12,957 matches
-
clase). Dintre acestea, DAT a conservat 28 de clase semantice, pe care le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestea, DAT a conservat 28 de clase semantice, pe care le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conservat 28 de clase semantice, pe care le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se disting printr-o poziție intermediară, la nivelul procentelor de frecvență semantică, fapt explicabil prin atitudinea mai puțin critică adoptată de redactorii celor două gazete. Un alt aspect, evidențiat de figura 8, vizează ponderea pe care o înregistrează clasa semantică emoțional negativ în Timpul (aproape 15 procente), reflecție a limbajului critic la adresa guvernului liberal: "Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
august 1878, nedreptatea care i se face României prin condiționarea independenței naționale. Analiza semantică a articolelor a evidențiat faptul că socialul și umanul rămân clasele semantice cu cea mai bună ilustrare. Se observă, de asemenea, o creștere a procentelor aferente emoționalului negativ în 1878, față de 1877. Atitudinea critică și indignarea jurnaliștilor, față de modul în care România este tratată de marile puteri ale Europei, își pun amprenta asupra discursului publicistic al vremii. Pressa înregistrează cele mai mari procente pentru clasele social (34
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în 1878, față de 1877. Atitudinea critică și indignarea jurnaliștilor, față de modul în care România este tratată de marile puteri ale Europei, își pun amprenta asupra discursului publicistic al vremii. Pressa înregistrează cele mai mari procente pentru clasele social (34%) și emoțional negativ (12%). Deși susține doctrina liberală, gazeta este nemulțumită de ideile politice promovate de C.A. Rosetti și adoptă un discurs extrem de virulent la adresa politicii editoriale a Românului. Figura 9. Analiza contrastivă a corpusului din 1878 Corpusul publicistic aferent anului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
anului 1880 este alcătuit pe baza criteriului cronologic, cuprinzând editorialele celor patru publicații, din prima săptămână a lunii aprilie. Rezultatele procesării textelor cu ajutorul softului DAT relevă aceleași dominante sociale la nivel tematic și o ilustrare echilibrată a claselor realizări și emoțional negativ, așa cum se observă în figura 10. Figura 10. Analiza contrastivă a corpusului din 1880 Remarcăm că diferențele privind procentele de frecvență a claselor semantice în articole sunt nesemnificative, fapt care indică un grad sporit de omogenitate a discursului publicistic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politică din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea abordează, cu precădere, problematica socială, clasa socialului înregistrând cele mai mari valori ale frecvenței în texte; b) în ce privește componenta afectivă a discursului publicistic din epocă, dominantă este dimensiunea emoțională negativă, care reflectă adoptarea unei atitudini critice față de realitățile sociale, politice, economice ale timpului și față de clasa politică românească; c) o comparație vizând ponderea claselor semantice a realizărilor și a nerealizărilor relevă preponderența celei dintâi, indicând optimismul jurnaliștilor privind procesul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestei dimensiuni a operei eminesciene nu poate decât să afecteze imaginea creatorului, pentru că, dincolo de potențialul semnificativ și specificul părților, miracolul este al întregului... Anexe Anexa 1. Adnotări clase semantice 1. injurii 2. social 3. familie 4. prieteni 5. oameni 7. emoțional pozitiv 8. emoțional negativ 12. rațional 13. intuiție 14. determinare 15. nesiguranță 16. siguranță 19. vizual 20. auditiv 21. tactil 23. muncă 24. realizări 25. nerealizări 26. agrement 28. bani 29. religie Anexa 2. Adnotări lexic publicistic eminescian Lexic politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
operei eminesciene nu poate decât să afecteze imaginea creatorului, pentru că, dincolo de potențialul semnificativ și specificul părților, miracolul este al întregului... Anexe Anexa 1. Adnotări clase semantice 1. injurii 2. social 3. familie 4. prieteni 5. oameni 7. emoțional pozitiv 8. emoțional negativ 12. rațional 13. intuiție 14. determinare 15. nesiguranță 16. siguranță 19. vizual 20. auditiv 21. tactil 23. muncă 24. realizări 25. nerealizări 26. agrement 28. bani 29. religie Anexa 2. Adnotări lexic publicistic eminescian Lexic politic POS politic Frecvența
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
