12,392 matches
-
lor moșie, iar Tudor se stabilește în sat unde-și construiește o casă nouă. El se îndrăgostește de țăranca Anița, o fată simplă, dar cinstită. Liniștea nu ține mult, iar la începutul primăverii anului 1614 Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni s-au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși, cu excepția armașului Nicoriță căruia i se scot ochii. După mai mult de un an, oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă intră iarăși în țară. Deși i se alătură hoarda lui Cantemir bei, mica oaste
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
al fiu al Doamnei Elisabeta, este înscăunat ca domnitor. Stroie Orheianu își recapătă privilegiile deținute anterior și se întoarce la curtea boierească de la Murgeni. Șoimaru îi anunță pe răzeși să fie pregătiți și înarmați pentru a-și apăra pământurile atunci când boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno, îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
și înarmați pentru a-și apăra pământurile atunci când boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno, îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa. Tudor Șoimaru îi spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept în moalele capului, apoi îi târăște cadavrul pe mormântul lui Ionașcu. În acest timp, șoimăreștenii îi atacă pe dragonii polonezi care-l însoțeau pe boier și îi ucid, dau foc curții boierești sub privirile Magdei și a soțului ei
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept în moalele capului, apoi îi târăște cadavrul pe mormântul lui Ionașcu. În acest timp, șoimăreștenii îi atacă pe dragonii polonezi care-l însoțeau pe boier și îi ucid, dau foc curții boierești sub privirile Magdei și a soțului ei care sunt alungați din sat, iar apoi ară cu plugurile pământul unde a fost odinioară conacul lui Stroie Orheianu. La finalul romanului, scriitorului face un rezumat
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
unele momente din istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" urmăresc continuarea luptei pentru independență după ce Ion Vodă cel Viteaz fusese vândut turcilor; "Neamul Șoimăreștilor" înfățișează începuturile decăderii Moldovei după ce boierii confiscă pământurile răzeșilor și îi transformă pe aceștia în șerbi; "Nunta domniței Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile Lupu de ridicare social-politică a Moldovei; în fine, "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
decăderii social-economico-politice a Moldovei, legată de autor de confiscarea pământurilor țăranilor liberi de către o clasă boierească tot mai lacomă. Tema principală a acestui roman o reprezintă lupta țăranilor liberi ai Moldovei pentru a-și apăra pământurile stăpânite de secole împotriva boierilor hrăpăreți. Răzeșii își stăpâneau pământurile în baza unor drepturi conferite prin zapise străvechi. Ei plătesc biruri și luptă pentru apărarea pământurilor țării, dar conflictele politice din Moldova de la începutul secolului al XVII-lea conduc la un război îndelungat pentru domnie
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
politice din Moldova de la începutul secolului al XVII-lea conduc la un război îndelungat pentru domnie în care sunt atrase statele vecine. Tronul Moldovei este câștigat periodic de uzurpatori care sosesc în țară cu gânduri de răzbunare. Uzurpatorii confiscă pământurile boierilor inamici pentru a le dărui boierilor aliați, iar încălcarea rânduielilor țării devine o practică frecventă. Luând exemplul domnitorilor, boierimea începe să ocupe sub diferite motive pământurile răzeșilor, generând revolte mai mici sau mai mari. Boierul Stroe Orheianu este un răzvrătit
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
