12,731 matches
-
din "Graham's", inclusiv noua replică: „The Prefect is somewhat too cunning to be profound”, o schimbare față de originalul „too cunning to be acute”. „Crimele din Rue Morgue” a fost, de asemenea, retipărită în colecția de povestiri ale lui Poe editată de Wiley & Putnam și denumită pur și simplu "Tales". Poe nu a participat la selectarea povestirilor care au fost incluse în acel volum. „Continuarea” lui Poe la „Crimele din Rue Morgue” a fost „Misterul lui Marie Rogêt”, serializată pentru prima
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
rue Morgue” în ziarul "Dreptatea", anul III, 1896, nr. 118, 120, 122, 123, 125, 126, 128, 129, 130 și 132), de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) (inclusă sub titlul „Îndoitul asasinat din strada Morgue” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1896 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, Biblioteca de popularizare Literatura, Știința, Arta, nr. 19) și de Iosif Popescu (publicată în 1904 sub titlul „Asasinatul din strada Morgei” în ziarul "Tribuna poporului", anul VIII, 1904
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
din strada Morgei” în ziarul "Tribuna poporului", anul VIII, 1904, nr. 218, 220-223, 226-228, 230-232 și 234). Alte traduceri au fost realizate de Barbu Constantinescu (publicată în 1910 sub titlul „Cele două asasinate din str. Morgue” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103), Albert Munteanu (publicată în anii 1920 sub titlul „Dublul asasinat din strada Morgei” într-o broșură din colecția Lectura pentru toți, nr. 125) și G.
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
M. Amza (publicată în anii 1930 sub titlul „Îndoit asasinat din strada Morgei” și în 1942 sub titlul „Îndoitul asasinat din strada Morgei”). O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Ioana Ionașek (publicată în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Ioana Ionașek (publicată în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București), de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Crimele din Strada Morgue” în
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Ioana Ionașek (publicată în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București), de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Crimele din Strada Morgue” în volumul "Gândacul de aur", editat în 2014 de Editura MondoRo din București). Povestirea „Crimele din Rue Morgue” a fost adaptată pentru
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
Tritonic din București), de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Crimele din Strada Morgue” în volumul "Gândacul de aur", editat în 2014 de Editura MondoRo din București). Povestirea „Crimele din Rue Morgue” a fost adaptată pentru radio, film și televiziune de mai multe ori. Primul film care a adaptat povestirea a fost un scurtmetraj mut realizat în 1914. Prima versiune
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
Boldan a contribuit din plin la așa-numita „reconsiderare" a clasicilor și la „valorificarea științifică a moștenirii literare", prin sublinierea laturilor „progresiste", ca și a „erorilor ideologice" ale diferiților scriitori. În volumul V, din 1961, al publicației "Limbă și literatură", editată de Societatea de Științe Istorice și Filologice din R.P.R., sub titlul "Prezentare succintă a istoriei literaturii române", a pus în aplicare interesele politice ale epocii proletcultiste în literatură, înțeleasă ca un instrument al ideologiei comuniste, promovând deschis lupta de clasă
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
română" din Bucovina. A primit titlul de "doctor honoris causa în Teologie" în 1879. Este autorul a numeroase lucrări de referință în domeniul teologiei: Omiletica Bisericii drept credincioase răsăritene(1875), prelegerile de Liturgică, litografiate, care au fost prelucrate, completate și editate de urmașul său la catedră, Dr. Teodor Tarnavschi și cursul de Pastorală care de asemenea a rămas în manuscris litografiat (prelucrat și editat mai târziu în partea a doua a lucrării lui Dionis Ieremiiv). A alcătuit primele manuale de Liturgică
