482 483 ...530 >

13,226 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910

modificarea legii chiriilor și alte reforme îl fac idolul mulțimii. Grevele încep câteva săptămâni după căderea Monarhiei și ele continuă cu tot mai multă vigoare în anii 1911 și 1912. De mai multe ori se declară grevă generală. Guvernul e silit să ia măsuri, împotriva lucrătorilor, închizîndu-le sediul și făcând arestări în masă. Vechii revoluționari strigă: "Revoluția a fost trădată!" și-și amintesc de bombele pe care le pregăteau sub Monarhie. Atentatele și actele de sabotaj devin repede episoade curente, de

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
tinerețe, nu mai avea nici un fel de relații cu Președintele Arriaga. Când acesta îi scrie, însă, rugîndu-l să-1 ajute ca "să scape patria", Pimenta de Castro acceptă să alcătuiască guvernul. Este straniu că, patru ani după instaurarea Republicii, Președintele e silit să facă un asemenea apel disperat la un general. Pimenta alcătuiește un guvern de militari. Suntem la 23 ianuarie 1915. Adunarea Deputaților e închisă până la 4 martie. Dar, cum mandatele expiraseră și se hotărâseră noi alegeri, la 7 martie, Pimenta

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
decembrie 1917 își îmbracă uniforma militară și așteaptă, calm, la "Rotondă", semnalul insurecției, care trebuia să înceapă la școala de cadeți. Lupta durează trei zile și se sfârșește printr-o victorie totală a lui Sidonio Paes: Președintele - Bernardino Machado - e silit să-și semneze demisia. Afonso Costa e condus pe bordul vasului Viana. Dictatorul nu-și ascunde frica. Dacă află nemții că sunt pe bord, ne vor ataca... Dar e ușor să mă deghizez... Am la mine cele trebuincioase pentru ras

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
adeverit leitmotivul propagandei vechilor democrați: orice dictatură, fie și de tip prezidențialist, încurajează forțele reacționare și aduce după sine restaurarea monarhiei. Astfel că bunii republicani, chiar dacă nu împărtășeau ideile lui Afonso Costa, Antonio Jose de Almeida sau Brifa Camacha, erau siliți să rămână de partea lor, numai ca să nu riște o restaurare a monarhiei. Ca pretutindeni în lume, dar mai vârtos în Portugalia, adepții regimului răsturnat de la putere devin peste noapte cei mai înflăcărați susținători ai regimului biruitor. Nu toți însă

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
nu era un guvern militar, ci democrat. Anul 1920 trece în greve, atentate teroriste și schimbări de guverne. În martie se declară greva funcționarilor publici și a uzinelor electrice. Lisabona rămâne în întuneric, încep atacurile pe străzi, tâlhăriile. Guvernul e silit să improvizeze patrule care să păstreze ordinea și să asigure avutul public. Izbucnește, simultan, greva Poștei, a Telegrafului și Telefoanelor. Toți cereau ridicarea salariilor. Deocamdată, până la rezolvarea revendicărilor, au loc conflicte armate între elementele comuniste ale greviștilor și poliție. Bombe

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
fost Președinte al Republicii și președinte de Consiliu, figura cea mai venerabilă a revoluției republicane, e chemat să alcătuiască guvernul. Se credea că, în sfârșit, acest om de imens prestigiu, va putea stabiliza situația. Pe la 23 mai, Bernardino Machada e silit să demisioneze chiar de Garda Republicană! Urmează un nou guvern care, la rândul lui, e înlocuit, în august, cu altul sub președinția lui Antonio Granjo. Acest uriaș, puțin obez, de o forță herculeană, curajos și optimist mai făcuse parte din

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
de sabotaj și comploturile pe care până atunci le organizau societățile secrete și "formiga branca", încep să fie controlate de către nucleele comuniste. Indignarea țării a fost totuși atât de mare încît Guvernul revoluționar, prezidat de colonelul Manuel Maria Coelho, e silit să demisioneze la 5 noiembrie; nu apucase să guverneze trei săptămâni. Urmează un minister Maia Pinto de șase săptămâni și altul Cunha Leal, cam de aceeași durată. La 5 februarie 1922 i se încredințează guvernul lui Antonio Maria da Silva

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
naționale... În după amiaza zilei de 9 iulie generalul Oscar Carmona dădea publicității lista noului guvern prezidat de el. La Finanțe era numit generalul Sinel de Cordes. După cum era și de așteptat, transformarea Juntei militare într-o dictatură personală a silit pe adversarii regimului să-și schimbe tactica de luptă. De unde până la înlăturarea lui Gomes da Costa diversele fracțiuni politice activau prin intrigi, încercînd zdruncinarea unității în conducerea mișcării militare, sau prin manifestații muncitorești de platonică protestare împotriva dictaturii - după 9

