122,458 matches
-
desfășoară prin intermediul a 2 școli profesionale și una polivalentă. În anul 1999 a fost deschisă Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, în incinta căreia activează și extensiunea Universității "Dunărea de Jos" din Galați. Pe lângă aceasta, în oraș activează Colegiul Industrial-Pedagogic și Colegiul de Medicină. În toate instituțiile superioare de învățământ își fac studiile circa 3.000 studenți. Activitatea culturală se desfășoară în cele 5 biblioteci orășenești, Palatul de Cultură, Teatrul muzical-dramatic „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Centrul de cultură și odihnă, Muzeul
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
2 școli profesionale și una polivalentă. În anul 1999 a fost deschisă Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, în incinta căreia activează și extensiunea Universității "Dunărea de Jos" din Galați. Pe lângă aceasta, în oraș activează Colegiul Industrial-Pedagogic și Colegiul de Medicină. În toate instituțiile superioare de învățământ își fac studiile circa 3.000 studenți. Activitatea culturală se desfășoară în cele 5 biblioteci orășenești, Palatul de Cultură, Teatrul muzical-dramatic „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Centrul de cultură și odihnă, Muzeul de istorie și
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
bulgari - 5,2%, ruși - 4,6%, români - 4,4%, ucraineni - 3,3%, alte naționalități - 1,1%. Sistemul de învățământ din localitate este format din 6 instituții preșcolare, 5 școli medii de cultură generală, 3 licee, 4 instituții medii profesionale, inclusiv colegiul pedagogic și o instituție superioară - Universitatea de Stat din Comrat. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din Spitalul central cu 385 paturi, centrul medicilor de familie și centrul de medicină preventivă. În oraș activează primul ansamblu profesionist găgăuz „Diuz-Ava
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
capacitate de 1600 locuri, la moment încadrează 1025 preșcolari, ceea ce constituie 56% din contingentul respectiv de vârstă; 4 gimnazii, 3 licee, 2 școli medii cu o populație școlară de 6242 elevi, școala polivalentă cu 361 elevi în învățământul secundar profesional; colegiul de medicină cu un număr de 252 studenți; colegiul pedagogic cu un număr de 624 studenți; 4 instituții extrașcolare. În sistemul orășenesc de învățământ activează 481 pedagogi dintre care 188 profesori deținători de grad didactic I și II și 9
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
ceea ce constituie 56% din contingentul respectiv de vârstă; 4 gimnazii, 3 licee, 2 școli medii cu o populație școlară de 6242 elevi, școala polivalentă cu 361 elevi în învățământul secundar profesional; colegiul de medicină cu un număr de 252 studenți; colegiul pedagogic cu un număr de 624 studenți; 4 instituții extrașcolare. În sistemul orășenesc de învățământ activează 481 pedagogi dintre care 188 profesori deținători de grad didactic I și II și 9 de gradul superior. Începând cu anul școlar 2000/2001
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
află în satul Ciolcești din comuna Leordeni, județul Argeș. Acolo sunt expuse obiecte legate de viața și activitatea marelui pianist și compozitor român. Printre exponate se află un pian Bechstein și un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București de asemenea îi poartă numele. Majoritatea înregistrărilor lui Lipatti au fost realizate sub bagheta de producător a lui Walter Legge, toate pe discuri de gramofon. Ulterior, casa de discuri EMI le-a transpus
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
privată, cu un număr de 1040 copii, 2 gimnazii, 2 școli medii, 3 licee publice și unul privat, 2 școli serale. În oraș sunt 2 școli profesionale în care își fac studiile 403 studenți. Pe lângă aceasta în oraș activează trei colegii. În 2011, la Soroca și-a deschis ușile filiala Universității Cooperatist Comercială din Chișinău, secția fără frecvență. În primul an au fost înscriși 59 de studenți, în 2012 erau deja 130 de studenți. Filială oferă cursuri de contabilitate, business și
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
de sport, 1 stadion orășenesc cu 1500 locuri, 1 școală de sport. În oraș activează 11 instituții de cultură, inclusiv Palatul județean de cultură, 7 biblioteci, 2 instituții de învățământ artistic cu un număr de 347 elevi, 1 muzeu, 1 Colegiu Republican de creație populară și 1 teatru. În instituțiile de cultură sunt angajați 91 specialiști. Din ei cu studii superioare - 45, 29 - cu studii medii-speciale, 16 - cu studii medii. Directorul Teatrului „Veniamin Apostol” este Petre Popa(poet). Studioul „Cortina” din
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
