120,922 matches
-
Alfonso Bialetti în anul 1933 care a și fondat compania Bialetti să producă cafetierele „Moka Express”. Principiul de funcționare se bazează pe utilizarea de abur sub presiune pentru a prepara cafeaua. Apa rece este plasată în compartimentul de jos al aparatului care prin fierbere se ridică printr-un tub central, se lasă peste cafeaua măcinată aflată în centru, trece apoi printr-un filtru și ajunge în compartimentul superior de unde este servită. Există o gamă foarte variată de modele de espressoare, cu
Espresso () [Corola-website/Science/333147_a_334476]
-
un filtru și ajunge în compartimentul superior de unde este servită. Există o gamă foarte variată de modele de espressoare, cu construcții și tehnologii diferite, de la cele pentru uz casnic și de birou până la modele comerciale și profesionale. Producătorii de pe piața aparatelor pentru acasă includ: DeLonghi, Gaggia, Krups, Lavazza, Philips, Rancilio, Saeco, etc. Produsele comerciale și profesionale includ: Astoria, Aurora, Bezzera, Bianchi, Brasilia, Casadio, Colibri, Diadema, Elektra, Gaggia, Grimac, La Marzocco, La Spaziale, MCE, Nekta, Nuova Simonelli, SAB, La Pavoni, Rancilio, Reneka
Espresso () [Corola-website/Science/333147_a_334476]
-
a funcționat timp de 4 ani și 10 luni în Sichevița - județul Caraș Severin (1936 - 16 iulie 1941), ca delegat de agenție. Aici înființează Căminul cultural - "Lumina", cu sediul în incinta Primăriei, donează cărți bibliotecii și împreună cu sătenii procură un aparat de proiecție. Apoi, la Domnești - Muscel, actualmente în Argeș, Pena lucrează ca agent administrativ. Aici înființează, în 1941, " Biblioteca modernă" prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, în special intelectualii comunei, precum și tineretul școlar. El este sprijinit
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
El a cerut să afle dacă un planor precum modelul DFS 230 ar fi putut ateriza pe aceste acoperișuri ale fortului. Student a afirmat că este posibilă aterizarea a doar 12 planoare și doar pe timp de zi. Cele 12 aparate de zbor puteau să transporte 80-90 parașutiști la obiectiv. Hitler a propus folosirea unei arme noi, "Hohlladungwaffe", o încărcătură explosivă de 50 kgcare care putea să distrugă buncărele belgiene în care erau amplasate tunurile. Această unitate de parașutiști avea să
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
avioane de vânătoare, 12 erau bombardiere și 12 erau avioane de recunoaștere. Doar 50 dintre ele erau modele relativ moderne. Dacă se iau în calcul și avioanele de transport și alte servicii, se ajunge la un total de 377 de aparate de zbor. Pe 10 mai 1940, doar 118 avioane erau complet funcționale. Dintre acestea, 78 erau avioane de vânătoare. AéMI erau comandate de Paul Hiernaux, care își primise licența de zbor la începutul primei conflagrații mondiale și fusese numit în
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
escadrila de vânătoare "Lehrgeschwader 1" (Stab. I., II., III., IV.), escadrilele de bombardiere "Kampfgeschwader 30" (Stab. I., II., III.) și "Kampfgeschwader 27" (Stab III.). Pe 10 mai, Keller comanda 363 avioane (224 în funcțiune). În sprijinul lui au fost repartizate aparatele de zbor ale "VIII. Fliegerkorps" comandate de Wolfram von Richthofen cu 550 de avioane (420 funcționale) și "Jagdfliegerführer 2" cu 462 avioane de vânătoare (313 funcționale). Cartierul general al "IV. Fliegerkorps" (Keller) era la Düsseldorf Baza LG 1. KG 30
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
misiune în spațiul aerian belgian, ambele doborâte de vânătoarea germană. Până la sfârșitul zilei de 10 mai 1940, rapoartele oficiale germane indicau 30 de avioane belgiene distruse la sol, și paisprezece (plus două bombardiere RAF) doborâte în lupte aeriene față de zece aparate proprii pierute. Victoriile revendicate de germani par să fie subevaluate. Rapoartele belgiene mentionează 83 de avioane distruse, în special aparate de antrenament și de transport. AéMI au efectuat doar 146 de misiuni în primele șaze zile. Între 16 și 28
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
indicau 30 de avioane belgiene distruse la sol, și paisprezece (plus două bombardiere RAF) doborâte în lupte aeriene față de zece aparate proprii pierute. Victoriile revendicate de germani par să fie subevaluate. Rapoartele belgiene mentionează 83 de avioane distruse, în special aparate de antrenament și de transport. AéMI au efectuat doar 146 de misiuni în primele șaze zile. Între 16 și 28 mai, AéMI au efectuat doar 77 de misiuni. Cea mai mare parte a timpului, aviatorii belgieni au petrecut-o punând
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
au fost importante. Pe 12 mai de exemplu, unsprezece din cele optsprezece bombardiere franceze Breguet 693 au fost doborâte. "RAF Advanced Air Striking Force", care avea cea mai numeroasă flotă de bombardiere aliate, a pierdut 63 dintre cele 135 de aparate de zbor până pe 12 mai. Pentru următoarele 24 de ore, misiunile de bombardament au fost amânate datorită eficienței artileriei antiaeriene și aviației de vânătoare germane. Este dificil de apreciat care au fost rezultatele raidurilor de bombardament. Jurnalul de front al