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
monarhiștilor, știind prea bine că prezența familiei regale și a fostului rege, Don Manuel, va da loc la nenumărate incidente și insurecții, care ar agrava situația internă a țării și așa destul de primejduită. Refuzând, însă, sprijinul monarhiștilor, dictatura militară e silită să ceară ajutorul elementelor republicane, extremiste, adică exact a acelor elemente împotriva cărora se făcuse revoluția de la 28 mai. Guvernul cere sfatul șefului Uniunii Republicane Liberale, Cunha Leal, care îl asigură că toți republicanii, și chiar membrii partidului democrat, vor

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Portugalia toți emigrații monarhiști. Succesul alegerilor este astfel asigurat. La 25 martie 1928, generalul Carmona este ales Președinte al Republicii cu 740.830 de voturi. Dar prestigiul dictaturii militare ieșise știrbit. Pentru întîia oară de la 28 mai 1926, revoluția e silită să accepte un compromis cu vechiul regim. Monarhiștii, și în deosebi integraliștii care colaboraseră cu atâta entuziasm la lovitura de stat de la 28 mai, se trezeau acum în fața unei puternice coaliții: democrații lui Antonio Maria da Silva alături de dictatura militară

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
dictaturii militare, a mișcării de la 28 mai, Salazar asigura deocamdată salvgardarea drepturilor religioase, rezervîndu-și pentru mai târziu, orientarea guvernării în spiritul și litera Centrului Catolic. Dar Salazar, care pusese anumite condiții când i se oferise Ministerul Finanțelor, fusese și el silit să accepte o condiție primind acest post. Și anume, își luase angajamentul să nu facă nici o alta politică în afara celei instaurate de mișcarea de la 28 mai. Așa cum vom vedea, el însuși înțelesese că nu mai are nici un rost să încerce

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
În aceeași situație paradoxală se găsea și Salazar începîndu-și opera sa de restaurare a spiritului imanent al tradiției portugheze. Pentru că, exact aceeași restaurare o proclamase și mișcarea integralistă, restaurare culminând, însă, în abolirea republicii și reîntoarcerea la monarhie. Salazar era silit, pentru înfăptuirea revoluției naționale, să folosească ideile-forță ale integralismului - fără ca să adere totuși la această formulă a monarhismului lusitan. "Era silit", este, firește, un fel de a vorbi. Salazar nu împrumută direct concepțiile integraliste; ajunsese, însă, la aceleași concluzii ca

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
aceeași restaurare o proclamase și mișcarea integralistă, restaurare culminând, însă, în abolirea republicii și reîntoarcerea la monarhie. Salazar era silit, pentru înfăptuirea revoluției naționale, să folosească ideile-forță ale integralismului - fără ca să adere totuși la această formulă a monarhismului lusitan. "Era silit", este, firește, un fel de a vorbi. Salazar nu împrumută direct concepțiile integraliste; ajunsese, însă, la aceleași concluzii ca și Antonio Sardinha, în afară de necesitatea absolută a restaurării monarhiei. Reacțiunea împotriva spiritului demo-liberal nu începuse, în Portugalia, prin Salazar, nici prin

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Portugalia trăia acum un alt moment, o altă revoluție, care începea printr-o reîntoarcere la lucrurile vii, simple și fundamentale. Într-o țară de leneșă reverie, muzicală pierdere de timp - Salazar muncea 16 ore pe zi, și îi îndemna, îi silea, pe contemporanii săi să muncească. Fără muncă, spune el, "oamenii ar muri de plictiseală într-o atmosferă de viciu" (26 mai 1936). "Viața e serioasă", le amintește el altădată (28 aprilie 1934). Asta nu înseamnă, evident, "tristețe, pesimism, descurajare". Înseamnă

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
îndrăznesc să se răscoale. Este celebra insurecție din aprilie 1931, începută în insula Madeira, care ia Guvernului o lună de zile pentru a o înăbuși. Este un adevărat război civil; un vas de luptă e scufundat de insurgenți, guvernul e silit să trimită necontenit contingente noi, debarcările se fac sub focul artileriei. La 26 august al aceluiași an, revoluția izbucnește la Lisabona. Durează o singură zi, dar a fost una din cele mai sălbatice, și curge din belșug sânge portughez. Salazar

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
un preț și o vigoare invidiată de cele mai bogate state, și dăduse Portugaliei un stil de viață și un orgoliu pe care puține țări și-l puteau îngădui. Chiar adversarii politici din străinătate, chiar guvernele așa zise antifasciste, erau siliți să recunoască perfecta lui bună-credință și coerența sa spirituală. În ceea ce privește opoziția democratică din Portugalia, ea dispărea încetul cu încetul sau se transforma în nuclee de rezistență comuniste. Creatorii Republicii democratice se risipiseră. Antonio José de Almeida, tribunul poporului, murise în