al XVII-lea conduc la un război îndelungat pentru domnie în care sunt atrase statele vecine. Tronul Moldovei este câștigat periodic de uzurpatori care sosesc în țară cu gânduri de răzbunare. Uzurpatorii confiscă pământurile boierilor inamici pentru a le dărui boierilor aliați, iar încălcarea rânduielilor țării devine o practică frecventă. Luând exemplul domnitorilor, boierimea începe să ocupe sub diferite motive pământurile răzeșilor, generând revolte mai mici sau mai mari. Boierul Stroe Orheianu este un răzvrătit la adresa domniei, susținându-i pe Movileștii
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
de răzbunare. Uzurpatorii confiscă pământurile boierilor inamici pentru a le dărui boierilor aliați, iar încălcarea rânduielilor țării devine o practică frecventă. Luând exemplul domnitorilor, boierimea începe să ocupe sub diferite motive pământurile răzeșilor, generând revolte mai mici sau mai mari. Boierul Stroe Orheianu este un răzvrătit la adresa domniei, susținându-i pe Movileștii filopoloni împotriva lui Ștefan Tomșa al II-lea. Se refugiază în Polonia alături de Movilești și se întoarce în țară după căderea lui Tomșa; el îi acuză pe răzeșii șoimăreșteni
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
pe răzeșii șoimăreșteni de trădare la adresa noului domn și încearcă să le confiște pământurile, cu ajutorul mazurilor, ignorând zapisele străvechi și judecarea pricinii de către divanul domnesc. Argumentul său este forța: "„Ce te miri așa de tare, căpitane Tudore? strigă apoi deodată boierul cu semeție. Ce mă privești astfel? Îți pare ciudat? Ieri ai fost tu tare și astăzi sunt eu!... Ce nu-nțelegi? strigă Orheianu privindu-l țintă. Iată judecata mea. Asta-i! Care din voi va îndrăzni astăzi să ridice un
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
cuteza unul să miște brațul! Ha-ha! (...) Nu mă-nșel, căci dacă mazurii mei vor răcni numai o dată, cu strășnicie, în limba lor, - vor veni toți ceilalți și vă vor pune pe toți cu fețele la pământ!”". Răzeșii câștigă înfruntarea cu boierul Stroe Orheianu, dar viitorul nu le va fi favorabil, urmând a fi îngenuncheați mai târziu cu sila. Scriitorul afirmă cu mândrie, mânie și dragoste, la sfârșitul romanului, că Tudor Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni vor fi prigoniți în anii următori, rezistând
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Evocând trecutul țării, Sadoveanu realizează portrete ce se imprimă puternic în conștiința cititorilor: oșteanul viteaz și iubitor de dreptate Tudor Șoimaru, oșteanul cărturar Simion Bârnovă, înclinat spre meditație, hanul tătar Cantemir bei, cu o fire aprigă și neîmblânzită de nomad, boierul Stroe Orheianu, vanitos și lacom de pământ, ușuratica Magda cu caracter schimbător, țăranca Anița d o gingășie feciorelnică, sau Tomșa, domnitorul drept, dar cu manifestări crude. Imaginea trecutului este un amestec de realism și lirism, scriitorul alternând momente realiste puternice
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
simțim datori a o însemna întâi”". Dincolo de caracterul său istoric, romanul are însă și un profund caracter social. Astfel, criticul Ov. S. Crohmălniceanu îl considera „un episod tragic din istoria conflictului secular care i-a opus pe țăranii liberi marilor boieri porniți să le răpească pământurile și să-i transforme în șerbi”. Boierul Stroie Orheianu încalcă drepturile răzeșilor consfințite prin zapise străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
însă și un profund caracter social. Astfel, criticul Ov. S. Crohmălniceanu îl considera „un episod tragic din istoria conflictului secular care i-a opus pe țăranii liberi marilor boieri porniți să le răpească pământurile și să-i transforme în șerbi”. Boierul Stroie Orheianu încalcă drepturile răzeșilor consfințite prin zapise străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Boierul Stroie Orheianu încalcă drepturile răzeșilor consfințite prin zapise străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier determină o răscoală violentă a țăranilor în urma căreia boierul este ucis, conacul de la Murgeni este incendiat și ras de pe suprafața pământului, iar locul este arat cu plugurile. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: italiană ("La
