12,606 matches
-
Petică, în „Lumea Nouă”, 9, VIII, nr. 1216, 1898. "Visători", semnată Narcis, în „România Jună”, VII, 223, 24 iulie 1900. În negură", semnată Sentino, în „România Jună”, VII, nr. 223, 24 iulie 1900. "La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", I, II, III, IV, „România jună”, II, nr. 223, din 24 iulie 1900, cu motto din Dante, "La Divina Commedia - L’Inferno" (XXVI, 69): "Vedi che del desio ver lei mi piego", p.1. La creatura di bianco vestita (Fecioara
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
II, III, IV, „România jună”, II, nr. 223, din 24 iulie 1900, cu motto din Dante, "La Divina Commedia - L’Inferno" (XXVI, 69): "Vedi che del desio ver lei mi piego", p.1. La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, „România jună”, II, nr. 230, din 31 iulie 1900. "La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, „România jună”, II, nr. 237, din 7 august 1900
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
che del desio ver lei mi piego", p.1. La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, „România jună”, II, nr. 230, din 31 iulie 1900. "La creatura di bianco vestita (Fecioara în alb)", XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, „România jună”, II, nr. 237, din 7 august 1900. "La o floare", semnată Narcis, în „România Jună”, II, nr. 237, 7 august 1900. "Crizantemă", semnată Narcis, în „România Jună”, 1900. "Romanță după Hugo
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Universul literar”, Anul XLV, nr. 33, 11 august 1929, pp. 514-515. DRĂGAN 1933: Gabriel Drăgan, "Ștefan Petică, Viața și opera lui", în „Reacțiunea literară”, I, nr.1, 16 iulie 1933, p.4. DUMA 1997: Dionisie Duma, "Ștefan Petică - "„"Fecioara în alb"”", "în „Bârladul”, anul II, nr. 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 3. DUMA 1992: Dionisie Duma, " Concepția estetică a lui Ștefan Petică, "în „Orizonturi”, Galați, pp. 207-210. DUMITRESCU-BUȘULENGA 1965: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, "Ștefan Petică și prerafaelismul englez", în „Limbă
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Maiorescu și posteritatea lui critică", Casa Școalelor, 1943, p. 293, 294, 295, 297. LOVINESCU 1969: E. Lovinescu, "Scrieri", I, Editura pentru literatură, 1969. MACEDONESCU 1965: Liviu Macedonescu, "Amintiri despre Șt. Petică, "4 august 1965. MACEDONSKI 1902: Al. Macedonski, "Fecioara în alb", în „Carmen”, II, nr. 4, 10 noiembrie 1902, p. 15. MANOLESCU 1987: Nicolae Manolescu, "Simbolism: Ștefan Petică", în "Despre poezie", Cartea Românească, București, 1987, pp. 174-180. MANOLESCU 2008: Nicolae Manolescu, "Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură", Editura
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
la 19 octombrie 1934. PĂCURARIU 1979: Dimitrie Păcurariu, "Dicționar de literatură română", București, Editura Univers, 1979. PERPESSICIUS 1924: Perpessicius, "Cavalerul negru", în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p.1. PERPESSICIUS 1925: Perpessicius, "Șt. Petică, Poeme: Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Cântecul toamnei, Serenade demonice", (Biblioteca Dimineața), 1925. (mențiuni și medalii critice), în „Mișcarea literară”, 1925, II, nr. 16, 28 februarie 1925, p. III. PERPESSICIUS 1928: Perpessicius, "Mențiuni critice", I, București, Casa Școalelor, 1928, pp. 140-141. PERPESSICIUS 1957
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
2006, pp. 335-336. SCARLAT 1984: M. Scarlat, "Istoria poeziei românești", II, Editura Minerva, 1984. SCĂRLĂTESCU 1970: Doru Scărlătescu, "Ștefan Petică", Scrieri, vol. I, în „Cronica”, V, nr. 35 (238), 29 august 1970, p. 8. SCĂRLĂTESCU 1977: Doru Scărlătescu, "Elegie în alb (Despre poezia lui Ștefan Petică), "în „Convorbiri literare”, nr. 1, ian. 1977, p. 14. SCĂRLĂTESCU 1997: Doru Scărlătescu, "Un poet blestemat, "în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p.2. SCRIOȘTEANU 1929: G. Scrioșteanu, "Vis
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
