43,150 matches
-
când procesul de învățare este eliminat, maimuțele pot înțelege și decodifica stimulii și mesajele primite prin intermediul limbajului articulat. În acest sens, studiile lui Susan Savage-Rumbaugh nu clarifică problema, experimentele întreprinse nereușind să evidențieze capacitatea primatelor de a realiza corelații în absența unui proces de învățare. Prin teoria sa, cercetătoarea Savage-Rumbaugh se poziționează în opoziție cu punctele de vedere din majoritatea științelor despre om. De fapt, atribuirea de abilități lingvistice primatelor nu a fost acceptată niciodată de comunitatea științifică, fiind respinsă de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
materie"82. În acest sens, obiectul imaginii este perceput cu ajutorul organelor de simț și rămâne la nivelul acestora, fără a depinde de prezența obiectelor sensibile, de realul lucrurilor, fiecare organ de simț putând avea o reprezentare a sensibilului și în absența materiei. La rândul ei, imaginea este legată de imaginație 83, în sensul în care cea de-a doua este considerată a fi facultatea prin care se produce o anumită imagine, fiind specifică omului. Delimitarea dintre imagine, imaginație și senzație se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este decât un cuvânt, numele care constituie o generalitate abstractă"89. Motivul pentru care filosoful englez respinge excesiva generalizare a conceptelor este legat de faptul că el consideră că natura reală a lucrurilor stă în expresia sensibilă, susținând că, în absența simțurilor, individul nu ar putea să gândească, iar cunoașterea i-ar rămâne inaccesibilă 90. Problema imaginii care derivă din experiențele anterioare este amplu dezbătută de Edmund Husserl care o abordează din perspectiva necesității experienței naturale de a se transforma în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care este mixtă, având o anumită autonomie, nefiind pe deplin acel anume la care face trimitere 124. "Imaginea este mixtă pentru că ea este totodată prezentă, orice imagine are o funcție de reprezentare a ceva la care ea trimite -, și indice de absență, fiindcă imaginea nu este niciodată lucrul sau realitatea sau ideea"125. În acest sens, Jean-Jacques Wunenburger face trimitere către o abordare fenomenologică a imaginii, susținând, într-un anumit fel, că imaginea este întotdeauna a ceva sau a cuiva în mintea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
-și reprezenta simbolic lumea, dar nu poate face nimic din acestea fără a fi învățat. Practic, elementele cu care individul se naște arhetipurile și cea mai mare parte a instinctelor dobândesc sens și se obiectivează într-un spațiu cultural. În absența acestuia, individul nu poate accesa zonele profunde ale inconștientului, unde este ascuns arhetipul. Pentru a verifica în ce măsură arhetipul poate fi considerat imagine, am apelat la logica aristotelică, mai ales la Categoriile filosofului antic. Astfel, în cazul în care arhetipul ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este însă faptul că acestea din urmă sunt elemente care își au semmnificația de bază în cadrul grupului, care definește clasele de indivizi, factorii care determină includerea și alienarea și care dau semnificație diferitelor trăsături care intră în componența identității. În absența grupului, identitatea nu ar mai avea sens, pentru că aceasta presupune o particularizare față de un altul, or în absența acestuia, procesul diferențierii și trăsăturile proprii nu mai au rolul de a delimita existența individului, cu tot ce implică aceasta. Înainte de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
definește clasele de indivizi, factorii care determină includerea și alienarea și care dau semnificație diferitelor trăsături care intră în componența identității. În absența grupului, identitatea nu ar mai avea sens, pentru că aceasta presupune o particularizare față de un altul, or în absența acestuia, procesul diferențierii și trăsăturile proprii nu mai au rolul de a delimita existența individului, cu tot ce implică aceasta. Înainte de a apărea diferențierea de altul trebuie să existe diferențierea în cadrul sinelui, adică eul să aibă capacitatea de a se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
său. Datorită faptului că introduce între identitate și alteritate conceptul de asemănare 354, Aristotel anticipează la nivel conceptual ideea asemănărilor de la nivelul grupului și influența acestuia în determinarea conținutului alterității. În timp ce asemănarea presupune o anumită unitate a formei, alteritatea presupune absența unei unități atât la nivelul formei, cât și la nivelul conținutului, în relație cu identitatea. Însă, așa cum spuneam este vorba despre un raport de contrarietate și nu de unul de contradicție, întrucât opoziția nu are în vedere negarea unei afirmații