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier determină o răscoală violentă a țăranilor în urma căreia boierul este ucis, conacul de la Murgeni este incendiat și ras de pe suprafața pământului, iar locul este arat cu plugurile. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: italiană ("La croce dei razesci", G. Carabba, Lanciano, 1933; traducere de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
împotriva nemților, arestarea de către grănicerii bulgari, traversarea periculoasă a Dunării etc. Darie are parte de două întâlniri providențiale care-l salvează de la o posibilă soartă tragică: mai întâi cu Gură-Neagră, căpetenia partizanilor macedoneni, ce fusese mai demult pândar al moșiei boierului Arizan de la Clocociov, și apoi cu Ivan, sergent grănicer bulgar, fiul lui bai Gheorghe, ce avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe valea Călmățuiului. Sosirea la București coincide cu arestarea guvernului provizoriu rus condus de Kerenski, ceea ce-i oferă
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
al navei, în dreapta intrării, se află pictat tabloul votiv care-l reprezintă pe Petru Rácz împreună cu soția sa domnița Zamfira, îmbrăcați în straie boierești românești de ceremonie, ținând pe palme macheta bisericii. Domnița Zamfira a fost fiica mai mare a boierului muntean Ioan și a domniței Stana Norocea, Logofăt de Pitești și Szaszsebes (Sebeșul Săsesc), nepoată pe linie maternă a domnului muntean Mircea Ciobanul (stră-stră-nepotul lui Mircea cel Bătrân) și a doamnei Chiajna (fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
a servit drept capitală, de la Brăila. Și întocmai după cum prima mențiune documentară certă a orașului este mult posterioară începuturilor existenței sale, tot așa și prima mențiune documentară a județului; ea datează din 1481, când Ștefan cel Mare trimite o scrisoare boierilor mari și mici, judecilor, judecătorilor și săracilor „din tot ținutul Brăilei”; domnul Moldovei întrebuințează termenul „ținut”, obișnuit dincolo de Milcov, în locul celui de „județ”, din Țăra Românească. Răspunsul la această scrisoare vine din partea tuturor boierilor, cnejilor și rumânilor „brăileni”, deci din
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Ștefan cel Mare trimite o scrisoare boierilor mari și mici, judecilor, judecătorilor și săracilor „din tot ținutul Brăilei”; domnul Moldovei întrebuințează termenul „ținut”, obișnuit dincolo de Milcov, în locul celui de „județ”, din Țăra Românească. Răspunsul la această scrisoare vine din partea tuturor boierilor, cnejilor și rumânilor „brăileni”, deci din județul Brăilei. Nu avem știri precise asupra întinderii județului Brăila în epoca veche, înainte ca orașul să fi fost ocupat de turci și să i se fi adăugat raiaua. Se crede însă că nu
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Vilnius și Rodom în 1401 a confirmat statutul lui Vytautas ca Mare Duce sub suzeranitatea lui Vladislav, care asigura titlul de Mare Duce pentru moștenitorii lui Vladislav decât pentru moștenitorii lui Vytautas: în cazul în care Vladislav murea fără moștenitori, boierii lituanieni puteau alege un nou monarh. Din moment ce nu a fost produs încă nici un moștenitor de către nici unul dintre ei, actul era imprevizibil, însă forma legături între Polonia și nobilimea lituaniana și o alianță defensivă permanentă între cele două state, consolidând Lituania
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
în Vilnius în 1440, a fost proclamat Mare Duce al Lituaniei pe 29 iunie 1440, de către Consiliul Lorzilor, contrar dorințelor lorzilor polonezi - un act susținut și coordonat de nobilul Jonas Goštautas. În timpul domniei sale, drepturile lituaniene a nobililor - duci, magnați și boieri, indiferent de religie sau etnie - au fost puși pe picior de egalitate cu nobilii polonezi. În plus, Cazimir a promis să protejeze granițele Marelui Ducat și să nu desemneze persoane din Regatul Poloniei la birourile Marelui Ducat. A acceptat ca
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]