12,343 matches
-
Weaver M., 2004, Effectiveness of condoms in preventing sexually transmitted infections, Bulletin of the World Health Organization, nr. 82, pp. 454-464. 2. Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Glavce Cristiana, Information sources regarding the health of sexual-reproductive behaviour, revista Sănătate și prevenție, editată de Institutul de Sănătate Publică București, volumul II, numerele 1-4, ISSN 1582-2028, 2006, pp. 135, 136. 3. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Albu Adriana, Evaluarea comportamentului sexual cu risc la un lot populațional din mediul urban, Revista de igienă și sănătate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Method In Anthropology, Annuaire Roumain d'anthropologie, tomul 43, Editura Academiei Române, Annuaire Roumain d'Anthropology, 43-44, 2006-2007, București, 2008, pp. 149-158. 58. Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Glavce Cristiana, Information sources regarding the health of sexual-reproductive behaviour, revista Sănătate și Prevenție, editată de Institutul de Sănătate Publică București, volumul II, numerele 1-4, 2006, pp. 135, 136. 59. Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Hudița Decebal, Glavce Cristiana, Medical and social guide marks regarding spontaneous and induced abortion, Symposium International Interdisciplinaire L'homme et la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de „critica artiștilor”, și anume de poeți precum Angela Marinescu, Constantin Abăluță și Nora Iuga, sensibili la autenticitatea viziunii și la severitatea formală a versurilor ultimului venit în cercul solitarilor. Lucrurile se repetă cu Războinicul cu ciorapi de piele (1996), editată tot în regie proprie, și abia cu Ultimele pătrare de frig (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din București) P. intră și în atenția criticilor. Referindu-se și la cartea de debut, Al. Cistelecan scrie: „Dac-ar fi fost luat în seamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
traduceri, iar din 1895, împreună cu Carol Müller, înființează colecția „Biblioteca pentru toți”, urmărind, prin conținutul scrierilor selectate, răspândirea „frumosului și moralului”. Același imbold îl va călăuzi și în activitatea de director al revistei „Foaia pentru toți”, pe care o va edita și conduce între 1896 și 1899. Mai scrie în „Revista literară”, „Revista olteană”, „Familia”, „Biblioteca familiei”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Vieața” „Adevărul” și „Universul”. În 1885-1886 a făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Analele literare”. A murit de ftizie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
deschide un spațiu intitulat „Document în replică”, unde publică ani în șir articole însoțite de probe documentaristice. Mai colaborează la „Revista de istorie și teorie literară” „România literară”, „Noi, tracii” și la „Jurnalul literar”. Cercetător pasionat, P.-C. descoperă și editează în 1984, la capătul unor explorări laborioase, teza de licență a lui Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii. Provenind dintr-o perioadă de afirmare științifică și publicistică a viitorului savant și scriitor, lucrarea a avut un pandant într-o suită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
Gentile -, texte publicate în aceiași ani în „Cuvântul”, „Universul literar” și „Sinteza” , reproduse pentru prima dată de P.-C., ca Itinerar italian, într-o addenda. Tot mai interesat de „subiectul” Mircea Eliade, cercetătorul și-a continuat sistematic investigațiile: identifică și editează în 1992 și teza de doctorat Psihologia meditației indiene. Studii despre yoga. Moment crucial în destinul tânărului Eliade, studiul deschide calea construcției operei sale științifice și literare. Și aceste pagini sunt însoțite, pentru o mai completă explicitare și înțelegere, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
