120,807 matches
-
frate cu cerșetorul.; Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.; Cine e întâi la masă e pe urmă la lucru.; Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.; Ceea ce știu este că n-a mai plecat. Acestea se numesc invariante ale relației predicative, deoarece sub una din aceste forme apare ea în orice enunț - propoziție sau într-o propoziție din structura unei fraze. Relația sintactică dintre subiect și predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tradițională ia de la texte și analizează relațiile sintactice așa cum apar ele în enunțuri atestate, așa cum reiese și din exemplele următoare: 1. Plouă. 2. Nu-i pasă de nimic. 3. Aici se mănâncă bine. 4. Liniște! 5. Noapte. 6. Firește că plecăm mâine. 7. Se pare că mâine vom pleca. 8. Trebuie să plecăm mâine. 9. Copilul a tăcut. 10. Romanul a fost scris de Ion. 11. Ioana este ordonată. 12. Ioana s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
așa cum apar ele în enunțuri atestate, așa cum reiese și din exemplele următoare: 1. Plouă. 2. Nu-i pasă de nimic. 3. Aici se mănâncă bine. 4. Liniște! 5. Noapte. 6. Firește că plecăm mâine. 7. Se pare că mâine vom pleca. 8. Trebuie să plecăm mâine. 9. Copilul a tăcut. 10. Romanul a fost scris de Ion. 11. Ioana este ordonată. 12. Ioana s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14. Tu ai idei interesante. 15. El a clarificat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
enunțuri atestate, așa cum reiese și din exemplele următoare: 1. Plouă. 2. Nu-i pasă de nimic. 3. Aici se mănâncă bine. 4. Liniște! 5. Noapte. 6. Firește că plecăm mâine. 7. Se pare că mâine vom pleca. 8. Trebuie să plecăm mâine. 9. Copilul a tăcut. 10. Romanul a fost scris de Ion. 11. Ioana este ordonată. 12. Ioana s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14. Tu ai idei interesante. 15. El a clarificat toate problemele. 16. Seara
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de Ion. 11. Ioana este ordonată. 12. Ioana s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14. Tu ai idei interesante. 15. El a clarificat toate problemele. 16. Seara citesc romane de aventuri. 17. Terminându-se ședința toți au plecat acasă. 18. A venit vremea de a pricepe și tu că nu se poate spune orice. 19. E ușor a scrie versuri. 20. E ușor să scrii versuri. 21. De zis, e ușor. 22. E ușor să zici asta. 23
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dublu subordonată simultan prin joncțiune - Eu te văd cum îngâni cântecul - este sinonimă sintactic cu propoziția dublu subordonată simultan juxtapusă”. Regentul, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau completivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Raportul de dublă subordonare simultană este marcat de prezența simultană a unor „modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de nume(flexiunea) și a unor modalități de manifestare în planul expresiei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
văd cum îngâni cântecul - este sinonimă sintactic cu propoziția dublu subordonată simultan juxtapusă”. Regentul, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau completivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Raportul de dublă subordonare simultană este marcat de prezența simultană a unor „modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de nume(flexiunea) și a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de verb(topica)”. În funcție de planul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși. Elementele de relație depind de tipul, semantic și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției A plecat cu o mare încredere. / A plecat fără nicio încredere . - sau de opțiunea subiectului vorbitor - El se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși. Elementele de relație depind de tipul, semantic și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției A plecat cu o mare încredere. / A plecat fără nicio încredere . - sau de opțiunea subiectului vorbitor - El se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fericiți pe banca de lângă fereastră. c) Stătui de vorbă vesel, ca niciodată. Numele predicativ circumstanțial stă mai ales pe lângă verbe intranzitive care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a ajunge, a fugi, a intra, a coborî, a pleca etc.) sau tranzitive folosite în mod absolut: Mâncară la început tăcuți și flămânzi. Mult mai rare sunt cazurile când numele predicativ circumstanțial însoțește un verb tranzitiv. Numele predicativ circumstanțial se exprimă printr-un adjectiv, locuțiune adjectivală, gerunziu și participiu cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vorbire care pot îndeplini funcția de element predicativ suplimentar, în Gramatica limbii române, (II, p. 208) se precizează că această funcție o pot avea - pe lângă adjective, substantive și verbe la gerunziu și pronumele (exemplu: Te văd altul) sau numeralele (exemplu: Plecat-am doi din Iași). Fără a propune vreo nouă denumire, V. Hodiș se preocupă de regentul elementului predicativ suplimentar și părțile de vorbire prin care această parte de propoziție se exprimă. Astfel - arată V. Hodiș numele, unul din cei doi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se deosebește însă de atributul circumstanțial (din cadrul atributului). Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial prin gruparea cu verbul, manifestată și în topică, și prin posibilitatea absenței nuanțelor circumstanțiale. III.6 Atributul predicativ - Atributiva predicativă a) Atributul predicativ Plecând de la comunicarea mă privea uimit și decolorată, Gh. N. Dragomirescu apreciază că „adjectivul uimit, invariabil, are valoare de adverb și determină exclusiv verbul privea; adjectivul decolorată determină același verb, raportându-se însă, în același timp, prin acord, și la pronumele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
