12,660 matches
-
acte de bravură, fiind decorat cu „Steaua României”, „Coroana României” și „Crucea de război cu bare”. Imediat după Primul Război Mondial, obține doctoratul cu teza "Filosofia valorii". Devine profesor în învățământul liceal, iar din 1922 este profesor la Catedra de sociologie a Universității din Iași. Ca profesor, se numără printre cei care se opun introducerii politicii în Universitate, fiind, de altfel, de-a lungul întregii sale vieți, un adversar al extremismului, atât fascist, cât și bolșevic. Intră în politică în Partidul
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
A practicat schiul și ascensiunile montane. Cunoștea limbile germană, franceză și engleză. Suprapopularea rurală și consecințele ei. Țara de mâine, Cluj, I 1935, nr.5, p.76-78. Neo-fiziocratism. Țara de mâine, Cluj, II 1936, nr.1, p.14-15. W.Sonbart. Sociologie: Was wie ist, was sie sein sollte. Berlin, 1936, p.31 (recenzie). Buletinul Bibliotecii II, 1936, nr.4, p.43-44. Populația si mișcarea ei. Independența economică XX, 1937, nr.9-10. p.303-305. Mișcarea prețurilor în 1937. Prezentul III, 1937 (24
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Excelsior VI, 1941, nr.22, p.1 Dependența nivelurilor prețurilor interne de nivelul prețurilor externe. Excelsior VI, 1941, nr.48-49, p.3 Relații între prețuri si suprafețele însămanțate. Excelsior VI, 1941, nr.50, p.3 Viața economică a comunei Suseni. Sociologia Românească IV, 1942, nr.7-12, p.443-457. Problema echilibrului între prețuri. Excelsior VII, 1942, nr.103, p.1 Problema trecerii la economia de pace. Excelsior VIII, 1943, nr.141, p.1 Venitul național. Discuții în legatură cu definirea conceptului și
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
responsabil al lucrării. Dezvoltarea economică a regiunilor relativ ramase în urmă în trecut. În volumul Industria României 1944-1964 - Editura Academiei, 1964, membru al colegiului de redacție al lucrării. Participarea oamenilor muncii la conducerea economiei. Viața economică, București, 20 August 1965. Sociologia - instrument de analiză a societății contemporane. Scânteia, 15 Octombrie 1970. Modele de corelații între fondul de acumulare si fondul de consum pentru prognozarea dezvoltării economiei românesti. Probleme economice nr.3, 1972 Planificarea și sociologia. În volumul Cercetări multidisciplinare și interdisciplinare
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Viața economică, București, 20 August 1965. Sociologia - instrument de analiză a societății contemporane. Scânteia, 15 Octombrie 1970. Modele de corelații între fondul de acumulare si fondul de consum pentru prognozarea dezvoltării economiei românesti. Probleme economice nr.3, 1972 Planificarea și sociologia. În volumul Cercetări multidisciplinare și interdisciplinare. Originea, dezvoltarea și perspectivele lor - Editura Academiei, București, 1972. Prognoza social - economică. În volumul Prognoza sociologică - Editura Științifică, București, 1972. Corelația între previziune și acțiune, caracteristica esentială a planificării. A III-a Conferință Mondială
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
1979. On entropy and the economic growth. Revue Roumaine des Sciences Sociales, Serie Sciences Economiques, nr.2/ Dec.1980. Dialogul Nord - Sud. Revista economică, nr.52/1982. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1985. Școli, curente, economiști. Considerații din perioada interbelică privind dezvoltarea economiei românești. Partea I-a. Revista economică nr.37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
secretar general al Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale din România (1936), director al Institutului de Demografie și Recensământ și conducător al Secției de Statistică din cadrul Institutului Social Român. Personalitate științifică de talie internațională, a fost membru al Institutului Internațional de Sociologie, al Institutului Internațional de Statistică, membru în diferite comitete ale Ligii Națiunilor și vicepreședinte al Societății Regale a Eredității. A fost unul din apropiații lui Iuliu Maniu, împărtășind ideile politice ale Partidului Național-Țărănesc. La propunerea acestuia, după lovitura de stat
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
cu teza "Organizarea Daciei române" 1899 - 1900: se reîntoarce în țară fiind numit de către prof.C.Dissescu că suplinitor la catedră să de drept public 1898 - 1902: înființează împreună cu G.G.Mironescu, I.Ghika, Iulian Teodorescu și alții, Revista de drept și sociologie 1900 - 1905: asistent la Catedră de Drept Public a Universității București, disciplina Drept administrativ 1904: asistent la Catedră Istoria Dreptului Românesc a Universității București 1906: devine titularul acestei catedre, la recomandarea unanimă a Universității București și a Universității din Jassy