poveste în versuri, apoi volumul A világ szája, apărut la București în 1983 și la Budapesta în 1985. Pe lângă poezie română contemporană, K. tălmăcește în maghiară din folclorul minorităților etnice din România. Din creația originală a lui K. s-au editat în românește volumele Cai verticali (1969), în traducerea lui Haralambie Grămescu, și Monolog interior cu ușa deschisă (1982), în tălmăcirea lui Paul Drumaru, cu prefețe de A.E. Baconsky, respectiv Ioan Alexandru. Traduceri: Nicolae Labiș, Az őz halála [Moartea căprioarei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Difuzării Filmelor (1969-1971), inspector general la Centrul Național al Cinematografiei (1971-1973) și instructor în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1973-1984), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1984-1986). Se stabilește în Statele Unite ale Americii în 1987, fiind coproprietar al unei companii. Editează „Hic ego” (1991-1992), publicație de atitudine polemică privind politica românească, scrisă în bună măsură de Z., care inserează aici și scrisori din exil ale lui Ion Caraion. Debutează publicistic în 1946 la ziarul „Lupta Ardealului”, iar literar în 1959 la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
și În alte părți din D¶nkard sau În texte de limbă pahlavi, Avesta ar fi fost Încredințată de Zoroastruxe "Zoroastru" lui Vișt³spaxe "Vișta>spa". Acesta - sau un „Darius, fiul lui Darius”, conform altei versiuni - ar fi cerut să se editeze două copii scrise, păstrate, una Într-un „tezaur regal”, iar cealaltă Într-un fel de arhivă (cf. Humbach, 1991, I, pp. 50-55). Din cauza pustiirilor și a jafurilor care au urmat invaziei lui Alexandru, Avesta s-ar fi distrus sau ar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
săi s-au aflat unii dintre cei mai importanți cercetători parsi: J.J. Modi, M.N. Dhalla - deja citați -, Khvasji Kanga, autor al unei traduceri În gujarati a Avestei, al unei gramatici și a unui dicționar avestic (1900); Tehmuras Anklesaria, care a editat Yasna, Wisprad și Wid¶wd³d și diferite texte de limbă pahlavi (Bundahișn etc.), de care s-au Îngrijit și fiul acestuia Behramgore Anklesaria și Bamanji Nusservanji Dhabar. În 1916, numele său este dat celui mai important institut pars pentru studierea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
înalte atribuții (până la funcția de secretar general) în Ministerul Economiei Naționale, la Finanțe și la Externe. Anunță totuși, în 1942, un volum de versuri, intitulat Mănăstiri bucureștene, ilustrat cu șaizeci de heliogravuri proprii, iar în primăvara lui 1944 i se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Cel puțin o vreme neinclus în „loturile criminalilor de război”, S. va fi până la naționalizare director al Societății Textila Română, ulterior câștigându-și existența ca zilier, contabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
de Geriatrie. Spre sfârșitul anilor ’50 fusese arestat și închis la Aiud. E posibil ca motivul să fi fost legăturile cu cercul „Rugul aprins” de la mănăstirea Antim, unde făcuse donații și conferențiase în 1948-1949, când a și încercat să își editeze albumul Xilografii, pe teme religioase. În urma amnistierii i se mai publică când și când cronici, eseuri, comentarii, articole în „Viața românească”, „Luceafărul”, „Steaua” ș.a. După 1989, în „Jurnalul literar” și în „Viața românească”, i se tipăresc câteva conferințe ținute la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică aici articole semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului român”, iar din 1919 scoate „Gazeta oficială” a Transilvaniei. A mai colaborat la „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna” (Cluj) ș.a. A editat o culegere de documente parlamentare ale românilor ardeleni - Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale românilor de sub Coroana ungară (I-VIII, 1903-1915), apreciată și premiată, și a întocmit un studiu, Jertfele românilor (1923), cu privire la sacrificiul ostașilor din Transilvania și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
prezintă disertația Momente care au contribuit la renașterea literaturii române. Cu alte ocazii corul a interpretat cântece patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui A. D
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
parcă la Doina eminesciană: „Di Avlona pân’ Sărună,/ mași lăieț armânlu adună! Di Catrina-Elbasan,/ jalea creaști an di an.../ Di Aminciu la Tricol,/ Padea-i arsă, loclu gol.../ Di Giumaia pân’ Curceaua,/ cântă-n casi cucuveaua...”. P. a cules folclor aromân, editând chiar un disc de muzică polifonică al grupului vocal „Fârșeroții”. A mai publicat, în 1982, antologia Poezii din închisori, reunind, în peste șase sute de pagini, versurile mai multor poeți trecuți prin gulagul românesc. SCRIERI: Cu acul pe săpun, Hamilton (Canada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
