13,496 matches
-
În 1972, a volumului Descolindatul În orientul și sud-estul Europei, semnat de etnologul ieșean Petru Caraman. Editura Minerva i-a condiționat autorului apariția cărții de eliminarea capitolelor referitoare la evrei și la țigani. Cererea editurii apare astăzi cu atât mai ciudată cu cât etniile respective erau prezentate cu simpatie și umor. Etnologul ieșean nu a fost de acord cu com promisul cerut de editură și cartea nu a mai apărut. Ea a fost editată abia de curând, În 1997, după 25
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
surprindere față de Înfățișarea, stranie pentru el, a evreului moldovean. El Îi schițează acestuia un portret-robot, scos parcă din Paginile bizare ale unui Urmuz de secol XVIII : „Evreii, pe care-i deosebești de la distanță după figura lor, care e cea mai ciudată din câte se află prin alte țări, au capul pătrat la partea de sus, țuguiat Înspre partea de jos și zbârlit prin cușma de blană neagră ce o poartă, de unde atârnă pe obraz două șuvițe Împletite de păr de-alungul, pe când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
firesc să ne Întrebăm ce anume a provocat astfel de imagini - atât de puternice și de răspândite - privind „murdăria și putoarea evreului”. Una dintre explicațiile date de comentatori este cea rasială. „Murdăria evreului” s-ar datora „bolilor evreiești”, printre care ciudate boli de sânge și de piele, precum și scurgeri menstruale de sânge nu numai la femei, ci și la bărbați <endnote id="(vezi 503)"/>. Această „boală etnică” (curso menstruo sanguinis) era invocată pentru a explica, pe de o parte, nevoia imperioasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de murdară”, fiind „Întru totul asemănătoare cu sufletul și cu firea lor [= a jidovilor]” <endnote id="(807, p. 52)"/>. Și Eminescu descrie sărăcia din „ulița jidovească a Sucevei” medievale, dar o face cumva cu simpatie și respect pentru cultura iudaică : „Ciudată ca o scrisoare [= scriere] În ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei În lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar adevărata „lună a brumei” este abia noiembrie (numită Brumar) <endnote id="(113, I, pp. 72- 74)"/>. „Ca o consecvență a acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați, suferă de tot felul de boli ciudate și particulare și au miros sau mirosuri urâte, Întocmai ca vrăjitorii” <endnote id="(3, p. 19)"/>. La acest ghem de clișee s-a mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o Înclinare profundă către patos. Cuvântul acesta Însă trebuie luat aici Într-un sens foarte precis, și anume În sensul de suferință, patosul iudaic este o emfază a suferinței, care nouă ni se pare de multe ori grotescă și chiar ciudată și respingătoare [...]” <endnote id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prima mâncare „de dulce”, după un post lung și greu) cu carnea adusă În dar de aceștia. Să nu uităm că de Paște se comemorează moartea lui Isus, de care, pentru mentalitatea tradițională, se fac răspunzători tocmai evreii. Aceste „obiceiuri ciudate” au fost practicate „În timpurile vechi”, până pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Ele au fost interzise de domnitorul Alexandru Ioan Cuza - consemnează un istoric evreu din România -, pentru că „el era un Principe constituțional” și pentru că „aceste obiceiuri nu mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popoarele slave din sudul României (bulgari, sârbi) și la cele din nord (cehi, slovaci, polonezi, ucraineni, bieloruși) <endnote id="(70, pp. 161-162 ; 230, pp. 55-57 ; 234, pp. 399 ș.u. ; 184, pp. 14-16)"/>. În Încercarea de a-și explica această ciudată tradiție populară - a cărei semnificație inițială s-a pierdut -, unii țărani ruteni din Bucovina vehiculau o legendă paradoxală, conform căreia evreul ar fi un bun polaznic pentru că „Isus a binecuvântat religia iudaică”. Cei mai mulți ruteni Însă credeau că evreul este un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reveni mai jos asupra acestui eveniment). În vremea domniilor fanariote, astfel de evenimente au avut loc mai mereu În Țările Române. Studiind această epocă, Pompiliu Eliade scria următoarele În 1898 : „Lumea le pune În seamă [evreilor] tot soiul de lucruri ciudate : În săptămâna Paștelui evreiesc și În săptămâna Paștelui creștin, oamenii Își țin copiii Închiși În casă, de