144,219 matches
-
să se mai întoarcă pentru a îmbrăca ținuta militară deși a fost chemat din oficiu; pe Fabius, tot din Cezareea, stegar al cohortei ofițerilor lui Maximinus Hercule ucis pentru că, în timpul unui ceremonii militare, la care participau guvernatorul provinciei și membrii adunării provinciale, a refuzat să ducă potrivit îndatoririi sale steagul legiunii, iar pentru alții, buna credință a acestora nu poate fi pusă nicicum la îndoială, cel puțin în parte. 4. Adversarii oricărei forme de militarism Primele manifestări specifice unui antimilitarism creștin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
forța armatei imperiale din exterior; pentru a o lovi mult mai eficient s-au înrolat. O altă serie de decrete destul de severe, îi alungau în afara zidurilor orașelor, le confiscau casele de reuniune, îi amendau pe maeștrii lor, le interziceau orice adunare și le luau anulau puterea de a moșteni și de a avea cimitire, le interziceau să se înroleze, îi îndepărtau din armată și îi degradau pe toți ofițerii manihei. Aceste legi i-au lovit pe manihei, montaniști și priscilieni, pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și pe cei aflați în funcții de autoritate în închisori; a poruncit să fie violate în lupanare soțiile plăcute la vedere ale acestora și fiicele lor. Concomitent a interzis episcopilor să iasă din diocezele lor ori să țină sinoade și adunări, declarând necuviincioasă rugăciunea comună a bărbaților și a femeilor în biserici și instruirea lor religioasă de către bărbați; a interzis vizitarea celor închiși. Odată ieșit din ambiguitate, Licinius a dezlănțuit o adevărată persecuție anticreștină, încercându-și plăcerea sadică de a-și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și judecătorească. Puterea executivă după cum se prevedea la art. 39 era încredințată Regelui, însă funcția executivă în stat îi aparținea guvernului. De asemenea, conform acelorași reglementări constituționale (art. 34 și art. 88) monarhul împreună cu Reprezentanta Națională, formată din Senat și Adunarea Deputaților, exercita și puterea legislativă. Practic trei factori aveau inițiativa legilor (art. 35). Regele, totodată, mai avea dreptul de a promulga sau sancționa legile, dar și dreptul de veto la proiectele legislative adoptate de Corpurile legiuitoare (art. 88). Potrivit articolului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Practic trei factori aveau inițiativa legilor (art. 35). Regele, totodată, mai avea dreptul de a promulga sau sancționa legile, dar și dreptul de veto la proiectele legislative adoptate de Corpurile legiuitoare (art. 88). Potrivit articolului 90, putea să dizolve „ambele Adunări deodată sau numai una din ele”. Concomitent făcea și convocarea electoratului. Printre altele monarhul avea dreptul de a numi și revoca pe membrii guvernului, confirma în funcțiile publice, potrivit legilor, pe cei care erau numiți, de asemenea iniția și regulamentele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
direct de către suveran și răspundea numai în fața sa, iar miniștrii nu mai aveau o bază parlamentară, ci depindeau direct de monarh. Regele era cel care exercita și puterea legislativă prin Reprezentanța Națională. În primul rând, suveranul era cel care convoca Adunările Legiuitoare (Camera și Senatul) măcar o dată pe an. De asemenea, era și cel care deschidea sesiunea printr-un mesaj la care Adunările își prezentau răspunsul lor. În plus, avea și dreptul de a dizolva ambele Adunări, concomitent sau una din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
era cel care exercita și puterea legislativă prin Reprezentanța Națională. În primul rând, suveranul era cel care convoca Adunările Legiuitoare (Camera și Senatul) măcar o dată pe an. De asemenea, era și cel care deschidea sesiunea printr-un mesaj la care Adunările își prezentau răspunsul lor. În plus, avea și dreptul de a dizolva ambele Adunări, concomitent sau una din ele (art. 45). Este cunoscut faptul că, într-un regim democratic, puterea legislativă avea primatul în raport cu celelalte. Constituția din 1938, însă, răsturna
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
era cel care convoca Adunările Legiuitoare (Camera și Senatul) măcar o dată pe an. De asemenea, era și cel care deschidea sesiunea printr-un mesaj la care Adunările își prezentau răspunsul lor. În plus, avea și dreptul de a dizolva ambele Adunări, concomitent sau una din ele (art. 45). Este cunoscut faptul că, într-un regim democratic, puterea legislativă avea primatul în raport cu celelalte. Constituția din 1938, însă, răsturna această regulă. Așa cum rezulta și din conținutul articolelor inserate, prioritatea o avea puterea executivă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conținutul articolelor inserate, prioritatea o avea puterea executivă care, în cazul de față, era concentrată în mâna regelui. Fără motiv și explicații, acesta putea refuza sancționarea legilor adoptate de Parlament (art. 31), iar pe timpul cât cele două Camere (Senatul și Adunarea Deputaților) erau dizolvate sau în perioada dintre sesiuni avea dreptul de a emite decrete cu putere de lege. Prin aceleași prevederi constituționale privind puterea judiciară, toate hotărârile judecătorești se executau numai în numele regelui. S-a păstrat doar inamovibilitatea judecătorilor (art.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