G. Scrioșteanu, "Vis spulberat "(Adevărate), în „Universul literar”, XLV, nr. 33, 11 august 1929, p. 515. SCURTU 1984: SC. (Scurtu, I.), "Notițe," în „Sămănătorul”, III, nr. 44, 31 octombrie 1904, p. 704. SILVAN 1902: Van Sil (Silvan, Gh.), "Fecioara în alb - Poeme - Șt. Petică", în „Pagini alese”, II, nr. 9, 15 octombrie 1902, pp. 15-16. SIMION 1978: Eugen Simion, "Scriitori români de azi." Vol. 1-4, București, Editura Cartea Românească, 1978. SMIRNOV 1968: Noe Smirnov, "Teatrul lui Ștefan Petică", în „Revista de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-vest. Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin "albus, -a, -um" însemnând "alb". În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu "Apulum" (astăzi Alba Iulia), "Ampelum" (Zlatna), "Apulon" (Piatra Craivii) și colonii "Aurelia Apulensis", "Nova Apulensis", "Alburnus Maior" (Roșia Montană) și "Brucla
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
La 2 mai 1910 se înființează grupare polisportiva "„Tenis Club Roman”" (TCR). Aceasta reunea mai multe discipline: sporturi atletice, canotaj, footbal-rugby (denumirea englezească a rugby-ului), fotbal, înot, patinaj, sporturi de iarnă, scrimă, tenis și tir. Culorile noului club erau alb si verde, iar numarul membrilor se apropia de 350. Jocul de rugby avea să apară în cadrul acestui club peste doi-trei ani, printre promotorii acestei discipline numărându-se Grigore Caracostea și Mircea Iconomu. La fel cum s-a întâmplat și cu
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Uniunii Europene în Europa de Vest, amândouă extinzându-și granițele spre est, dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, în 1991. În mitologia Greciei antice, Europa a fost o prințesă feniciană pe care Zeus a răpit-o, după ce a luat forma unui taur de un alb strălucitor. A dus-o pe insula Creta, unde a dat naștere lui Minos, Rhadamanthus și Sarpedon. Pentru Homer, Europa () era numele reginei Cretei din mitologie, și nu, încă, o denumire geografică. Mai târziu, "Europa" făcea referire la zona central-nordică a
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului. este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
masivelor Bucegi și Leaota. În lungul văilor apar primele depresiuni de contact : Moroieni-Pietroșița pe Ialomița și Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se află o succesiune de dealuri și depresiuni : Dl. Micloșanilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Sârnei, Depr. Bărbulețu-Râul Alb și Depr. Bezdead. Alternanța gresiilor, marnelor și argilelor puternic cutate, a sinclinalelor și anticlinalelor fac ca eroziunea să fie intensă, procesele de versant foarte active : în lungul principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voinești-Aluniș-Vulcana-Pucioasa-Vișinești-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpații externi, formați din
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
în mod oficial drapel de stat al Olandei și al Regatului Țărilor de Jos. Drapelul național al Olandei este un drapel tricolor. Benzile tricolorului sunt orizontale și egale în dimensiuni. Culorile benzilor, de sus în jos, sunt: roșu (vermillon deschis), alb (argint) și albastru (albastru de cobalt). Proporțiile sunt 2:3. Drapelul astăzi în uz nu a fost primul drapel al țării. La sfârșitul secolului al XV-lea, când majoritatea provinciilor Olandei erau unite sub un singur suveran, era folosit un
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
erau roșu și alb, iar drapelul milanez era verde, aceeași culoare cu cea de pe uniformele gărzii civile din Milano. Uneori, s-au atribuit anumite valori simbolice culorilor, și o interpretare des întâlnită este că verdele reprezintă câmpiile și dealurile țării, albul reprezintă Alpii acoperiți cu zăpadă, iar roșul reprezintă sângele vărsat în războaiele italiene de independență. O interpretare religioasă este că verdele reprezintă speranța, albul reprezintă credința, iar roșul reprezintă milostenia, cele trei virtuți teologice. Primul "tricolore italiano" oficial a fost
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
valori simbolice culorilor, și o interpretare des întâlnită este că verdele reprezintă câmpiile și dealurile țării, albul reprezintă Alpii acoperiți cu zăpadă, iar roșul reprezintă sângele vărsat în războaiele italiene de independență. O interpretare religioasă este că verdele reprezintă speranța, albul reprezintă credința, iar roșul reprezintă milostenia, cele trei virtuți teologice. Primul "tricolore italiano" oficial a fost adoptat la 7 ianuarie 1797, când al XIV-lea Parlament al Republicii Cispadane, la propunerea deputatului Giuseppe Compagnoni din Lugo, a decretat „să facă