Ungheni - Ungheni.tv - o platformă new media de informare în timp real, cu cele mai actuale știri. În prezent în oraș sunt 5 licee, 2 școli primare,6 grădinițe pentru micuți cu un contingent de circa 1500 de copii, 4 colegii: de medicină, agroindustrial si al Poliției de frontieră,Nr 89, sediul USM, 2 școli sportive, o școală de muzică și o școală de arte plastice. În total în instituțiile de învățământ din oraș sunt antrenați circa 12.000 copii. În
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
la București, în 22 aprilie 1894. Este fiul lui (mort, se pare, înainte de nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul „Sfântul Sava” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul „magna cum
Camil Petrescu () [Corola-website/Science/297554_a_298883]
-
pe frontul francez în 1918. Primii doi ani de școală primară (1904-1906) i-a urmat la școala primară germană „Pitar-Moș” din București, după care a revenit la Iași. Între 1908 și 1912 este elev al Liceului Internat din Iași (astăzi Colegiul Național „Costache Negruzzi”). Clasele superioare a V-a și a VI-a de liceu le continuă la Liceul Internat, după care se transferă la Liceul Național (astăzi Colegiul Național), urmând clasele a VII-a și a VIII-a, secția modernă
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
Între 1908 și 1912 este elev al Liceului Internat din Iași (astăzi Colegiul Național „Costache Negruzzi”). Clasele superioare a V-a și a VI-a de liceu le continuă la Liceul Internat, după care se transferă la Liceul Național (astăzi Colegiul Național), urmând clasele a VII-a și a VIII-a, secția modernă, pe care le termină în 1916. Spre sfârșitul anului 1918, tânărul Ionel Teodoreanu a întâlnit-o pe viitoarea lui soție, Maria Ștefana Lupașcu, Lily. S-au cunoscut la
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
TV și "50 de minute cu Pleșu și Liiceanu" la TVR1). În prezent este membru al Societății Române de Fenomenologie și al Grupului pentru Dialog Social. Începând cu clasa a 5-a este elev al Școlii Medii nr. 12 (actualul Colegiu Național "Spiru Haret") pentru că 3 ani mai târziu să se mute și să absolve liceul Gheorghe Lazăr. Este absolvent al Facultății de Filozofie (1965) și al Facultății de Limbi Clasice (1973) din București. În 1976 obține doctoratul în filozofie cu
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
de director a prietenului și comilitonului său păltinișean Gabriel Liiceanu - și transformarea Muzeului de Istorie a PCR în Muzeul Țăranului Român, la conducerea căuia a fost numit intelectualul Horia Bernea. În timpul guvernării PSD din 2000-2004, Pleșu a fost membru al Colegiului CNSAS, organismul responsabil cu studierea arhivelor fostei poliții de stat și cu stabilirea culpabilității individuale care colaboraseră cu aceasta. În ședința din 5 octombrie 2004, în care se vota dacă politicianul Corneliu Vadim Tudor făcuse sau nu poliție politică, minoritatea
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
nu poliție politică, minoritatea reprezentată de Andrei Pleșu, Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici si Claudiu Secașiu a fost învinsă de către Gheorghe Onișoru (PNL), Constantin Buchet (PRM), Viorel Nicolescu (PNTCD) si Ladislau Csendes (UDMR), datorită dreptului lui Onișoru, ca președinte al Colegiului, de a exprima două voturi. Astfel, deși existau la dosar mărturii că Tudor înaintase chiar și lui Ceaușescu liste cu persoane care urmau să fie disciplinate, acesta a fost curățit de orice vină. Pe data de 7 octombrie 2004, în cadrul
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
reprezentanți ai culturii noastre. Datorită concepției sale înnoitoare asupra limbii, Sextil Pușcariu este considerat un precursor al lingvisticii integrale, curent lingvistic al cărui părinte a fost Eugeniu Coșeriu Sextil Pușcariu a urmat studiile gimnaziale și liceale la Brașov, la actualul Colegiu Național „Andrei Șaguna”, după care pleacă pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig (1895 -1899), apoi în Franța, la Paris (1899 - 1901) și în Austria, la Viena (1902 - 1904). Devine doctor în filosofie al Universității din Leipzig în 1899
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
G. Călinescu“ ). Se mută la București în 1908, an în care se înscrie la gimnaziul "Gheorghe Șincai". În copilărie nu a excelat cu nimic, s-a lăsat învăluit în aura mediocrității. După parcurgerea primelor două clase primare la Iași, la Colegiul "Carol I", a celorlalte două la București, la Școala " Cuibul cu barză", apoi gimnaziul "Dimitrie Cantemir" la București, își încheie studiile medii la Liceul "Gheorghe Lazăr" și pe cele universitare în Capitală, la "Facultatea de Litere și Filozofie din București
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
