14,383 matches
-
ca având o anumită legătură cu scopurile sale. Probabil va fi suficientă alocarea unei părți variind între o treime și o cincime din timpul obișnuit. 3. Învățarea care implică o schimbare în organizarea fiecăruia - în perceperea sinelui - este amenințătoare și tinde să fie și respinsă. Luând în seamă „moda pletelor” din „epoca hippy”, Rogers întreba retoric: de ce a existat atâta „rumoare pedagogică”, uneori chiar și procese legale, privitoare la adolescenții care vin la școală cu părul lung? În mod sigur, lungimea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cel behaviorist, experimental, mecanomorfic; o psihologie care putea fi numită „clasică” pentru că se afla pe linia directă a concepției clasice de știință și care provenea din astronomie, mecanică, fizică, chimie și geologie; o psihologie care putea fi numită „academică” pentru că tindea să vină pe calea departamentelor de pregătire și licențiere în psihologie din universități. Această teorie psihologică, „clasică” și „academică” fusese larg aplicată încă de la prima formulare detaliată și testată a lui Watson (1924), a lui Hull (1943) și a lui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au fost - după părerea lui Maslow - cinici în legătură cu acestea; adică le-au analizat într-o manieră pesimistă, reductivă. Generozitatea era interpretată ca o reacție împotriva unui imbold, care este adânc și inconștient, prin urmare foarte real în felul său. Bunătatea tindea să fie văzută ca un mecanism de apărare împotriva violenței, a fricii și a tendinței către crimă. Era ca și cum - observa Maslow - nu se putea lua în chip de valoare oricare dintre valorile prețuite de fiecare în parte, în legătură cu ei înșiși
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fără nici un fel de îndrumare despre ce e bine, ce e rău. De fapt, negând existența biologiei, Sartre a renunțat cu totul la orice concepție despre valori integrală sau, cel puțin, la o concepție care să cuprindă toate speciile. Sartre tindea foarte mult să facă o filosofie de viață din nevroza obsesiv convulsivă în care se afla ceea ce Maslow numise „vidul experimental” (experimental emptiness), absența „vocilor-impuls” din interior (impulse voices from within) (Maslow, 1967a, 1967c). Psihologii americani umaniști și psihiatrii existențialiști
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a acestor „triggers”. Lista va fi însă atât de lungă, încât e nevoie să se recurgă la generalizări. E ca și cum orice experiență a unei capacități reale deosebite, a perfecțiunii reale, a oricărei mișcări apropiate justiției perfecte sau din apropierea valorilor perfecte tinde să producă o experiență culminantă. Nu întotdeauna. Aceasta este generalizarea pe care ar face-o Maslow pentru mai multe feluri de situații asupra cărora s-a concentrat. Amintind că vorbește în calitate de om de știință, Maslow a anunțat în 1968 publicarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a umorului olimpian, a cunoașterii senzoriale și a altora similare. Destul de des se întâmplă că muzica, ritmul și dansul devin căi excelente spre descoperirea de sine. Încremenirea îndârjită în obiceiuri duce la ideea că acest fel de „trigger”, de stimulare tinde să realizeze funcțiile sistemului nostru nervos autonom, ale glandelor endocrine și ale sentimentelor și emoțiilor noastre. Cum? Pur și simplu o face! Dar nu se știu destule în psihologie pentru a înțelege cauza. Dar o face - și acestea sunt experiențe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de a detecta diferențe în dulce și sărat - par să fie înnăscute. Oricum, cât dulce și cât sărat preferăm în hrană pare a fi un rezultat al experiențelor trecute pe care le-am avut cu mâncarea. În cultura siriană, mâncarea tinde să fie foarte sărată. Iată de ce nu este de mirare că persoanele care cresc în această cultură identifică mâncarea suedeză, care are foarte puțină sare, ca fiind lipsită de gust. Studiile demonstrează că există o valoare adaptativă la dezvoltarea aversiunii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
momentul ingerării respectivului aliment). Este însă un aspect interesant faptul că aceste preferințe sunt totuși influențate de expunerea individului la arome încă de când se hrănea cu laptele mamei și chiar în perioada prenatală, în lichidul amniotic. Cu alte cuvinte, copilul tinde să îi placă anumite arome ale unor alimente pentru simplu fapt că le mănâncă mama. În mod esențial, un proces de condiționare clasică se realizează în momentul asocierii aromelor cu valoarea nutritivă a hranei, dar și cu emoții pozitive pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