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atât la nivelul formei, cât și la nivelul conținutului, în relație cu identitatea. Însă, așa cum spuneam este vorba despre un raport de contrarietate și nu de unul de contradicție, întrucât opoziția nu are în vedere negarea unei afirmații, ci o absență față de o prezență 355. Deși Aristotel pune problema la nivel ontologic, el nu ignoră particularitățile la nivelul relațiilor dintre identitate, asemănare și alteritate, folosindu-se în același timp de cazuri particulare pentru a-și susține punctul de vedere. Ce este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înseamnă îndepărtat, necunoscut, opus unui sistem de referință prin care este evaluat celălalt, chiar dacă, de cele mai multe ori, acest proces de evaluare face parte din moștenirea pe care individul o primește de la microgrupul său. Trebuie însă precizat faptul că, nici depărtarea, absența cunoașterii sau opoziția nu presupun absența celuilalt, acesta trebuind să fie prezent pentru a avea loc interacțiunea și implicit procesul devenirii. Ideea este foarte bine enunțată în studiile lui C. H. Cooley, mai exact în cadrul teoriei acestuia looking-glass self, în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de referință prin care este evaluat celălalt, chiar dacă, de cele mai multe ori, acest proces de evaluare face parte din moștenirea pe care individul o primește de la microgrupul său. Trebuie însă precizat faptul că, nici depărtarea, absența cunoașterii sau opoziția nu presupun absența celuilalt, acesta trebuind să fie prezent pentru a avea loc interacțiunea și implicit procesul devenirii. Ideea este foarte bine enunțată în studiile lui C. H. Cooley, mai exact în cadrul teoriei acestuia looking-glass self, în care identitatea subiectului este construită prin intermediul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
observarea diferențelor, reale sau imaginare, dintre noi și celălalt". Din acest punct de vedere, celălalt reprezintă negarea sistemului de referință, a valorilor, și intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz, alteritatea apare ca absență a identității 369, întrucât alteritatea are o construcție proprie, conținând elemente definitorii care le exclud pe cele ale identității. Așadar, alteritatea ca absență a identității nu exprimă în niciun caz un vid, o simplă negare, ci o structură care se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz, alteritatea apare ca absență a identității 369, întrucât alteritatea are o construcție proprie, conținând elemente definitorii care le exclud pe cele ale identității. Așadar, alteritatea ca absență a identității nu exprimă în niciun caz un vid, o simplă negare, ci o structură care se opune conținutului identității. Având în vedere acestea, se poate aduce în discuție raportul identitate-alteritate din perspectiva reprezentării străinului, așa cum anunțam mai sus. În
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de cunoașterea celuilalt, de înțelegerea îndeaproape a sistemului acestuia de valori. În acest sens, mecanismul respingerii se activează în funcție de gradul de cunoaștere: cu cât individul cunoaște mai puțin, cu atât tinde să condamne și să se separe 380. Astfel, în absența unor informații complete despre celălalt, alteritatea se formează pe baza unor simplificări și generalizări care determină o trunchiere a imaginii, și implicit a realității, care evident că se retrage în fața procesului reprezentațional. Fenomenul se întâlnește din cele mai vechi timpuri
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
existența și imaginea celuilalt fiind reduse la scheme și categorii cunoscute prin intermediul stereotipurilor. Se impune însă a preciza că mecanismul are două paliere extrem de importante, care explică structura și funcționalitatea stereotipurilor și rolul acestora în construcția identității și alterității. În absența unei interacțiuni directe, imaginea celuilalt este determinată de mesajele, etichetele și stereotipurile la care a fost expus individul, de alteritatea comunicată în interiorul grupului, în funcție de un anumit orizont de interpretare, de interese și de context. În prezența unei interacțiuni 384 minime
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și-i dă posibilitatea de a beneficia de bogăția schimbului de sensuri prin intermediul interacțiunii. Cultura formează categoriile de alteritate și identitate, categorii care vor dobândi conținut la nivel social. Identitatea trebuite privită și în strânsă legătură cu alteritatea, întrucât în absența lui celălalt nu se poate vorbi despre eu, reciproca fiind de asemenea valabilă. Această relație este puternic susținută de perspectiva culturală a identității, mai ales dacă avem în vedere faptul că identitatea unui grup reprezintă delimitarea simbolică față de un altul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