Vasile Mitrofanovici () [Corola-website/Science/326012_a_327341]
-
teologiei: Omiletica Bisericii drept credincioase răsăritene(1875), prelegerile de Liturgică, litografiate, care au fost prelucrate, completate și editate de urmașul său la catedră, Dr. Teodor Tarnavschi și cursul de Pastorală care de asemenea a rămas în manuscris litografiat (prelucrat și editat mai târziu în partea a doua a lucrării lui Dionis Ieremiiv). A alcătuit primele manuale de Liturgică, Omiletică și Pastorală la nivel universitar și a publicat o serie de predici și studii în revista "Candela", cel mai important fiind intitulat
Vasile Mitrofanovici () [Corola-website/Science/326012_a_327341]
-
etc. Revista este deja integrată în zece baze de date naționale și internaționale și se bucură de un deosebit interes ce este vizibil și prin numărul de biblioteci din străinătate care au integrat-o deja în colecțiile lor. ARSBN a editat, totodată, o serie de lucrări cu caracter științific sau de popularizare, vizând fie istoria națiunilor baltice și nordice, fie relațiile dintre acestea și România. O colecție specială care a debutat în anul 2010 are în vedere editarea de monografii închinate
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]
-
polițist scris de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe detectivul Sherlock Holmes. El a fost publicat inițial sub formă de serial în revista "Strand Magazine" în perioada septembrie 1914 - mai 1915, apoi într-un volum editat de George H. Doran Company din New York la 27 februarie 1915. În prima parte a romanului este descrisă ancheta lui Holmes, care încearcă să dezlege misterul unei crime, iar în cea de a doua parte este povestită viața presupusei victime
Valea terorii () [Corola-website/Science/324886_a_326215]
-
volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". În reeditările mai noi ale volumului, ea este a cincea povestire. Ea a fost publicată în ianuarie 1924 în revista "Strand Magazine" (ilustrată de Howard K. Elcock), apoi în volumul ""Arhiva lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1927 de John Murray din Anglia. Acțiunea debutează în apartamentul lui Holmes din 221B Baker Street la o dată neindicată. Sherlock Holmes primește o scrisoare de la un cabinet de avocați. Expeditorul îi explică daptul că a fost contactat de Robert
Vampirul din Sussex () [Corola-website/Science/324953_a_326282]
-
reeditările mai noi ale volumului, este a doua povestire. A fost publicată la 16 octombrie 1926 în revista americană "Liberty" și în noiembrie 1926 în "Strand Magazine" (ilustrată de Howard K. Elcock), apoi în volumul ""Arhiva lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1927 de John Murray din Anglia. Această povestire are particularitatea de a fi una dintre cele două povestiri (cealaltă fiind "Coama leului") narate de însuși Sherlock Holmes și nu de doctorul Watson. În ianuarie 1903, la locuința lui Sherlock
Aventura soldatului alb ca varul () [Corola-website/Science/324980_a_326309]
-
volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în hebdomadarul american Collier's Weekly din 30 ianuarie 1904 și în revista Strand Magazine din februarie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Doyle a clasificat "" pe locul X din cele 12 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. Thorneycroft Huxtable, fondator și director al unei școli primare de prestigiu de lângă Mackleton (în nordul Angliei
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
cărți SF ale anilor '50. El a descris romanul ca „având o notă aparte, [...] complet și perfect”. În 2012, romanul a fost inclus în setul de două volume al Bibliotecii Americane "American Science Fiction: Nine Classic Novels of the 1950s", editat de Gary K. Wolfe. Romanul a câștigat în 1959 premiul Hugo, iar nuvela originală a primit în anul 2004 premiul retrospectiv Hugo.