colaboratorilor acestuia, precum și pe cele ale lui Mage și Gammage, a observat că copiii americani petrec mai mult de treizeci de ore pe săptămână în fața televizorului. S-a estimat, de asemenea, că numărul de scene violente vizionate în această periodă tinde să fie mare (o concluzie interesantă a evidențiat că desenele animate tind să fie aproape cele mai violente dintre programele urmărite). Conform lui Premack, putem dezvolta anumite comportamente (cum ar fi cel al cititului) dacă le motivăm printr-un astfel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că copiii americani petrec mai mult de treizeci de ore pe săptămână în fața televizorului. S-a estimat, de asemenea, că numărul de scene violente vizionate în această periodă tinde să fie mare (o concluzie interesantă a evidențiat că desenele animate tind să fie aproape cele mai violente dintre programele urmărite). Conform lui Premack, putem dezvolta anumite comportamente (cum ar fi cel al cititului) dacă le motivăm printr-un astfel de comportament. Cadrele didactice și părinții trebuie să urmărească atent copiii pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
chiar dacă într-un alt plan) este acela presupus de chiulul social (sau lenea socială), descris de Gary Johns drept „tendința de a evita efortul fizic sau intelectual atunci când se realizează o sarcină de grup” (Johns, 1998, p. 242). Astfel, oamenii tind să se simtă deresponsabilizați de necesitatea de a se implica activ într-o acțiune dacă alții pot să o facă; similar cazului de difuzie a responsabilității prezentat mai sus, înregistrăm o normă de reacție definită de caracteristicile contextului și de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la ideea că este mai important ca persoanele care învață să își pună întrebări și să construiască multiple răspunsuri în loc să caute, cu obstinație, „răspunsul corect”; înțelegerea tinde să fie una de profunzime, participanții urmând să ajungă la aceasta prin dialog. Cursanții au posibilitatea de a examina cu toții un fragment de text, după care se pun întrebări care îi ajută pe cursanți să gândească critic, să înțeleagă multiplele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și temporiza fluența discuției. 3.4. Tehnica focus-grouptc " 3.4. Tehnica focus‑group" Printre metodele care utilizează potențialul de învățare și producția de idei în cadrul grupurilor se află și focus-group-ul. În cadrul acestei tehnici se va desfășura o discuție focalizată, care tinde să furnizeze un complex informațional calitativ (participanții nu emit doar propriile idei într-o manieră abstractă, ci, dimpotrivă, se dezvoltă o construcție de grup bazată pe interacțiunea și influențarea reciprocă a membrilor grupului). De altfel, dezvoltarea consensului nu este una
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
scrisului în utilizarea informațională a acestuia). Pentru aceasta se pot folosi stimuli neconvenționali, în sensul: „De ziua mea, în anul 2025, voi faceț” ori „Deși acest lucru este de neconceput pentru tine, vreau să îți spun...” etc.; toate aceste elemente tind spre o utilizare imaginativă a scrisului. Încercați să imaginați o listă cu astfel de întrebări la care să răspundeți zilnic pe o jumătate de filă, pentru a dezvolta gradul de utilizare imaginativă a scrisului în ceea ce vă privește. Nu trebuie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de 108 idei ce pot fi evaluate). Jocul de tip brainwriting este gândit în direcția unei activități cu impact competitiv asupra dinamicii învățării. Acest lucru este interesant deoarece, de obicei, metodele de îmbunătățire a creativității evită competiția în virtutea faptului că tinde să inhibe și să producă uneori o atmosferă nepotrivită. Totuși, se menționează că acest caracter de joc determină o atmosferă mai degrabă distractivă decât strict competițională. În esență, trebuie făcuți câțiva pași: - problema este făcută cunoscută participanților și li se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nouă rotire a schițelor inițiale. În momentul în care mediatorul observă că a trecut un timp suficient (uneori până la o rotație completă, dar, de obicei, se așteaptă să aibă loc o astfel de rotație) și că energia investită în proces tinde să scadă, adună schițele și le afișează pe un panou/flip-chart pentru o discuție generalizată. 4.2.13. Metoda divizăriitc "4.2.13. Metoda divizării" Reprezintă o tehnică de tip brainstorming, însă mai puțin tradițională, în sensul că sunt urmărite