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
pentru a arăta mai clar cu semne vizibile angajamentul față de unificarea Italiei, Noi dorim ca trupele Noastre ... să aibă scutul Savoiei pus pe drapelul tricolor italian.” Stema care avea pe fond roșu, o cruce argintie, pentru a fi separată de albul drapelului, a fost încadrată cu un contur albastru, aceasta fiind culoarea dinastiei, deși acest procedeu nu este conform regulilor heraldice ale culorilor. În același an, "Granducato di Toscana" (Marele Ducat al Toscanei) a devenit stat constituțional și a renunțat la
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
cu Ducatele Modena și Parma formând "Province Unite del Centroitalia" (Provinciile Unite ale Italiei Centrale), stat ce a utilizat tricolorul simplu până la anexarea sa în anul următor de către Regatul Sardiniei. Drapelul "Regno costituzionale delle Due Sicilie" (Regatul celor Două Sicilii), alb împodobit cu stema Castiliei, Leonului, Aragonului, celor Două Sicilii și Granadei, a fost modificat de Ferdinand al II-lea prin adăugarea unor contururi roșu și verde. Acest drapel a ținut din 3 aprilie 1848 până în 19 mai 1849. "Governo provvisorio
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
andaluziană popularizată de Sabri Moudallal, precum și de celebrități populare ca Sabah Fakhri. Televiziunea a fost introdusă în Siria în 1960, când Siria și Egiptul (care a introdus televiziunea în același an) erau părți ale Republicii Arabe Unite. A emis în alb și negru până în 1976. Telenovelele siriene au o pătrundere considerabilă pe piață peste tot în lumea arabă. Aproape toate debușeele media din Siria sunt deținute de stat, iar Partidul Ba'ath controlează aproape toate ziarele. Autoritățile operează agenții de informații
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
de piese se consideră ca fiind sinucidere și este interzisă. Practic mutarea negrului în intersecția notată cu cerc roșu este interzisă. În diagramele următoare negrul nu poate muta în intersecția marcată cu cerc roșu, deoarece s-ar sinucide. Spre deosebire de negru albul poate juca în aceste puncte, în a doua diagramă anihilându-și libertatea (deci mișcare fără sens), iar în celelalte duce la capturare pieselor negre. Excepția de la această regulă este situația in care ocuparea ultimei libertăți a unui grup de piese
Go (joc) () [Corola-website/Science/298326_a_299655]
-
(în maghiară "Békás") este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Capșa, Dodeni și Izvoru Muntelui, și din satele Izvoru Alb, Potoci și Secu. Are o populație de locuitori. Orașul se situează în vestul județului, la poalele Munților Ceahlău, pe malurile Bistriței, acolo unde se află barajul ce formează lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul orașului, Bistrița primește apele afluenților Bicaz și
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
1964, localitatea componentă Ciungi a primit numele de "Cartierul-Nou". În 1968, orașul a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci au fost desființate localitățile componente Mărcești și Cartierul Nou, comasate cu localitatea Bicaz, iar orașul a primit și satele Izvoru Alb, Potoci și Secu ale comunei Izvorul Alb, desființată. Două obiective din orașul Bicaz sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în localitatea principală a orașului
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă dor de ducă / pe-un cârlan ca o nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă dor de ducă / pe-un cârlan ca o nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell. Primul sistem color, "Autochrome Lumière", a apărut pe piață la 17 decembrie 1903. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. rea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanțe cromatice sensibile numai la culorile roșu, verde și albastru. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau, dând o fotografie color transparentă. Pelicula color de tip "Kodachrome" a apărut în 1935 și s-a bazat pe emulsii
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]