12,241 matches
-
aforisme din volumul „Dicționarul suferinței” (traduse în limba franceză de Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin) și a fost inclus în „Antologia Premiilor Naji Naaman” cu aforisme în română, franceză și arabă. În 2013 a fost publicat în limba italiană în Antologia aforismului românesc contemporan (Editura Genesi din Torino), lucrare care cuprinde aforisme scrise de 20 autori români contemporani selecționați de specialistul în aforismul european, Fabrizio Caramagna . Acesta caracterizează aforismul lui Caragea ca fiind poetic, cu utilizarea pe scară largă a instrumentului
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
inteligente pe care le dă unor trăiri, fapte sau evenimente și îl include în Cartea Înțelepciunii Universale, un dicționar de maxime și aforisme publicat la editura eLiteratura în 2014. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia " În așteptarea păsării", în care sunt incluse 319 poezii și 1000 de citate și aforisme scrise de autor în intervalul 2006-2015.. În 2016 face parte din cei 27 de autori publicați în "Antologia aforismului românesc contemporan" (Editura Digital Unicorn, România
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia " În așteptarea păsării", în care sunt incluse 319 poezii și 1000 de citate și aforisme scrise de autor în intervalul 2006-2015.. În 2016 face parte din cei 27 de autori publicați în "Antologia aforismului românesc contemporan" (Editura Digital Unicorn, România, 2016). Ionuț Caragea a scris 20 cărți de poezie, dintre care 4 sunt traduceri, iar 3 sunt antologii. Printre criticii de întâmpinare care au scris despre cărțile lui Ionuț Caragea, în faza încipientă
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
autor în intervalul 2006-2015.. În 2016 face parte din cei 27 de autori publicați în "Antologia aforismului românesc contemporan" (Editura Digital Unicorn, România, 2016). Ionuț Caragea a scris 20 cărți de poezie, dintre care 4 sunt traduceri, iar 3 sunt antologii. Printre criticii de întâmpinare care au scris despre cărțile lui Ionuț Caragea, în faza încipientă a carierei sale literare, se pot enumera Marius Chelaru , Angela Furtună , Valeriu Cușner , Constantin Miu, Adrian Botez , Daniel Corbu , Cezarina Adamescu etc. A fost totodată
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
lente”, la editura eLiteratura din București. Despre ele au scris criticii literari Maria Ana Tupan, Ștefan Borbély , Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota, Ioan F. Pop, Emanuela Ilie și alții. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia " În așteptarea păsării", în care sunt incluse 1000 de citate și aforisme și 319 poezii scrise de autor în intervalul 2006-2015.. Cele mai recente volume de poeme publicate în limba română sunt "Umbră lucidă" (2016) și "Mesaj către ultimul om
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
concursului național "România peste 100 de ani", organizat în cadrul ROMCON-ului de ARCASF. Povestirile sale SF au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion, în "Almanah Science Fiction 2008" (România), în almanahul SCI-FI Freedom (S.U.A.), cât și în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet . Ionuț Caragea a publicat în volumul „Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
atît de adînc și de ”imediat” încît pasajele reamintite par de-a dreptul retrăite. Al. Cistelecan ține să sublinieze că dialogul autobiografic e presărat cu salturi în poezie, dar aceste intercalări de poeme nu și-au propus să fie o antologie ilustrativă pentru drumul parcurs de Ionuț Caragea; ele se produc acolo unde temperatura afectivă a discursului anamnetic și introspectiv pus pe două voci se ridică și e nevoie de o sublimare a lui. Într-un final, criticul conchide că de la
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Cucuvele) bazat pe poezii ale ei. Seri de poezii în lectura ei reușesc a umple săli de teatru. Poeziile lui Agi Mishol au fost traduse in mai multe limbi, atât în volume de versuri ale poetei cât și în cadrul unor antologii în engleză, germană, rusă, polonă, chineză etc.