considerată în afara zonei de interes a sistemului de valori și de interpretare pe care le are grupul, schimbul și interacțiunea vor fi dificile, iar celălalt nu va fi acceptat, neputându-se integra. De fapt, este vorba despre faptul că, în absența unei armonii la nivelul simbolurilor și reprezentărilor, percepția asupra alterității va impune o anumită distanță, iar grupul va refuza integrarea celuilalt pentru că nu există o unitate la nivelul dimensiunii simbolice. Fenomenul este valabil indiferent de epocă sau de specificul social
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
realizează un raport în care Altul rămâne transcendent față de Același: "relația dintre Același și Altul (...) se petrece în mod originar ca discurs în care Același, adunat în ipseitatea sa de 'eu', de ființare unică și autohtonă, iese din sine"428. Absența unui plan comun unde să aibă loc legătura cu celălalt îl transformă pe acesta în Străin, exterioritate extremă. Cu toate acestea, Lévinas nuanțează problema Altului Absolut și a inexistenței unei legături dintre Altul și Eu făcând apel la istorie și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interpretării de către individ a lumii, a condiției umane, dar și a istoriei propriu-zise, fiind rezultatul conturării unui răspuns la o serie de probleme fundamentale. În termenii lui Afloroaei, răspunsul este o obiectivare a unei anumite memorii arhetipale, pe care, în absența unei definiri din partea autorului, o putem considera fundamentul ultim al imaginarului mitic, o temă fundamentală care se poate traduce în nevoia unui celălalt, nevoie care are la bază o metafizică a alterității. Din acest punct de vedere, putem afirma că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
folosindu-se de aceste imagini drept entități ce se impun opiniei cu claritate și tărie, pentru cunoașterea celorlalte realități/supraordonate"485. Avem de-a face cu un simulacru, ceea ce vedem este, de fapt, o imitație a unei lumi care, în absența unui efort de cunoaștere susținut și a unei minți exersate, ne rămâne necunoscută. În fond, Platon avertizează asupra incapacității imaginii și reprezentării de a reda în totalitate obiectul, de a-l prezenta în adevărata lui natură, ceea ce nu numai că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lui natură, ceea ce nu numai că este corect, dar și ușor de intuit. Întrebarea al cărui răspuns dat de Platon nu este suficient este dacă la nivelul unei societăți ar fi și altă variantă posibilă de accesare a obiectului în absența unei copii a acestuia. Ducând mai departe mitul platonician la nivel social și cultural, se poate afirma că aceste copii sunt de fapt reprezentările pe care un grup le are despre o idee sau un obiect, fiind o sinteză a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în cadrul perspectivei sociale, culturale și istorice a reprezentării. Și astfel, individul preia modelele reprezentaționale pe care le primește de la cei care au puterea să le construiască, este expus la o infinitate de obiecte care conțin deja o imagine formată. În absența unor astfel de modele, care vom vedea că sunt considerate fie categorii, fie clase, fie reprezentări sociale sau stereotipuri, decodificarea ar fi foarte grea și ar implica un timp mult prea mare. Fenomenul nu aparține exclusiv societății contemporane. Din vechi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o reproducere într-o formă familiară a lumii, cunoașterea obiectului putând fi realizată indirect, prin intermediul unei zone în care sunt eliminate elementele care contravin capacității acestuia de a procesa realitatea. În fond, din punctul de vedere al procesului reprezentațional, în absența unui proces perceptiv și a unei procesări simbolice nu există nici realitate, nici obiecte și nici lume ideală. Sensul pe care îl dobândesc acestea prin reprezentare le dă viață, așa cum același sens conferă autenticitate și un caracter real obiectelor care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elemente au în comun comunicarea socială, cadrul prin care se propagă, prin care ajung să fie transmise și perpetuate în timp. Nici presupoziția, nici reprezentarea și nici credințele, în toate formele pe care le pot lua, nu pot trăi în absența comunicării și interacțiunii. Preluând ideile lui Martine Joly, putem afirma că imaginea este "este un mijloc de expresie și de comunicare care ne leagă de tradițiile cele mai vechi și cele mai bogate din cultura noastră. Lectura sa, cea mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vii, dobândesc substanță reală în raport cu o situație concretă, se activează prin intermediul unor cuvinte-simbol rostite într-un anumit context. De fapt, la fel ca și în cazul reprezentării și a altor forme ale imaginii, stereotipurile trăiesc prin intermediul comunicării și mor în absența acesteia. Legătura indisolubilă a stereotipurilor cu formele lingvistice, așa cum este abordată de Mireille Rosello în Declining the Stereotype, implică o atenție deosebită acordată caracteristicilor formale ale acestuia, dar și o perspectivă ușor diferită, mai ales în ceea ce privește funcția reprezentărilor stereotipale 548
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]