b) participiu cu valoare verbală Slova de foc și slova făurită împerecheate se mărită. Adjectivul de origine verbală, în funcție de atributul predicativ, poate fi forma veche de gerunziu adjectival (adjectivat): Atunci prin întuneric te apropii surâzândă. c) adjectiv numeral, adjectiv nehotărât: Plecat-am nouă din Arad și cu sergentul zece. d) un substantiv, care , precedat de prepoziția ca, poate arăta calitatea subiectului sau obiectului direct legată de acțiunea predicatului: A venit ca responsabil. L-am trimis ca responsabil. e) un gerunziu, care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Pe trupu-i se revarsă Pe ochii mari bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul atributului predicativ, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau obiectivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Observație: Adjectivul nehotărât tot (toată) cu funcția de atribut în frază ne dă prilejul să explicăm un interesant fenomen morfologic generat de sintaxă. Este vorba de pronumele relativ compus toți cei ce
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul atributului predicativ, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau obiectivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Observație: Adjectivul nehotărât tot (toată) cu funcția de atribut în frază ne dă prilejul să explicăm un interesant fenomen morfologic generat de sintaxă. Este vorba de pronumele relativ compus toți cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fenomen morfologic generat de sintaxă. Este vorba de pronumele relativ compus toți cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect în subordonata subiectivă sau obiectivă directă pe care o determină atributul predicativ: Să vie sănătoși toți cei care au plecat. Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
compus toți cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect în subordonata subiectivă sau obiectivă directă pe care o determină atributul predicativ: Să vie sănătoși toți cei care au plecat. Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect în subordonata subiectivă sau obiectivă directă pe care o determină atributul predicativ: Să vie sănătoși toți cei care au plecat. Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
îl vede că suferă). Fără a nega importanța terminologiei de specialitate, credem, totuși, că termenul cu care este denumită o anumită realitate într-o știință oarecare are importanță secundară, datorită faptului că în general terminologia de specialitate are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de specialitate creată recent se pune și problema capacității de sugerare a realității avute în vedere, considerăm că denumirea cea mai convenabilă pentru funcția sintactică în discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este motivul. Nu l-am înțeles. Mi s-a spus atunci că, numai așa, se face o rotație a cadrelor, ca și cum eu eram cadru de partid.Mi-au zis că nu au ce să-mi reproșeze, dar că trebuie să plec.M-am chinuit, efectiv, să aflu care este motivul și primeam orice, numai să mi se spună că am făcut următoarea greșeală și că pentru asta sunt sancționat. Or, nu mi s-a spus așa ceva. Rememorând tot felul de fapte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cărți! Și dacă nu vreți să credeți treaba aceasta, eu mă întorc îndărăt și mergeți dumneavoastră la curs!” Atunci, personajul cu pricina a lăsat-o mai moale, a văzut că eu am reacționat așa de neașteptat, că nu mi-am plecat spinarea, spunându-i da, uite îmi dezbrac și haina. Am dat să plec, dar a venit după mine, m-a prins de mână și mi-a spus să merg la cursuri. Am povestit scena unei colege și ea s-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și mergeți dumneavoastră la curs!” Atunci, personajul cu pricina a lăsat-o mai moale, a văzut că eu am reacționat așa de neașteptat, că nu mi-am plecat spinarea, spunându-i da, uite îmi dezbrac și haina. Am dat să plec, dar a venit după mine, m-a prins de mână și mi-a spus să merg la cursuri. Am povestit scena unei colege și ea s-a înspăimântat, spunându mi că putea să mă aresteze. Iam zis, la rându-mi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la Târgu Mureș și în alte localități, însă cu un număr mai mic de lucrări. Am dus aproape trei expoziții la Bistrița, în 1989, în sala Muzeului de Artă, în sala Uniunii Artiștilor Plastici și în sala Primăriei, o parte plecând apoi la Arad, la Galeria UAP, și o parte, cu lucrări din ciclul „Italia”, fiind expusă la Timișoara. Expoziția de la Arad a fost, pe urmă, preluată de Mureul de Artă Contemporană din Galați, iar cea de la Timișoara a ajuns la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și să vadă două tablouri de Grigorescu la Muzeul de Artă. A venit, 90 de ani are, s-a uitat, pe atunci avea 80, a stat o jumătate de oră, le-a privit, i s-a făcut rău și a plecat. A venit apoi o doamnă la mine să mă întrebe cine este această persoană. Sunt muzeografe în muzeu de 20 de ani, dar încă n-au văzut pe nimeni să vină, să se uite așa la un tablou și să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
folosesc o metodă de predare care îi antrenează pe elevi să învețe cu sârguință, așa că am fost transferat din oficiu, nu înainte însă de a primi asigurarea că voi păstra două clase terminale și la Școala Medie Nr. 1, de unde plecasem. A prins metoda și la seraliști? La vremea aceea nu aveam chiar o metodă bine conturată, dar mă străduiam să împletesc predarea lecțiilor la clasă cu cercetarea și creația literară, așa cum învățasem eu însumi, la Facultatea de Filozofie și Litere
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]