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
aproximare foarte bună: unde numărul total al gradelor de libertate al unei molecule formulă 71 Ramură experimentală a fiziii care studiază metodele de măsurare a cantităților de căldură și a capcităților termice se numește "calorimetrie". Calorimetria se bazează pe următoarele principii: Aparatele folosite pentru determinarea căldurilor specifice ale diferitelor sisteme fizice se numesc calorimetre. Există mai multe tipuri de calorimetre, ținându-se seama de faza în care se găsește corpul (gaz, lichid, solid) a cărui căldură specifică se determina și de domeniul
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
sub formă de saci sau pungi, numiți marsipobranhii (din greaca "marsipos" = punguliță + și latina "branchia" = branchie), dispuși câte 6—14 de fiecare latură a capului, fără a prezenta arcuri branhiale. Deschiderile branhiale în formă de marsipobranhii sunt neacoperite de un aparat opercular. De la prezența marsipobranhiilor se trage și numele de marsipobranhiate ("Marsipobranchiata"), dat ciclostomilor. La ciclostomi cavitățile nazale (sacii nazali) sunt contopite într-o singură nară sau fosă nazală (monorinie, din care cauză au fost numiți și monorinieni), ce se deschide
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
care cauză au fost numiți și monorinieni), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Această nară este inervată însă de o pereche de nervi. Organul olfactiv, nepereche, e în legătură cu excrescența pituitară ce străbate peretele craniului. Aparatul bucal este adaptat pentru supt. În stare adultă au gură rotundă ce nu se poate închide, ea având forma unei deschideri circulare, ca o ventuză, înconjurată de buze moi. Cu ajutorul gurii se pot fixa, prin sugere, pe diferite obiecte și
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
și funcția de analist politic la revista “Observatorul Economic”. În 2003 a fondat școala de fotbal «Sfîntul Gheorghe», în satul Suruceni. Între 2003-2004 a fost purtător de cuvânt al președintelui Republicii Moldova (Vladimir Voronin) și șef al Serviciului de presă în Aparatul Președintelui Republicii Moldova. Între 2004-2009 a fost director general al Agentiei Informaționale de Stat «Moldpres». Valeriu Reniță este fondator (1994) și membru al “Comitetului pentru libertatea presei”, fondator (1995) și membru al “Fundației pentru reforme și Democrație “Moldova Modernă”. Este fondator
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
fisurile, Centurion, si 2011 remake-ul de Fright Night. [8] [9] [10] [11] Deși nu a antrenat Poots formal că o actriță, în conformitate cu Giles Hattersley, un ucenicie practice care ar putea fi o servit bine, că ea este "convingător natural" în fața aparatului de fotografiat. [7] În 2011, ea a fost aleasă de casă de modă Chloe să apară într-o campanie pentru lovitură de parfum omonim de Inez van Lamsweerde și Vinoodh Matadin. [12] În 2012, ea a fost selectat pentru a
Imogen Poots () [Corola-website/Science/334571_a_335900]
-
în drept, management și limbă engleză. În perioada 2003-2005 a activat în calitate de consilier juridic (avocat în dosare civile și comerciale) în cadrul Biroului Asociat de Avocați „Solomon”, în Chișinău. În august 2005-noiembrie 2005 a fost consultant principal în Direcția informativ-analitică a Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Din 2006 până în 2011 a exercitat funcțiile de secretar al consiliului de administrare a Î.S.C.A. „Air Moldova” și director al Departamentului Juridic (la aceeași întreprindere). În septembrie 2008-septembrie 2009 a fost consilier al Directorului general al
Vladimir Cebotari () [Corola-website/Science/334603_a_335932]
-
muschetari". La proba individuală a fost învins de conaționalul său Jehan Buhan și s-a mulțumit cu argint. Și-a luat revanșa la Jocurile Olimpice din 1952 cu medalia de aur la individual și pe echipe. S-a opus ferm introducerii aparatului electric de control al tușelor, din cauza căruia floreta a devenit mai masivă: „Este precum încercarea de a face dantelă cu andrele de tricotat”. Nu a reușit să obțină satisfacere și a trebuit să-și adapteze stilul. Aceasta nu l-a
Christian d’Oriola () [Corola-website/Science/334627_a_335956]
-
Paul Langevin, realizate în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, pe când el era în rezidență supravegheată : « L'appareil devait, en donnant le "spectre" des mobilités, permettre d'étudier la nature des ions et de suivre leur formation et leur évolution »./ ”Aparatul trebuia, dând ”spectrul mobilităților”, să permită studierea naturii ionilor și urmărirea formării și evoluției lor.” După aceea, predă fizica și chimia în licee din regiunea pariziană, la Fontainebleau, până la ieșirea la pensie în anii șaizeci. În 1967, Éliane Montel participă