Agi Mishol () [Corola-website/Science/334211_a_335540]
-
City” și, mai tarziu, ca „The City of Sin”. Poemul spune povestea unui oraș condus de o personificare a Morții, folosind elemente tipice de ficțiune gotica. Poemul a apărut în "Southern Literary Messenger", "The American Review", "Broadway Journal", precum și în antologia "The Poets and Poetry of America" (1850). Poe s-a inspirat din mai multe lucrări, inclusiv din "Kubla Khan" de Samuel Taylor Coleridge. Cetatea din vest este stăpânita de Moarte care este venerata de supușii săi: „"Iar, între timp, dintr-
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
în the Șea” în numărul din aprilie 1845 al "American Review". Poemul a apărut, de asemenea, în numărul din 30 august 1845 al "Broadway Journal". El a fost inclus de către Rufus Wilmot Griswold în cea de-a zecea ediție a antologiei "The Poets and Poetry of America" în 1850, la un an după moartea lui Poe, ca un exemplu al liricii geniale a lui Poe. Prima traducere în limba română a fost realizată de Emil Gulian și publicată în decembrie 1937
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
„” (în ) este titlul folosit în colecții și antologii pentru un articol de ziar scris de Edgar Allan Poe și publicat pentru prima dată în ediția din 13 aprilie 1844 a ziarului "The Sun" din New York. Prezentat inițial ca o poveste adevărată, el detaliază călătoria de doar trei zile
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București; ea a fost reeditată și de alte edituri sub același titlu, cu o singură excepție. Traducerea lui Ion Vinea a fost publicată sub titlul „Știri senzaționale prin express, via Norfolk” în antologia "Odiseea marțiană: Maeștrii anticipației clasice", îngrijită de Ion Hobana și publicată în 1975 de Editura Minerva din București, în Colecția „BPT”, nr. 863. Alte traduceri au fost realizate de Florența Drăghicescu (publicată sub titlul „Farsa cu balonul” în volumul "Scurtă
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
dată în ediția din iunie 1835 a revistei lunare "Southern Literary Messenger" cu scopul de a fi o farsă. Ea a fost inclusă apoi în volumul "Tales of the Grotesque and Arabesque" (1840), fiind publicată mai apoi în mai multe antologii. Prima traducere în limba română a fost realizată de poetul și prozatorul Grigore Haralamb Grandea și publicată în foileton la mijlocul anului 1878, sub titlul „Călătorie în Lună”, în ziarul "Resboiul" din București (nr. 337—347, 26 iunie - 6 iulie 1878
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
sub titlul „Hans Pfaall” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Maria-Ana Tupan (publicată sub titlul „Hans Pfaall” în antologia "Regele visurilor (Povestiri americane din secolul al XIX-lea)", editată în 1980 de Editura Albatros din București, Colecția „Fantastic Club”), de Florența Drăghicescu (publicată sub titlul „Nemaipomenita aventură a unui oarecare Hans Pfaall” în volumul "Scurtă discuție cu o mumie
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
tradusă inițial „A o mie doua poveste a Șeherazadei”, este o povestire comică scrisă de Edgar Allan Poe și publicată în numărul din februarie 1845 al revistei "Godey's Lady's Book". Povestirea este prezentată ca o continuare necunoscută a antologiei arabe "O mie și una de nopți", fiind descrisă cea de-a opta și ultima călătorie a lui Sinbad Marinarul, împreună cu diversele mistere întâlnite de el și de echipajul său. Anomaliile sunt descrise apoi de autor în notele explicative din
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]
-
Paula Romanescu, poeta Mihaela Orascu Tomescu, poeta Maria Cernegură, prof. Florian Petrescu, directorul Casei de Cultură Mihai Eminescu, scriitoarea Viorica Nania, col. Ion Mailat, mr. Paul Cohimban, col. Ion Frățilă, etc. În acea perioadă, s-au editat peste 20 de Antologii de Cenaclu. În anul 1990 Generalul Titus Popescu a fondat editură Vasile Cârlova, care a tipărit lucrările de memorialistica de război a A.N.V.R., 3 volume din „Veteranii de pe drumul onoarei și jertfei 1941-1945”. După revoluția din 1989, a fost
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
Winkler și-au pierdut fiica într-un accident. Winkler a publicat patru volume de versuri în ebraică: Poeziile sale au fost traduse în engleză, în germană, română (de exemplu de către Sebastian Costin)etc. Câteva din versurile sale au apărut în antologia bilingă româno-ebraică Națiunea Poeților - Moledet Hameshorer, Suceava, cu ilustrații de Mihai Pânzaru pe situl Drăgușanul din Bucovina, iulie 2015 "Israelischer Lyriker, Übersetzer und Bildhauer Manfred Winkler gestorben" 104, 04/2015 "Claus Stephani în David" - Jüdische Kulturzeitschrift - în germană EUPHORION, Anul
Manfred Winkler () [Corola-website/Science/335259_a_336588]
-
membră a Consiliului Uniunii Scriitorilor și a fost secretar general al Centrului PEN Român (1990-2004). Din 2002 este membră a board-ului Fundației Culturale Irlandezo-Română iar din 2006 este membră în Parlamentul Cultural European. Poemele sale au fost publicate în antologii în peste 15 țări. A tradus din limba engleză din opera lui Alan Brownjohn și a lui Eilean Ne Chuilleanain.