Paul Negulescu () [Corola-website/Science/307243_a_308572]
-
cifră de afaceri de 80% produce un profit de 5-10% iar cifră de afaceri rezultată ca urmare a relației cu clienții mici (acel 20%) aduce un profit de 30-40%. Concepția sociologică: se face cunoscut prin 2 tratate: un tratat de sociologie socială și un tratat de economie politică. Tratatul de sociologie generală este o lucrare masivă de aproape 2000 de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.Pentru distinge existența a două tipuri se teorii sociologice : -teoria
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
iar cifră de afaceri rezultată ca urmare a relației cu clienții mici (acel 20%) aduce un profit de 30-40%. Concepția sociologică: se face cunoscut prin 2 tratate: un tratat de sociologie socială și un tratat de economie politică. Tratatul de sociologie generală este o lucrare masivă de aproape 2000 de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.Pentru distinge existența a două tipuri se teorii sociologice : -teoria logico-experimentala, -teoria neologico-experimentala. V.P face o critică radicală, adesea
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
la Roșiorii de Vede, România, într-o familie de romi. Tatăl său era zlătar, iar mama să se trăgea din vătrași și lăutari. Avea nouă ani când părinții s-au mutat la București. A studiat, în anii 1968-1972, filosofia și sociologia, după care a lucrat la Centrul de Cercetări Sociologice (inițial la Universitatea București, apoi la Academia Română). Din ce in ce mai mult, începe să combine interesul personal cu activitățile profesionale, elaborând studii sociologice despre romi care l-au condus în diferite regiuni și cunoscând
Nicolae Gheorghe () [Corola-website/Science/308719_a_310048]
-
de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci doar un cadru cu multe ramificații și heterogen pentru un discurs interdisciplinar, care are sistemul drept concept de bază. Deci nu există
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
mai vechi ale omului. Profesia de medic provine din ocupația de tămăduitor, ocupație care deja era practicată de preoții din antichitate. Din experiența îndelungată în decursul istoriei, s-au cristalizat treptat bazele științifice în care este practicată medicina de azi. Sociologia profesională indică faptul că profesia de medic trebuie să corespundă unui nivel înalt de etică morală, forma cea mai cunoscută fiind „jurământul lui Hippocrate”, uneori fiind necesară metoda trierii cazurilor, când numărul răniților sau bolnavilor este foarte mare, medicul fiind
Medic () [Corola-website/Science/308095_a_309424]
-
Eugen Mihăescu (n. 16 iunie 1952, Șoldănești, Botoșani) este un sociolog, jurnalist, scriitor și editor român. Studiază la "Liceul „Mihai Eminescu” din Botoșani", după care urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București, obținând licența în Sociologie, 1976. Absolvă facultatea cu o lucrare despre receptarea presei scrise. Debutează în publicistică la revista "Viața studențească". Debutul literar este girat de scriitorul Mircea Sântimbreanu. Încă din studenție este un apropiat al revistelor "Amfiteatru", "Luceafărul" și "România literară". Preocupat de
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
(n. 22 august 1874, München — d. 19 mai 1928, Frankfurt am Main) a fost un filozof german, cunoscut în primul rând pentru contribuțiile sale în domeniul fenomenologiei, filozofiei valorilor, sociologiei cunoașterii și antropologiei filozofice, pe lângă calitatea sa de clasic al filozofiei religiei. Scheler a dezvoltat metoda filozofică a lui Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei și a fost numit de filozoful spaniol José Ortega y Gasset „primul om care a intrat în
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
evreică-ortodoxă. În timpul adolescenței el s-a convertit la catolicism, probabil datorită mesajului său de iubire, deși a început să fie un credincios din ce în ce mai puțin activ în jurul anului 1921. Scheler a studiat medicina la München și în Berlin, iar filozofie și sociologie, avându-i ca profesori pe Wilhelm Dilthey și Georg Simmel, în 1895. Și-a dat doctoratul în 1897, și teza de abilitare (pentru obținerea celui mai mare titlu în unele țări, printre care și Germania) în 1899 la Universitatea din
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
