12,871 matches
-
1663 și poartă hramul ,Nașterea Maicii Domnului”. Este construită din lemn de stejar și a fost lărgită în sec. XIX cu mai bine de 3 metri, înspre nord (se recunoaște operația și datorită faptului că adaosurile sunt din lemn de brad ceea ce conferă o curioasă asimetrie ansamblului). Tot atunci, probabil, i s-a adăugat și pridvorul pe latura sud. Interiorul conține un valoros ansamblu de picturi murale din 1754, realizate de Alexandru Ponehalschi. Întîlnim aici, în formă restrînsă și simplificată din cauza
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
, județul Cluj, este considerată monument istoric și are hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și acoperită cu șindrilă, biserica de lemn de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca punct de atracție pentru turiști. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
nu s-a putut construi biserică, neputându-se vorbi aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
În parohia Someșu Rece există și credincioși aparținători cultelor baptiști și penticostali, cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse în „cheotoare nemțească”, și așezate temeinic pe piatră de râu. Planimetric, biserica evidențiază aceeași formă rectangulară ce înscrie pronaosul și naosul, continuate de altarul poligonal, cu pereții retrași și unghi în axă. Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
din secolul al XVI-lea. Astfel, în minele din Leberthal (Alsacia) se utilizau aceste tipuri de șine în anul 1525: Vagoanele, prevăzute cu roți metalice de diametru mic, rulează pe longrine de lemn. De asemenea, în minele de aur de la Brad, din Transilvania, se utilizau vagoneți de lemn. Pentru schimbarea direcției se utilizau macaze de lemn, prevazute cu ac și inimă. Acești vagoneți și macaze sunt printre primele semnalate în tehnică și demonstreaza ingeniozitatea maeștrilor anonimi ai tehnicii populare românești. În
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic, nu numai în Ucraina, dar și în Europa. Solurile nu sunt prea bune pentru agricultură. Acest raion este considerat unul dintre cele mai pitorești colțuri ale Bucovinei. În pădurile vechi de aici predomină specii de brad, molid și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
de mormânt din 1778, a unui preot slujitor la prestolul său. Locul său a fost preluat de cel actual, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea sau în pragul celui următor. Este așezată pe Valea Putnei, pe fundalul unei perdele de brazi. Prin pasul Tulghes a trecut în Transilvania influența planului trilobat și nu este de mirare că meșterii l-au adoptat la înnoirea ctitoriei de aici. Absidele laterale, ca și aceea a altarului, sunt poligonale cu cinci laturi. Pe sud se
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
iar tehnica în care a fost realizată este fără liant. Acoperișul în patru ape are o învelitoare trasă la cuțitoaie și îmbinată în nut și fede. Șarpanta în patru ape cu turlă (și 4 turnulețe) este realizată în lemn de brad prin căpriori fixați pe cosoroabe. Biserica are podea din scânduri și pereți realizați în tehnica cioplitului și îmbinarea bârnelor de stejar. Muzeograful Georgeta Stoica a afirmat: Biserica de lemn din Turea este monument istoric, ea având codul B-II-a-A-18994 (biserica face
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
biserică de lemn să nu mai poată fi întreținută de localnici există, urmare a sărăciei omniprezente și a tendinței de scădere a populației, fenomen specific satelor îndepărtate de orașele mari, așa cum este și Berchieșu. Biserica e construită din lemn de brad. Se crede că a fost ridicată în jurul anului 1747. 1765 este anul mutării ei în satul Bechieșu, de undeva din părțile Bârgăului. Pe piciorul vechii mese a altarului era scris cu litere chirilice: “1765 pomană de la Adrieș Aioni de la Bergău
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
un film regizat de David Fincher a fost votat printre primele 10 filme ale anilor 90 și a primit numeroase nominalizări coloana sonoră pe care le-a pierdut în favoarea filmului Matrix. În rolurile principale apar actori celebri precum Edward Norton, Brad Pitt și Helena Carter care a și primit premiul de cea mai bună actriță britanică cu toate că unii critici au declarat că nu au făcut personajul ei suficient de interesant. "Fight club" este o comedie neagră și satirizatoare, a fost unul
Fight Club (film) () [Corola-website/Science/314146_a_315475]
-
solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar -, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodăriei), chipul omenesc, păsările, dintele de lup, bradul ș.a.m.d. Pentru țăranul maramureșean, trecerea pe sub hăizașul porții devenea aproape un act ceremonial, purificându-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei și familiei. În toate culturile tradiționale, trecerea pe sub o
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