printre români, numărul alegătorilor a fost redus destul de drastic, de la 4,6 milioane, cât erau în 1937, la circa 2 milioane, în 1939. Scrutinul era uninominal și pe circumscripții. Pentru prima dată votau și femeile, dar nu erau alese. În Adunarea Deputaților, Camera inferioară a Parlamentului, numărul deputaților a fost redus de la 387 la 258. Proveneau din reprezentanții celor trei categorii de profesii sau activități, constituite în secții ale Frontului Renașterii Naționale și îndrumate de către un secretar general. Astfel, 86 proveneau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
extrem de scurtă, pentru că se trafica argumentul ca opoziția să nu aibă nici un răgaz pentru a se manifesta. Astfel că alegerile parlamentare s-au desfășurat imediat după promulgarea noii legi electorale, doar pe durata a două zile: 1 iunie 1939 pentru Adunarea Deputaților și 2 iunie 1939 pentru Senat. Pe listele electorale au fost înscriși 2 025 123 de cetățeni. Ei aveau datoria de a alege 258 de deputați dintre 462 de candidați. O treime din cei propuși provenea din foștii parlamentari
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Pe listele electorale au fost înscriși 2 025 123 de cetățeni. Ei aveau datoria de a alege 258 de deputați dintre 462 de candidați. O treime din cei propuși provenea din foștii parlamentari, iar două treimi candidau pentru prima dată. Adunările legiuitoare alese în formula preconizată de noul regim și-au început activitatea la 7 iunie 1939. Fiecare deputat și senator era obligat să depună jurământul după următoarea formulă: „Jur credință regelui Carol al II-lea. Jur să păstrez Constituțiunea și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de la 9 octombrie 1941. Pe de altă parte, prin cele două plebiscite, generalul Ion Antonescu încerca să escamoteze caracterul totalitar al regimului pe care îl patrona și modul dictatorial în care exercita puterea. De asemenea, convocarea în două rânduri a Adunării obștești plebiscitare a națiunii române trebuia să dea poporului iluzia că era consultat asupra politicii promovate și că acțiunilor Conducătorului statului reprezintă o emanație a voinței lui. În angajarea Armatei române pe Frontul de Est, începând cu 22 iunie 1941
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ca și pe Frontul de Est, Eșalon Mobil, dar de un nivel foarte redus ca structură și rază de acțiune, acesta s-a făcut remarcată, așa cum a făcut-o Subcentrul de Informații nr. 1, prin acțiuni specifice între care și adunarea de date referitoare la stare de spirit și atitudinea populației din Ungaria și Cehoslovacia, pe care au întâlnit-o în contact nemijlocit combatanții români după 25 octombrie 1944, pe parcursul confruntărilor războiului antinazist. CAPITOLUL V DILEMELE „FRONTULUI SECRET” PE PLAN INTERN
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
integritatea lui teritorială, argument care a determinat arestarea participanților la Congres care au votat afilierea. Ca urmare, ministrul de Interne, C. Argetoianu, a asigurat guvernul „că prin această acțiune s-a terminat cu comunismul în România” și voia să convingă Adunarea Deputaților că a reușit ca „pe Lenin să-l omorâm în ou la noi”. Menținerea în programul Partidului Comunist din România a acestui punct al luptei pentru autodeterminare a teritoriilor unite la 1 Decembrie 1918 până la despărțirea lor de statul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să se hrănească”. Agenții, care urmau să opereze, trebuiau să cunoască bine topografia marelui oraș, iar acțiunile lor să fie concepute nu după modelul celor întreprinse de partizanii sovietici (lupte în spatele inamicului, sabotaje și alte acțiuni tip gherilă), ci prin adunarea datelor și informațiilor de ordin militar sau de constatare a stării de spirit a populației. Celelalte regiuni (Viena, Boemia; Germania de sud), urmau a fi „studiate și învederate” între timp. S-au stabilit și alte măsuri auxiliare (exploatarea refugiaților și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anilor '60, constatăm în țările occidentale o reapariție a clivajului între centru și periferie, concretizată printr-o nouă reconsiderare a periferiei. Din 1961 asistăm la trezirea mișcărilor flamande, scoțiene și galeze pentru autonomie, în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar. Avînd origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul sector