limba greacă la Atena în 1997, este un studiu asupra traseelor pe care se înscriu diferitele forme de suprarealism în literaturile zise periferice, văzute ca fază de tranziție de la modernitate la postmodernism. Volumul El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (1999), editat în capitala ecuadoriană, reia și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările mai recente ale lui I. asupra romanului fantastic sud-american, vizând cu precădere problemele legate de estetica, poetica și mitologia pe care această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a Margaretei Faifer și un volum de teatru al lui Laurențiu Faifer, o culegere din însemnările lui Arșavir Acterian, un studiu de poetică și stilistică al Irinei Andone. A editat, de asemenea, Didahiile lui Antim Ivireanul și, în colaborare, Teatru și proză de I. L. Caragiale. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Dramaturgia între clipă și durată, Iași, 1983; Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
unde este arestat și dus la Rostock, lucrând în fabrici de avioane până în decembrie 1942, când este internat în lagărul de la Buchenwald. În etapa petrecută la Rostock a colaborat, se pare, la cea de-a treia serie a revistei „Axa”, editată sub direcția lui Paul Costin-Deleanu, iar în timpul detenției de la Buchenwald a început să redacteze, într-o primă variantă, cartea de amintiri Talică, băiatul drumului și a ținut un jurnal detaliat asupra vieții din lagăr, pe care avea să îl continue
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
ARHIVELE OLTENIEI, revistă apărută la Craiova în 1981, editată de Centrul de Științe Sociale din cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice, cu o periodicitate de regulă anuală. Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
educați în spirit naționalist. Își petrecea de obicei vacanțele de vară la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar provincial, "Românul", care avea o bibliotecă mare, în care se găseau și exemplare din "Contemporanul", un periodic socialist editat de Ion Nădejde. Aici și-a început Iorga, la vîrsta de 12 sau 13 ani, cariera de ziarist, în paginile ziarului unchiului său. Mai mult, grație bibliotecii lui Manole, s-a familiarizat cu Zola, citind (ca să folosim cuvintele lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
violente și lipsite de perspectivă ale altora. Naționalismului meu nu i-au repugnat niciodat originea sa evreiască". Cîștigîndu-și existența ca patron al restaurantului din gara Ploiești, Iorga îl vizita adesea acolo pe Gherea. Gherea și-a exprimat dorința de a edita un periodic literar, "Literatura și știința", la care urma să colaboreze pe viitor și Iorga 55. Dar în ciuda contactului lui Iorga cu marxismul în anii de liceu, critica junimistă a sistemului românesc avea o influență mult mai mare asupra perspectivei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împăcat. Odată, un student francez impertinent l-a întrebat: "De ce nu vă lăsați anexați de ruși?"70. Dintre toți profesorii lui de la școală, Iorga a fost într-o oarecare măsură impresionat de profesorul Duchesne care, împreună cu profesorul Gabriel Monod, a editat "Revista istorică", dar Charles Bémont a fost cel care îi va rămîne prieten și asociat toată viața. Iorga a publicat mai multe articole în "Revista istorică", "Revista critică" și "Revista Orientului latin". Charles Langlois a jucat un rol crucial în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Transilvania și Bucovina. Iorga își pusese "Neamul românesc" la dispoziția Ligii chiar și înainte de aceasta. La 10 iunie 1907, Iorga a devenit membru al Comitetului Central al Ligii, iar la 2 iunie 1908 devenea Secretar General. În fiecare an se edita un calendar superb, care conținea portrete și istorii ale vieților unor eroi și scriitori naționali, precum și folclor și fotografii reprezentînd costume populare. Iorga îl considera "calendarul idealismului românesc"220. Liga publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Karagheorghe Petrović. L-a felicitat pe rege pentru dobîndirea Macedoniei, dar acesta i-a răspuns: "Ce contează toate acestea față de Bosnia și Herțegovina?"239 În 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene; în 1915 a editat "Revista istorică" pentru acest institut. Iorga era convins că, dat fiind că Balcanii au evoluat sub stăpînire macedoneană, romană, bizantină și otomană, popoarele din zonă au ajuns să aibă instituții administrative, politice, sociale și religioase similare. Nu se poate deci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]