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
ele înseamnă totul. Și poate, mai târziu, n-ar fi lipsită de interes o continuare a cărții de fată în care să se povestească și să se analizeze politica externă a lui Salazar, înconjurat de toate părțile de beligeranți și silindu-se să-și păstreze nu numai o desăvârșită neutralitate, dar să-și păstreze mai ales credințele sale creștine, latine și europene. SFÎRȘIT BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL I Pentru istoria generală a Portugaliei: Alfredo Pimenta: Elementos de história de Portugal (ed. 5. Lisboa

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407

unui al doilea botez, mai cucernic decât cufundarea capului meu În apă, pe care o Îndurasem cu cincizeci de luni În urmă, zbierând, pe jumătate Înecându-mă și pe jumătate victorios (prin ușa Întredeschisă, În spatele căreia un vechi obicei Îi silea pe părinți să se retragă, mama a izbutit să repare boacăna făcută de protopopul Constantin Vetvenitski) m-am simțit azvârlit brusc Într-un mediu strălucitor și mobil care nu era altceva decât elementul pur al timpului. Acest mediu Îl Împarți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
a confiscat-o peste noapte. Această amintire Îmi dă sentimentul că sunt nerecunoscător față de unchiul Ruka; sentimentul că mi-am Însușit atitudinea generală de o condescendență surâzătoare pe care o adoptau față de el chiar și cei care-l Îndrăgeau. Mă silesc, cuprins de o repulsie Îngrozitoare, să-mi amintesc comentariile sarcastice pe care le făcea Monsieur Noyer, preceptorul meu elvețian (altminteri un om cu suflet bun) asupra celei mai bune compoziții a unchiului, o romanță cu muzica și textul scrise de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
mai sus, și nimic altceva decât geamuri mari ca de seră Între palierul de sus și cerul verde-pal al serii. Aveam obiceiul să rămân În urmă, târându-mi picioarele și alunecând un pic pe pardoseala lină de piatră a holului, silind mâna blândă așezată pe scobitura spatelui meu să-mi propulseze cu ghionturi mici scheletul recalcitrant. Odată În dreptul scării, mai aveam obiceiul de a ajunge la trepte strecurându-mă pe sub balustrada dintre coloana din mijloc, care susținea scara, și primul grilaj

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
alcătuită din bucăți de poleială strâns rulate, provenite de la ciocolatele pe care le consuma noaptea; fotografii ale nepotului de soră care murise, a mamei lui care Își semnase poza Mater Dolorosa și a unui anume Monsieur de Marante, care fusese silit de familie să se Însoare cu o văduvă bogată. Dominându-le pe toate celelalte era o fotografie Într-o ramă fantezi incrustată cu granate; un portret trei sferturi Înfățișând o tânără brunetă și zveltă, Îmbrăcată cu o rochie strânsă pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
se pierde În ele. Somnul este cea mai imbecilă frățietate din lume cu cele mai grele Îndatoriri și cele mai primitive ritualuri. Este o tortură mentală care mi se pare degradantă. Încordarea și istovirea pe care le produce creația mă silesc deseori, din păcate, să Înghit o pastilă cu efect puternic care Îmi oferă un ceas sau două de cumplite coșmaruri sau chiar mă silesc să accept alinarea comică a unei moțăieli În miezul zilei, ca un crai senil Împleticindu-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
tortură mentală care mi se pare degradantă. Încordarea și istovirea pe care le produce creația mă silesc deseori, din păcate, să Înghit o pastilă cu efect puternic care Îmi oferă un ceas sau două de cumplite coșmaruri sau chiar mă silesc să accept alinarea comică a unei moțăieli În miezul zilei, ca un crai senil Împleticindu-se spre cel mai apropiat euthanasium; dar pur și simplu nu mă pot obișnui cu trădarea nocturnă a rațiunii, a umanității, a geniului. Oricât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
din apropiere se balansau pe leagăne invizibile spre șine, o șină paralelă se sinucidea brusc prin anastomoză, un mal cu iarbă se ridica Într-o clipă tot mai sus, tot mai sus, până ce micul martor al acestor velocități combinate era silit să-și verse porția de omlette aux confitures de fraises. Totuși noaptea era perioada când La Compagnie Internationale des Wagons-Lits et des Grands Express Européens Își justifica vraja pe care o exercita numele ei. Din patul meu aflat sub culcușul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
de mitralieră al sacului, a fost pus la Îndoială, dar explicația oferită În silă de majordom i-a satisfăcut pe cei câțiva luptători de stradă Înarmați până-n dinți care au intrat pe fereastră În 1917. După ce Revoluția Sovietică ne-a silit să părăsim St. Petersburg-ul, biblioteca aceea s-a dezintegrat, dar bizare rămășițe ale ei au apărut mereu În străinătate. După vreo doisprezece ani, la Berlin, am luat de pe un stand de cărți un asemenea obiect abandonat, cu ex libris-ul tatei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]