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
1971 și 1989. În Belgia, din cauza problemelor religioase, Partidul Muncitoresc nu a reușit să obțină majoritatea absolută deși, această țară, împreună cu Suedia, are cele mai multe sindicate din Europa. Conducătorii PS sînt conștienți de acest aspect și au gîndit încă din 1969 "Adunarea Progresiștilor", un fel de front comun între ei și stînga democrației creștine. Pînă în prezent, aceste tentative au rămas fără efecte directe. Odată cu scindarea social-democrației pe considerente lingvistice, aripa flamandă, devenită Socialistische Partij, SP, a încercat o transformare după modelul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în timp ce liberalii reprezentau interesele micii burghezii și ale claselor de mijloc urbane liber-profesioniștii, comercianții și meșteșugarii ca și fracțiunea "nestîngistă" a credincioșilor. Din această categorie mai fac parte: conservatorii suedezi din Moderata Samlings Partiet (Partidul Moderat Unit) și finlandezii din Adunarea Națională. Conservatorii norvegieni se deosebesc de omologii lor danezi, finlandezi și suedezi printr-un aspect mai "centralist". Anii '80 și începutul anilor '90 au fost de bun augur pentru conservatorii scandinavi care au cunoscut o ascensiune față de rivalii lor liberali
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care, în fața puterii mișcării muncitorești suedeze, a ținut întotdeauna un discurs radical în timp ce guverna cu cei de dreapta. Anumiți radicali au rămas fideli alianței socialiste și de aceea îi vom studia o dată cu socialiștii. Există totuși o excepție pe care regimul adunării bazat pe sistemul referendar care predomină în Elveția nu ne permite s-o încadrăm la stînga sau la dreapta, și anume: Alianța Independenților. Acesta este un partid al claselor de mijloc care, adesea în problema socială, a votat cu stînga
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
universal este impresionant. Din 1945 și pînă la dispariția sa, DC a condus destinele Italiei. În Marele ducat de Luxemburg, creștin-socialiștii (PCS) au condus toate guvernele, cu excepția legislaturii dintre 1974-1979. În Țările de Jos, Partidul Catolic Popular, KVP, și apoi Adunarea Democrat-Creștină, CDA, au făcut parte din toate combinațiile electorale din 1919 pînă în 1994. În Belgia, Partidul Catolic a făcut parte din toate guvernele dintre cele două războaie mondiale, cînd împreună cu liberalii, cînd cu socialiștii sau cu toți la un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
CDU-CSU au forțat deschiderea ușilor în favoarea conservatorilor, cu excepția britanicilor, aceștia fiind totuși acceptați în grupul parlamentar, ceea ce este foarte important. Această deschidere europeană a unei familii politice, cu unele aspecte în declin, obligă la trei comentarii. a) PPE este o adunare dintre cele mai eterogene a cărei coerență se stabilește, progresiv, spre dreapta. Nevrînd să-și asume contradicțiile sociale inerente democrației creștine, acest partid se "împiedică" de familii care, în anumite cazuri, îi sînt foarte îndepărtate. Chiar dacă Europa celor Șase a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
anumite trăsături specifice care să ne determine a recuza ca fiind simplist epitetul de conservator care li se atribuie cu atîta ușurință. 2. O anumită înclinație spre stînga. Inițial, partidele de centru au luat naștere sub forma unor "fronturi" sau "adunări" care aveau drept scop unirea cetățenilor cu ideologii diferite în jurul programului ce viza unitatea națională. Realizarea acestui deziderat îi determină să coopereze, la început, cu forțele pe care le numim "de stînga". Bonapartismul a fost în perioada 1815-1848 o componentă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de Independență Islandez, Partidul Naționalist Maltez, Partidul Radical Democrat Elvețian și FPÖ austriac. În sînul familiei de partide de centru, membrul cel mai important și cel mai de notorietate este, fără îndoială, mișcarea gaullistă, reformulată de Jacques Chirac într-o adunare puternică, RPR. Gaullismul are atît o organizare cît și o bază sociologic( diferită de cele ale partidelor liberale și conservatoare, care formează ceea ce se numește "dreapta clasică". Din punct de vedere al electoratului, gaullismul prezintă un caracter popular indiscutabil: acesta
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe de o parte și pe de altă parte, de a se vedea marginalizată politic. Acesta este motivul contesta˛iilor legilor din Italia de Nord: Lega veneta mai întîi, apoi Lega lombarda care a emigrat în Piemont și la Genova, adunare care a format, la inițiativa lombarzilor, Lega Nord (Liga din Nord). Susținută de PME și avînd un caracter interclasist, Lega este un partid autonomist, viziunea sa politică fiind aceea a unui federalism total ca și cea a Vald(tains-ilor, iar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]