aprilie 2000, Berlin) a fost un critic și istoric literar român de origine evreiască. A fost fiul lui Lazăr Cohn și a Esterei, născută Leibovici și căsătorit cu nepoata lingvistului Heimann Hariton Tiktin. A urmat școala primară și liceul, devenit Colegiul Național „Vasile Alecsandri” la Galați, unde și-a început și studiile la Institutul Politehnic din Galați, întrerupte în 1940. Le-a continuat între anii 1944-1947 la Politehnica din București, unde a devenit licențiat în construcții. Din 1966 a devenit profesor
Ovid S. Crohmălniceanu () [Corola-website/Science/297597_a_298926]
-
că un flash, o străfulgerare sau iluminare instantanee. Iluminarea instantanee îi conferă haikuului un caracter filozofic, fiind văzut că o cale lăuntrica spre desăvârșiră sinelui. La 19 martie 1991 s-a constituit "Societatea Română de Haiku", fiind înființată de membrii colegiului de redacție al revistei "Haiku". Din acestă făceau parte scriitori de prestigiu că Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Aurel Rău, Christian W. Schenk, Vasile Smărăndescu, Ion Acsan, Mihail Diaconescu. Dintre membrii actuali ai societății, următorii sunt prezenți în antologii mondiale
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
fiul Sultanei (n. Moise) și al lui Dragomir Simion, moșneni având o ascendență ardelenească. A fost căsătorit cu Adriana Manea (1957-2006) și are o fiică. A studiat la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, devenit Liceul „I.L.Caragiale”, astăzi Colegiul National „I.L.Caragiale” din Ploiești, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu. Între 1952 și 1957 a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității din București. Printre profesorii săi se numărau Tudor Vianu, G. Călinescu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
la unele reviste italiene: "Alfabeta" (Milano), "La fiera letteraria" (Romă), "Strumenti critici" (Torino), "Uomo e cultură" (Palermo), "Îl cavallo di Troia" (Romă), "Inventario" (Firenze), "L’Indice" (Torino), "Îl Ponte" (Firenze), "La nuova Rivista Europea" (Milano, unde a făcut parte din Colegiul european de redacție) etc. Inițiative culturale: Membru fondator al Universității Ovidius din Constantă (1990, fiind numit primul rector, funcție la care renunță pentru că, în același timp, era și profesor titular la Facultatea de litere și filozofie a Universității din Florența
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
(n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș) este un psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 este membru titular al Academiei Române. a urmat cursurile preuniversitare la Liceul “Gheorghe Șincai” (în prezent, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare). A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964).<br> a renunțat la profesia de medic psihiatru și s-a dedicat literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele
Augustin Buzura () [Corola-website/Science/297625_a_298954]
-
În același an, Editura Cartea Rusă a ARLUS a mai publicat, printre altele, și traducerea volumului "Scheciurile unui sportiv" de Ivan Turgenev , făcută de Sadoveanu. În timpul alegerilor măsluite din 1946, Sadoveanu a fost candidat al Blocului Partidelor Democratice (BPD) în colegiile din București, câștigând un loc în noul Parlament al României, cel unificat. În prima sesiune, cea din decembrie 1946, este ales președintele Parlamentului. Locuiește la Ciorogârla, primind din partea statului o vilă deținută anterior de jurnalistul Pamfil Șeicaru, de orientare fascistă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Ion Pop-Reteganul, vreo cinci volume". A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud. În 1897 s-a transferat la Școala de băieți din Bistrița ("Polgári fiu iskola"), cunoscut și sub numele de Gimnaziul superior german (astăzi, Colegiul Național "Liviu Rebreanu"), unde a urmat încă trei clase. În anul 1898, îndrăgostit fiind, liceanul de clasa a IV-a, scrie "întâia și ultima poezie". Fascinat de o tânără actriță dintr-o trupă ambulantă ungurească ("ingenua trupei, de care m-
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Ioan Odobescu, generalul de la 1848 care s-a împotrivit mișcării revoluționare, și al Ecaterinei Caracaș, fiica doctorului în medicină Constantin Caracaș. Educația și-a început-o în casa părintească, fiind elevul institutorului Bârzotescu. În 1848, Alexandru Odobescu devine elev al Colegiului Sf. Sava, în urma unui examen dat cu Petrache Poenaru, urmașul lui Gheorghe Lazăr. Aici i-a avut colegi pe Theodor Aman, viitorul mare pictor, și pe Alexandru Sihleanu, poetul „liră de argint”, așa cum l-a caracterizat Eminescu în "Epigonii". Din
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]