În versiunea colind a Mioriței, se disting mai multe formule textuale introductive: „Mărgu-și, mărg, oile-n munte, / La iarba până-n jerunte”; „Sus în vârvu muntelui, / Sub crucița bradului”; „Pă cel vârvuț de muncei / Mărgu-și trei păcurărei”. Trei păcurari, împreună cu o turmă de oi, urcă (primăvara) pe vârful unui munte, în scopul de a-și amenaja stâna de vară. De remarcat aspectul luxuriant al vegetației alpine („la iarba până-n
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
repercusiuni asupra actelor, faptelor și „strategiilor comportamentale” ale celor ce urcau la munte. Aici, relația cu divinitatea era nemijlocită și firească. În faza creștinismului timpuriu, tot muntele a rămas spațiul consacrat al săvârșirii riturilor religioase pentru păstori, în „biserici de brad”, amenajate prin defrișarea arborilor în formă de cerc, precum perimetrele templelor, oficierea slujbelor făcându-se „fie de un cioban bătrân, fie chiar de preot”. În acest spațiu încărcat de semnificații se vor instala cei trei păcurari mitici - spre diferență de
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
Aron Pumnul publică balada într-un „Lepturariu romînesc...”, spre folosință învățăceilor din clasa de gimnaziu, tipărit la Viena. În ziarul Timpul din 22 iulie 1879 apare un articol atribuit lui Mihai Eminescu, unde Miorița este definită ca un „suspin al brazilor și al izvoarelor de pe Carpați”. În 1883 (decembrie), Mihai Eminescu scrie poezia „Mai am un singur dor” (în patru variante) - un veritabil „testament” inspirat din varianta Alecsandri a Mioriței. Aron Densușianu (1837-1900), prin studiul "Epopeea noastră pastorală" (1895), susține, la
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
la vale, declanșează, din acest punct de vedere, un paradox, din pricina faptului că tânărul ciobănel își menține această dorință în ciuda schimbării decorului epic. În culegerea sa de folclor, Tit Bud insera o notă în cuprinsul glosarului referitor la termenul "buhași" = “brad bătrân; la munte, colibele se acopereau cu scoarțe de buhași ce se aduceau din provol (= vale, povârniș). Dacă păcurarul moare în munte, nu-l aduc în sat să-l îngroape, ci îl acoperă cu scoarță de buhași și așa îl
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
relieful. O altă așezare, de data aceasta, fiind identificată că, aparținând epocii bronzului târziu - "Cultură Nouă" a fost scoasă la lumină în perimetrul Precista. Mai multe fragmente de ceramică din secolulVI - V î.Hr., atestă o așezare hallatattiană pe actuala stradă Bradului, după cucerirea Daciei de către români a rămas în afara granițelor Imperiului Român, ca fiind locuită de Carpi. Aceștia vor fi în legătură permanentă cu Imperiul Român, fapt ilustrat de numeroase descoperiri arheologice, constând în ceramică, monede și obiecte de podoaba. O
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
de 2 metri. Este deci o construcție de proporții modeste, încât nici problemele tehnice legate de construirea ei nu au fost deosebite, cheotori drepte și console din două bârne. Turnul se ridică deasupra pronaosului. Are baza căptușită cu scânduri de brad, coiful piramidal și bulbul continuat cu săgeata fiind învelite cu tablă. Nemaiîntâlnite la alte construcții de genul acesta sunt „lavițele”, zidite în interior pe lângă pereții longitudinali. Aceste lavițe, văruite și acoperite apoi cu perne și ștergare cu alesături, serveau drept
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"); precum și foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), frasin ("Fraxinus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gârniță ("Quercus frainetto"), cer ("Quercus cerris
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea"), salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), jneapăn ("Pinus mugo"), pin neted ("Pinus strobus"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), cetină-de-negi ("Juniperus sabina"), ienupăr ("Juniperus communis") sau tisa ("Taxus baccata") și Foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică a României, pe teritoriul administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Mureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Lunca Bradului, Răstolița și Stânceni); cea sud-vestică a județului Suceava (pe teritoriile comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei și al orașului Vatra Dornei); cea nord-vestică a județului Harghita (pe teritoriul comunei Bilbor și al orașului Toplița); și cea sud-estică
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Călimani" (sit SPA) - Natură 2000. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
fiind extinsă și restaurată de mai multe ori de-a lungul timpului, ultima consolidare realizându-se în anul 1986, prin grija Episcopiei Ortodoxe de Alba-Iulia. În prezent, lăcașul de cult are fundație din piatră de râu, pereții din lemn de brad, acoperișul din șindrilă și clopotnița acoperită cu tablă. Între 1851-1907, pe lângă biserica din comună a existat o școală confesională românească, care, deși fusese deschisă încă din a doua jumătate a secolului XVII, nu a putut funcționa decât în perioada menționată
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]