teamă ca evreii să nu-i fure și să le sugă sângele, ca să-l pună În «azima» lor ; și, dacă se Întâmplă vreodată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Pauw o considera o practică „dezgustătoare” a evreilor, care „inspiră oroare”, fiind una dintre „absurditățile lor religioase” ; <endnote id="cf. 810, p. 215"/>), sau felul special În care sunt tăiate animalele la evrei, cu interdicții rituale În privința sângelui, precum și ciudatele reguli privind mâncarea cușer (de exemplu, vase pentru carne diferite de cele pentru lactate). Țăranii și târgoveții creștini nu percepeau aceste reguli din perspectiva curățeniei și igienei culinare, ci dimpotrivă. În 1817, de pildă, târgoveții români din Botoșani se plângeau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc”, În volumul Identitate/Alteritate În spațiul cultural românesc, cule gere de studii editată de Al. Zub, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. 232. Michel Asiel, „Material tradițional. Amintiri privitoare la Muntenia și În special la București. Un obicei ciudat”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, II, București, 1888, pp. 192-194. 233. În Polonia (În zona Cracoviei) exista obiceiul de a se cumpăra de Paști și apoi de a se dărui pentru prosperitate figurine (sau pușculițe) din lemn sau lut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult convingerea că evreii care au mișunat pe Planetă de 1000 de ani Încoace sunt khazarii - populație turcică, trecută la religia mozaică. Altfel nu se poate explica varietatea extraordinară a tipologiilor evreiești existente În lume, printre care și foarte ciudații dolicocefali roșcați și cu pistrui, așa cum e Însuși Sörös, rasă care, În mod sigur, nu se regăsește În nordul Africii sau În Spania sefarzilor (unde predomină tipul brahicefal brunet), ci provine din marea masă turcomană” (România Mare, nr. 477, 3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-o cunoscută decît la foarte puțini. Neputînd trișa cu convingerile și ideile, rămîn mai departe să privesc cu demnitate și cu un rece dispreț toate combinațiile așa-zis „literare”, tirania, cum spui foarte bine, „care ne obligă să împărțim în ciudate zone harta culturii românești”. Chiar ieri m-am aflat în situația să refuz cu indignare, dar în cele din urmă cu olimpianism, o asemenea tiranie venită din partea unui redactor ieșean, D. Costea , care, ca și altădată, a căutat să-mi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
primit azi după amiază un telefon de la un prieten care ținea să mă anunțe că în Tomis a apărut o cronică la Popas... semnată C. Călin. Nu știam ce s-a întîmplat și chiar îi spuneam soției mele de acest ciudat transfer cînd a sunat iarăși telefonul, aducînd rectificarea: în revista Ateneu. Amicul cumpărase ambele reviste și le încurcase. Voi merge mîine dimineață să cumpăr un exemplar: nu aș vrea să pierd revista așa cum mi s-a întîmplat cu numărul dinainte
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mei, urez regiunii București/ Mereu mai sus să urce Însorită/ Și Într-un an să fie toată Înfrățită/ Unită În muncă și fapte voinicești>>”. Comentarii? Nu-i cazul... l. „Ghici ciupercă ce-i” Textul cu acest nume fusese o asociere ciudată Între reclamă la loto și un spectacol ca atare, pentru că chiar așa se și numea În subsidiar: „pronospectacol”. Autorii I. Berg și Nicolae Kirculescu o dăduseră-n bară cu câteva replici considerate a fi nelalocul lor de către ascuțitele creiere și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rezultat mai puțin de doi litri de licoare maronie groasă, nu foarte atractivă, pe care Alfonso a pus-o cu grijă într-un flacon de plastic”. Mai apoi, șamanul toarnă licoarea în cupe și este oferită celor dornici de senzații ciudate, nu înainte ca starea „pacienților” să fie testată prin procedura „cititului în lumânare”. Ingrid mărturisește că a acceptat să înghită și o a doua doză de licoare. Rezultatul? „Mă uit în jur la copacii cu forme ciudate, aud un nechezat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dornici de senzații ciudate, nu înainte ca starea „pacienților” să fie testată prin procedura „cititului în lumânare”. Ingrid mărturisește că a acceptat să înghită și o a doua doză de licoare. Rezultatul? „Mă uit în jur la copacii cu forme ciudate, aud un nechezat de cai și aștept să văd o scenă de bătălie cu cavaleri, praf și sulițe. În schimb simt un nod puternic în gât, bâjbâi după hârtia igienică, descopăr că mi-o luase cineva, mă uit cu tristețe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