Denisa Comănescu () [Corola-website/Science/335282_a_336611]
-
Iași și la Théâtre Albert-I din Paris), " Una sau mai multe femei" și "Calvar". Piesele sale pentru copii "Niță", "Nuța și Lăbuș" și "În țara trântorilor" au fost jucate la Iași și la București. Cassvan a elaborat și tradus antologia "Contes roumains d’écrivains contemporains" (1931) și a realizat numeroase traduceri din literatura universală. Soțul ei a fost colegul scriitor Ion Pas.
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
a dezavuat și el, mentalitatea neoclasică franceză, pentru această uitare: „În cele din urmă Malherbe a învins. Am încetat să-l citim și să-l imprimăm pe Villon ... și iată-ne în plin romantism. Villon a revenit în biblioteci și antologii” (). Începând cu „Semincerul” ("Le Lais") Villon a cunoscut succesul imediat. De la publicarea acestuia și până pe la mijlocul secolului al XVI-lea Madeleine Lazard a numărat 34 de reeditări ale operelor sale. Celebritatea sa a creiat dar, s-a și bazat pe
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
Asociațiilor Scriitorilor din Israel timp de 12 ani și unul din fondatorii și președinte ai Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română. Poeziile sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, maghiară, olandeză, sârbă, slovacă, idiș, chineză. A scris trei antologii traduse în ebraică, rusă și arabă. În anul 1985 a scris o piesă publicata în ebraică sub titlul „Kohó shel arafel” (Puterea ceței). Carmel a fost coautor al volumului de interviuri "Pacea și-a ucis soldatul", 1996, consacrat memoriei fostului
Shaul Carmel () [Corola-website/Science/331712_a_333041]
-
cu numărul din aprilie 2010. În numărul din octombrie/noiembrie 2005 al revistei "Fantasy and Science Fiction", Beagle a publicat o continuare a romanului, intitulată "Two Hearts". Povestirea, în care apar patru personaje principale ale romanului, a fost inclusă în antologia "The Last Unicorn", publicată în 2007. "Two Hearts" a câștigat premiul Hugo și premiul Nebula pentru cea mai bună nuveletă a anului. La sfârșitul lunii decembrie a anului 2008, Peter S. Beagle a anunțat că a scris câteva povestiri legate
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
Liga, 1994; „Cântece nocturne” (trad. în română de Ion Proca), Chișinău: Hyperion, 1995; „Umbră galeonului”, AȘM, 2002.Culegeri colective: „Venok Eseninu” , Chișinău: Hyperion, 1995; „Stihi moi, svideteli jivye” 1997; „Nezabytye dorogi” ,Chișinău: Negociator, 2000. „28 plus”, 2005; „Iubire de metaforă”, antologie de Mihai Dolgan, vol. ÎI, Chișinău: USM, 2001. „Privet, missis Watson!..” („Salut, Ms Watson), coautor R. Aronov, Ed. Pontos, 2008 „Igra v pazly” („Jocul în puzzle”), poezie și proza, Chișinău: Ed. Lumină, 2010; ed. a doua (aparte), Chișinău: Ed. Lumină
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Ardă, 2010, p. 260-268; „Noveișaia zarubejnaia literatura” („Literatura mondială contemporană”), monografie internațională, cap. „Literatura Moldovei”, Kazahstan, Almaty, Ed. Jibek Joly, 2011, p. 494-554; „Literatura Moldovy na styke vekov. Literaturnaia kritika, esse, putevye zametki” („Literatura Moldovei la răscrucea secolelor”), monografie și antologie de traduceri din literatura basarabeana, Ed. Profesional Service, 2014, 791 p. Constantin Noica, „Șesți boleznei sovremennoi duhovnosti” („Șase maladii ale spiritului contemporan”), Ed. Bibliotheca (România, Târgoviște), 2012; „Târgoviște - Chișinău - Sankt-Petersburg”, antologie cu traducerea în rusă a 24 de poeți din
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
putevye zametki” („Literatura Moldovei la răscrucea secolelor”), monografie și antologie de traduceri din literatura basarabeana, Ed. Profesional Service, 2014, 791 p. Constantin Noica, „Șesți boleznei sovremennoi duhovnosti” („Șase maladii ale spiritului contemporan”), Ed. Bibliotheca (România, Târgoviște), 2012; „Târgoviște - Chișinău - Sankt-Petersburg”, antologie cu traducerea în rusă a 24 de poeți din Târgoviște și a 20 de poeți din Chișinău, Ed. Bibliotheca, 2012, ed. a doua - 2013; traduceri din poezia poetului bucovinean Ilie Motrescu, în revista de limba rusă „Mosty” din Frankfurt-pe-Main, 2013
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]