Éliane Montel () [Corola-website/Science/334728_a_336057]
-
poetul afirmă că povestirile sadoveniene sunt „pagini de strălucitoare poezie”, recunoscând în același timp că îl uitase de mult timp pe moș Procor, cu care stătuse de vorbă într-una din călătoriile lor prin Delta Dunării, deoarece nu avea „un aparat de înregistrare atât de sensibil ca al tovarășului meu, căruia nimic nu-i scapă din câte-i trec pe dinainte și care ține minte ani întregi intonația unei fraze și gestul cu care un biet pescar bătrân și-a alungat
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
talusului, minimizând astfel riscurile apariției artrozei posttraumatice tardive și a necrozei avasculare. Abordul chirurgical trebuie să evite agravarea leziunilor vasculare. Consolidarea fracturilor se face prin reducerea promptă, perfectă și stabilă, eventual prin osteosinteză internă, dar întotdeauna cu o imobilizare în aparat gipsat gambiero-podal pe o perioadă lungă. În funcție de regiunea fracturată se disting: fracturile capului talusului, fracturile colului talusului și fracturile corpului talusului. Fracturile capului talusului reprezintă 5-10% din totalul fracturilor de talus. Ele sunt cauzate de compresiunea longitudinală a piciorului flectat
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și fracturile corpului talusului. Fracturile capului talusului reprezintă 5-10% din totalul fracturilor de talus. Ele sunt cauzate de compresiunea longitudinală a piciorului flectat plantar cu sau fară forțe simultane de abducție sau adducție. Fractura fără deplasare se imobilizează într-un aparat gambiero-podal cu arc plantar pentru 6-8 săptămâni. În fracturile cu deplasare în care fragmentul cuprinde mai mult de 50% din suprafața articulară a capului talusului se practică reducerea sângerândă și fixare internă cu șurub, iar dacă fragmentul cuprinde mai puțin
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
laterale au o formă conică, în timp ce fragmentele mediale sunt sub formă de așchie. Fracturile domului talusului au fost clasificate în 4 stadii de Berndt și Harty (1959), la care a fost adăugat ulterior stadiul 5. Tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat pentru leziunile fără deplasare este controversat. Tratamentul chirurgical constă în excizia și forajul fragmentului rămas pentru a permite revascularizarea și metaplazia fibrocartilaginoasă; în leziunile acute care cuprind cel puțin 33% din domul medial sau lateral se practică reducerea sângerândă
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
foraje cu microfracturi. Fracturile-separare prin forfecare (tip 2) (în engleză "shear fractures") după linia de fractură pot fi sagitale, orizontale, coronale. Ele reprezintă 2% din leziunile talusului. Fracturile cu deplasare mai mică de 2 mm se tratează prin imobilizare în aparat gipsat gambiero-podal pentru 6-8 săptămâni, iar în cazul în care deplasarea este mai mare de 2 mm se practică reducere sângerândă și fixare internă cu șurub. Fracturile procesului posterior al talusului (tip 3) reprezintă 5% din totalul fracturilor talusului și
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcari de hiperflexiune plantară brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Pentru fractura fără deplasare se practică tratament ortopedic cu imobilizare în aparat gipsat gambieropodal 4-6 săptămâni fără sprijin pe membrul pelvin afectat. Pentru fragmente mari deplasate se practică tratamentul chirurgical prin reducere sângerândă și fixare internă. Fragmentele mici cominutive sunt excizate. Când eșuează tratamentul ortopedic se practică excizie la 4-6 luni de la
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
fractură. Fracturile procesului lateral (tip 4) reprezintă 24% din totalul fracturilor de talus. Mecanismul de producere este prin dorsiflexie forțată și inversiune. Hawkins (1965) a clasificat aceste fracturi în: În fracturile fără deplasare se practică tratamentul ortopedic cu imobilizare în aparat gipsat gambiero-podal pentru 4-6 săptămâni fără sprijin. În cazul fragmentelor mari deplasate se practică reducerea sângerândă și fixare internă, iar pentru fragmentele mici cominutive se practică excizia acestora. Postoperator se imobilizează piciorul în aparat gipsat gambiero-podal pentru 2-3 săptămâni cu
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
practică tratamentul ortopedic cu imobilizare în aparat gipsat gambiero-podal pentru 4-6 săptămâni fără sprijin. În cazul fragmentelor mari deplasate se practică reducerea sângerândă și fixare internă, iar pentru fragmentele mici cominutive se practică excizia acestora. Postoperator se imobilizează piciorul în aparat gipsat gambiero-podal pentru 2-3 săptămâni cu mers fără sprijin 6 săptămâni. Fracturile cominutive prin zdrobire (tip 5) (în engleză "crush fractures") sunt deosebit de grave și nu sunt excepționale, reprezentând 24% din fracturile corpului talusului și 5% din totalul fracturilor de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]