precum Bambi, așezând atent un picior în fața altuia după cum știu că ar trebui să rezulte mersul. Ajunsă lângă un copac, descătușez nodul din gât, apoi petrec un timp, ce mi se pare o eternitate, sprijinită de copac vomitând un lichid ciudat și privind formele schimbătoare ale poienii. Târziu în noapte, intru în colibă, îi văd pe ceilalți trei dormind pe rogojina de pe jos, cu Alfonso moțăind pe un scaun, mă întind pe bancheta din lemn, mai cuget o secundă la lumea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
un final, într-un taxi rablăgit, condus de un cetățean șugubăț, foarte amuzat de ideea că vreau să merg în satul coloraților. Pe drum îmi dă tot felul de detalii despre „colorați”, cum că au capul de o formă mai ciudată, pielea mai roșie și urechile ceva mai înafară. După vreo 30 de minute ajungem prin zone din ce în ce mai lăturalnice, apoi pe o potecă la dreapta străjuită de un semn mare, colorat: Alfonso Aguavil curandero de fama internacional (vindecător???? Revizuiesc informațiile de la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
altă ușă ținută închisă de un laț prins întrun cui, iar în colțul de lângă intrare deslușesc o masă întunecată cu un scaun de lemn. Devin foarte silențioasă. Ne apropiem de masa care conține o grămadă de pietre negre de forme ciudate, niște sticluțe cu diverse poțiuni, câteva flori uscate, țigări, lumânări, niște hârtiuțe pe un colț, praf și un gândac zăpăcit de apariția noastră. Sub masă, mucuri de țigări, bucățele de lumânări, o sticlă cu alcool, încă niște hârtii și mai
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de popice doborâte, o văd pe Mari, care nu a băut ayahuasca, cum stă aplecată într-o rână și am un gând subit și fără legătură: „săraca, este complet scursă de energie”. Mă uit în jur la copacii cu forme ciudate, aud un nechezat de cal și aștept să văd o scenă de bătălie cu călăreți, praf și sulițe. În schimb simt un nod puternic în gât, bâjbâi după hârtia igienică, descopăr că mi-o luase altcineva, mă uit cu tristețe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Bambi, așezând atent un picior în fața altuia după cum știu că ar trebui să rezulte mersul. Ajung lângă un copac și descătușez nodul din gât, apoi petrec un timp ce mi se pare o eternitate sprijinită de copac, vomitând un lichid ciudat și privind formele schimbătoare ale poienii. Târziu în noapte, intru în colibă, îi văd pe ceilalți trei dormind pe rogojina de pe jos, cu Alfonso moțăind pe un scaun, mă întind pe bancheta din lemn, mai cuget o secundă la lumea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
piatra asta. Era chiar în mijlocul drumului, de parcă nu mai trecuse nimeni pe acolo. Am știut că maestrul meu mi-a făcut-o cadou ca să mă ajute în munca pe care o am de făcut”. Cântăresc în mâini piatra de formă ciudată, care seamănă în mod bizar cu o inimă, și am senzația că este mult mai grea decât ar trebui să fie o piatră de dimensiunile astea. Toți șamanii sau vrăjitorii trăiesc până la vârste foarte înaintate? „În primul rând, șaman și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de vreme îmi spun că dacă nu vreau iar să văd răsăritul soarelui, mai bine încerc să dorm. Închid discuția, zic noapte bună la toată lumea și mă bag în pat. De acum mă simt aproape acasă, din nou am senzația ciudată că nu sunt singură dar măcar tura asta parcă mă simt între prieteni. Sunt liniștită, închid ochii gata să adorm și... aud muzică venind, cred, de undeva de afară. Deschid ochii, șocată, merg la ușă și mă uit în direcția
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lui Jose, care va participa și el la ceremonie. Din fericire, Jose cunoaște „shopurile bune” ca să reușim să cumpărăm toate articolele de pe listă și ne duce într-un fel de cartier-piață plin cu tarabe și magazinașe care de care mai ciudate, unde, după vreo 2-3 ore de alergături, reușim să colectăm tot ce avem nevoie. Multe dintre shopuri sunt, de fapt, dedicate articolelor șamanicești sau vrăjitorești și vând de la lăbuțe de iepure la iconițe, prafuri și bineînțeles ceaiuri pentru toate afecțiunile
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]