Un caz de conștiință () [Corola-website/Science/324389_a_325718]
-
de Eracles", din simplul motiv că Guillaume de Tyr își începe cronica pornind de la domnia împăratului bizantin Heraclius I. Unul dintre manuscrisele mai importante este cunoscut sub numele de "Lyon Eracles", care constituie baza pentru edițiile moderne. El a fost editat de către M. R. Morgan sub denumirea de"La Continuation de Guillaume de Tyr (1183-1197)". Manuscrisul continuă narațiunea până la anul 1248, iar secțiunea care include anii 1184-1197 nu se găsește în niciun alt manuscris. Culegerea de texte referitoare la cruciade din
Ernoul () [Corola-website/Science/324434_a_325763]
-
manuscript known as the "abrégé", și un "Florentine Eracles" aflat la Biblioteca Laurentina din Florența, care are o secțiune unică pentru anii 1191-1197 și o continuare până la anul 1277. Textul cunoscut sub denumirea de "Cronica lui Ernoul și Bernard Trezorierul", editată de L. de Mas Latrie în secolul al XIX-lea, are o tradiție manuscrisă diferită. În fapt, este vorba de același "abrégé" și pare să fi fost realizată pe baza traducerii în franceză a cronicii lui Guillaume de Tyr, care
Ernoul () [Corola-website/Science/324434_a_325763]
-
ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a zecea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din iulie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Într-o noapte furtunoasă de noiembrie, inspectorul Stanley Hopkins de la Scotland Yard vine să-l vadă pe Sherlock Holmes la locuința sa din 221B Baker Street pentru a-i povesti
Ochelarii de aur () [Corola-website/Science/324447_a_325776]
-
(1991) (titlu original "The Siege of Arista") este o colecție de povestiri editată de Bill Fawcett, a doua din seria War Years. În românește a apărut în 1993 la Editura Nemira în Colecția Nautilus, nr. 17, în traducerea lui Constantin Dumitru-Palcus. Cartea este dedicată de Bill Fawcett lui „"David Drake, Ann McCaffrey, Kirby
Asediul Aristei () [Corola-website/Science/327468_a_328797]
-
fiind singurul invitat, pe o durată de 5 ore, noaptea între orele 24 - 5). Din anul 2001 este realizatorul emisiunii “Pe malurile Senei”, realizată la Radio România Muzical, și care cuprinde 50 de episoade. Radio România Muzical “George Enescu” a editat un compact disc cu una din emisiunile “Pe malurile Senei”, intitulat “Emisiuni de succes”, (episodul despre Gilbert Becaud). Discul a fost lansat la București în luna mai 2005, pe esplanada din fața Teatrului Național cu ocazia evenimentului „Zilele libertății de exprimare
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
Dan Iagnov trei din discurile de autor: „Best of Dan Iagnov” 2006, „Florin Piersic Hoinărind printre amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov” 2009 și „Dan Iagnov Cântece de alcov (Nostalgii pariziene)” 2010. In anul 2013 Dr. Brițchi Iulia Mirela editează un CD, intitulat „Și gândurile plâng...și lacrimile dor - Dan Iagnov”, la Casa de Discuri OVO MUSIC, condusă de Ovidiu Komornyik. Acest CD este un omagiu adus compozitorului Dan Iagnov de către cei mai mulți cântăreți de muzică ușoară care îi interpretează cântecele
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
semitertiana libri quatuor" (unde a descris malaria - "febris semitertiana"), și un studiu pe tenii. După moartea lui Spiegel ginerele său, Liberalis Crema, a publicat cartea lui Spiegel despre embriologie ("De formatu foetu") și Daniel Rindfleisch (cunoscut sub numele Bucretius), a editat importanta lucrare anatomică a lui Spiegel, "De humani corporis fabrica". Deoarece manuscrisul nu avea ilustrații, Bucretius a obținut ilustrațiile splendide făcute de către Josias Murerus (Joseph Maurer), un desenator și gravor german, pentru Casserio. Bucretius a adăugat 98 gravuri în cupru
Adriaan van den Spiegel () [Corola-website/Science/326919_a_328248]
-
privind societatea românească. O altă arie de interes este studiul fenomenelor globale care afectează lumea contemporană și pentru care scopul este găsirea unor soluții în cadrul unei abordări social-democrate. Acestea s-au concretizat într-o serie de publicații periodice și cărți editate în cadrul Institutului, după cum urmează: Institutul Social Democrat „Ovidiu Șincai“ acorda o importanță deosebită dialogului cu reprezentanții societății civile. Acesta este motivul pentru care Institutul organizează periodic reuniuni, conferințe, seminarii și dezbateri axate pe teme de interes major, cu impact național
Institutul Social-Democrat „Ovidiu Șincai” () [Corola-website/Science/326478_a_327807]
-
de studiu sufiste precum și alte inițiative care se ocupau de promovarea ideilor sufite. O astfel de inițiativă a fost Institutul de cercetare și diseminare a cunoștinței umane (Institute for Research on the Dissemination of Human Knowledge - IRDHK). Leonard Lewin a editat și o antologie de scrieri cu și despre Shah cu titlul Răspândirea ideilor sufiste în Occident - "The Diffusion of Sufi Ideas in the West" (1972). La sfârșitul anilor 60/începutul anilor 70, Shah trece printr-o perioadă în care este
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]