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se știe ce număr va trebui să raporteze rezultatele grupurilor (spre exemplu, profesorul spune la încheierea activității: „toți deținătorii numărului patru trebuie să raporteze activitatea respectivă”). După cum se poate observa, prin prisma acestor două exemple, exercițiile de spargere a gheții tind să se desfășoare pe un parcurs de la „jocurile” cu efecte motivaționale și de reîmprospătare a capacităților de efort ale participanților până la o anumită individualizare în interiorul unora dintre metodele de interacțiune educațională și chiar prin construcția lor ca metode de sine
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dintr-o familie dezorganizată, își bate joc de ceilalți profesori și perturbă celelalte ore. Ce trebuie făcut? Studenții sunt puși astfel în situația de a se implica (am avut studenți a căror implicare a fost atât de profundă, încât au tins să se identifice cu rolul și după terminarea orei) și de a înțelege - din interior - un asemenea caz. Un alt exercițiu (pe care l-am intitulat „Ziarul”; a nu se confunda cu tehnica tratată) presupune ca grupurile de cursanți să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
banalului și scoțându-l din cadru, fantasmagoricul nu este doar un capriciu ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului - o elocvență mută are, în descrieri, magia ca și impresionistă a luminii - tind să fie ori să apară ca o inițiere în necunoscut. De veghe, luciditatea propune în aceeași, continuă, pendulare soluția „deriziunii”. Melancolia, efect al reveriei, se împrăștie printr-un, nu rareori malițios, surâs. Cu senzualitatea lui calificată pentru tot ce-i
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
nu țin cont de efectele de cohortă care influențează ponderea tinerilor maghiari în rândul întregii populații școlarizabile. Este clar, pe baza datelor demografice, că populația maghiară este mai îmbătrânită decât cea română, iar ponderea maghiarilor în rândul celor școlarizabili a tins să fie sensibil mai mică decât ponderea generală a populației maghiare în populația României, cel puțin în ultimele 3-4 decenii (vezi Graficul 1). Aceasta ar putea explica, în bună măsură, procentul mai mic de studenți printre cei de etnie maghiară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
interlocutorilor susțin noncompromisul cu „diavolul”, aceasta este totuși o viziune împărtășită mai mult de femei și de tineri, în vreme ce bărbații au o majoritate clară în favoarea principiului opus (13). De asemenea, majoritatea celor sub 40 de ani (și multe dintre femei) tind să asimileze „așteptarea de la Domnul” cu „credința în Dumnezeu”; bărbații (și un număr aproape egal de femei) se pronunță pentru inițiativa umană (38). „Norocul” este subordonat de majoritatea celor intervievați unei aptitudini umane de „folosință” a acestuia (18, 22); totuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
brain exchange și brain waste (Salt, 1997, 5). Conceptul brain exchange implică un flux cu două sensuri între țara de origine și țara de destinație. Acolo unde fluxul este puternic îndreptat într-o direcție, termenii brain drain sau brain gain tind să fie folosiți. Conceptul brain waste descrie risipa forței de muncă calificate atunci când lucrătorii înalt calificați migrează în scop de muncă fără să-și folosească calificările și experiența dobândită la locul de muncă anterior (Salt, 1997, 5). Mai târziu, Johnson
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
studiile și doctoratele în domeniul ingineriei în universitățile americane între 1990 și 1991 munceau în SUA în 1995. Studiul NSF raportează că absolvenții străini de studii doctorale în domeniul științei și tehnologiei care lucrează în SUA după 10-20 de ani tind să rămână în țară (nu este semnificativă migrația de întoarcere). Specialiștii în sectorul medical: doctori și asistente medicale O formă specifică de plecare a talentelor care este îngrijorătoare pentru țările în curs de dezvoltare - în special pentru țările sărace - este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dezumanizare sau distrugerea fizică a unor persoane nevinovate - ori folosirea autorității și puterii oferite de sistem pentru încurajarea sau acceptarea acestor practici” (p. 5). Apoi, autorul își exprimă poziția în problema determinării comportamentelor umane, spunând: „Psihologii sociali (ca și mine) tind să respingă concepția dispozițională [de centrare pe factorii interni, pe trăsăturile de personalitate - n.n.] când încearcă să înțeleagă cauzele comportamentelor neobișnuite” (p. 7). Aceasta nu înseamnă că distinsul profesor adoptă concepția contrară (situaționistă, care face din factorii de mediu cheia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iubirea de patrie), acum devine vocea unei conștiințe, iar poemul - un scenariu care pune în discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]