sunt valori pure. Realizarea lor este indirectă, deoarece se verifică în realizarea celorlalte valori, în funcție de polaritatea și ierarhia lor obiectivă. Convertit la catolicism în 1920, a scris „"Despre eternul din om"” (1921), justificându-și conversiunea, și apoi un studiu de sociologie a cunoașterii, „"Die Wissensformen und die Gesellschaft"” („"Forme de cunoaștere și societatea"”, 1926). Mai târziu avea să respingă catolicismul și să dezvolte o filozofie bazată pe știință, în care cunoașterea abstractă și valorile religioase sunt considerate sublimări ale instinctelor umane
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
lucrarea sa „Burghezia română, originea și rolul ei istoric” (1925) a luat atitudine, de pe pozițiile burgheziei, împotriva punctelor de vedere agrariene, tradiționaliste, demonstrând necesitatea obiectivă a evoluției României spre civilizația industrială. Zeletin a susținut un punct de vedere determinist în sociologie, într-o perioadă în care teoria idealist-eclectică a factorilor predomina în literatura sociologică românească, și a recunoscut, în opoziție cu concepțiile conservatoare, faptul că organismele suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformărilor social-economice. Zeletin a afirmat rolul permanent progresist al
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale. Sebastian-Laurențiu Lăzăroiu s-a născut la data de 20 martie 1970, în orașul Comănești (județul Bacău). Pentru 3 ani a urmat cursurile Facultății de Matematică și apoi pe cele ale Facultății de Sociologie la Universitatea din București. A absolvit în anul 1996 cursurile Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, urmând apoi și un masterat în politologie la aceeași facultate (1997). Încă din facultate a lucrat ca director de cercetare la GISO (1995-1996), activând
Sebastian Lăzăroiu () [Corola-website/Science/307638_a_308967]
-
la data de 20 martie 1970, în orașul Comănești (județul Bacău). Pentru 3 ani a urmat cursurile Facultății de Matematică și apoi pe cele ale Facultății de Sociologie la Universitatea din București. A absolvit în anul 1996 cursurile Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, urmând apoi și un masterat în politologie la aceeași facultate (1997). Încă din facultate a lucrat ca director de cercetare la GISO (1995-1996), activând apoi ca expert parlamentar la Senatul României (1997), cercetător la CURS (1997-1999), director
Sebastian Lăzăroiu () [Corola-website/Science/307638_a_308967]
-
facultate (1997). Încă din facultate a lucrat ca director de cercetare la GISO (1995-1996), activând apoi ca expert parlamentar la Senatul României (1997), cercetător la CURS (1997-1999), director de cercetare la CSOP/TNS (1999-2000) și director general la Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS SA (2002-2007). A participat pe post de expert, consultant sau director de proiect la numeroase programe de cercetare a traficului de ființe umane, a migrației internaționale, în realizarea de sondaje de opinie din campaniile electorale și
Sebastian Lăzăroiu () [Corola-website/Science/307638_a_308967]
-
Științe Politice din cadrul SNSPA (2000-2006), profesor asociat la Programul de master în comunicare politică de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA (din 2003), precum și profesor asociat la Programul de master în marketing și sondaje de opinie de la Facultatea de Sociologie (din 2004). Este membru al Asociației Române de Sociologie și al SORMA, organizație profesională a cercetătorilor din domeniul marketingului și sondajelor de opinie. Începând din iunie 2012 este iar consilier prezidențial la Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale
Sebastian Lăzăroiu () [Corola-website/Science/307638_a_308967]
-
de master în comunicare politică de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA (din 2003), precum și profesor asociat la Programul de master în marketing și sondaje de opinie de la Facultatea de Sociologie (din 2004). Este membru al Asociației Române de Sociologie și al SORMA, organizație profesională a cercetătorilor din domeniul marketingului și sondajelor de opinie. Începând din iunie 2012 este iar consilier prezidențial la Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale. Înainte a fost director al Trustului de presă al
Sebastian Lăzăroiu () [Corola-website/Science/307638_a_308967]
-
funcția de consilier prezidențial la Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale (s-a retras de la Presedintie incepand cu 1 mai 2011). este necăsătorit și are un copil. a publicat, ca autor sau coautor, mai multe cărți în domeniul sociologiei, dintre care menționăm următoarele: De asemenea, este autorul mai multor articole publicate în cotidiane din România, precum și în reviste de specialitate din țară și din străinătate. Înainte de a fi numit ministru al muncii în iunie 2011, Sebastian Lăzăroiu a prezentat
Sebastian Lăzăroiu () [Corola-website/Science/307638_a_308967]