19.350 27.803 Determinare 6.626 11.009 9.181 6.278 Rațional 0.308 1.606 0.706 2.242 Social 28.505 23.853 31.073 19.283 Prieteni 0.770 0.229 0.565 0.000 Emoțional pozitiv 5.855 8.486 7.910 7.175 Realizări 7.704 11.927 8.475 3.139 Emoțional negativ 8.783 4.358 8.051 14.350 Agrement 1.233 0.000 0.565 0.897 Auditiv 0.308
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
706 2.242 Social 28.505 23.853 31.073 19.283 Prieteni 0.770 0.229 0.565 0.000 Emoțional pozitiv 5.855 8.486 7.910 7.175 Realizări 7.704 11.927 8.475 3.139 Emoțional negativ 8.783 4.358 8.051 14.350 Agrement 1.233 0.000 0.565 0.897 Auditiv 0.308 0.229 0.565 0.000 Anexa 4. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1878 Clase lexicale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
24.130 24.130 Determinare 6.226 6.122 3.712 3.712 Social 33.672 25.170 25.406 25.406 Rațional 1.525 2.041 1.044 1.044 Prieteni 0.381 0.000 0.580 0.580 Emoțional pozitiv 5.845 7.143 7.657 7.657 Realizări 7.116 10.884 7.193 7.193 Emotional negativ 12.071 10.544 8.585 8.585 Agrement 0.381 0.680 0.928 0.928 Auditiv 0.381
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
10.446 17.770 Determinare 5.233 7.307 7.242 3.808 Social 37.201 33.524 33.008 30.916 Rațional 1.479 2.149 0.557 1.723 Prieteni 0.228 0.430 0.139 0.000 Emoțional pozitiv 4.209 5.731 4.178 4.986 Realizări 12.173 8.309 10.446 9.701 Emoțional negativ 6.598 8.883 7.799 6.981 Agrement 0.228 1.289 0.139 0.997 Auditiv 0.228
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
008 30.916 Rațional 1.479 2.149 0.557 1.723 Prieteni 0.228 0.430 0.139 0.000 Emoțional pozitiv 4.209 5.731 4.178 4.986 Realizări 12.173 8.309 10.446 9.701 Emoțional negativ 6.598 8.883 7.799 6.981 Agrement 0.228 1.289 0.139 0.997 Auditiv 0.228 0.143 0.000 0.544 Anexa 6. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul general Clase lexicale Pressa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
frecvenței claselor semantice în corpusul general Clase lexicale Pressa România liberă Românul Timpul Agrement 0.562 0.770 0.568 0.960 Auditiv 0.302 0.210 0.219 0.320 Determinare 5.961 8.193 6.512 4.022 Emoțional negativ 9.071 7.843 8.173 8.364 Emoțional pozitiv 5.227 6.863 6.643 6.261 Familie 0.216 0.980 0.699 0.914 Financiar 2.333 3.922 6.250 5.393 Inhibiție 5.184
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
liberă Românul Timpul Agrement 0.562 0.770 0.568 0.960 Auditiv 0.302 0.210 0.219 0.320 Determinare 5.961 8.193 6.512 4.022 Emoțional negativ 9.071 7.843 8.173 8.364 Emoțional pozitiv 5.227 6.863 6.643 6.261 Familie 0.216 0.980 0.699 0.914 Financiar 2.333 3.922 6.250 5.393 Inhibiție 5.184 4.132 3.453 3.885 Intuiție 0.302 0
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stilului, lupta pentru ocuparea unui loc, dezacord în privința mentalității, elementelor morale, scopurilor, metodelor, rolurilor. Conflictul constituie o componentă naturală, inevitabilă a vieții sociale a fiecărui individ. După Mayer, B. (2000), conflictul poate fi descris multidimensional, cu accent pe dimensiunile cognitive, emoționale și comportamental/ acționale. Cu cât conflictul capătă accente mai intense, natura acestuia pe oricare din cele trei dimensiuni va afecta celelalte două. Schimbarea intensității conflictului într-una din arii nu garantează și modificarea celorlalte, ceea ce arată caracterul impredictibil al conflictelor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
intențiilor; • Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale; • Rezultatele conflictului. 5 1. Incompatibilitate sau opoziție potențială 2. Personalizarea/ conceptualizarea 3. Definirea intențiilor 4. Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale 5. Rezultatele conflictului Condiții antecedente: *Comunicare; * Structură; * Variabile personale. Conflict perceput cognitiv și/ sau conflict trăit emoțional Intenții de rezolvare a conflictului: * Competiția; * Colaborarea; * Compromisul; * Evitarea; * Adaptarea. * Conflict deschis (exprimat); * Comportamentul celuilalt; * Propriul comportame nt. Creșterea performanței grupului sau organizației sau Scăderea performanței grupului sau organizației. 4. Tipuri de conflicte Elevii trebuie ajutați să înțeleagă care sunt
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
a vieții zilnice; • Tratarea conflictului poate fi realizată pe căi pozitive sau negative 14 • Abordat pozitiv, conflictul poate avea rezultate creative, ajutând la cunoașterea de sine, creând schimbări, energii noi; Abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive (emoțional, fizic, psihic); • Arta de a face față conflictelor poate fi învățată; exersată, practic îmbunătățește comunicarea, negocierea, facilitatea, medierea conflictelor; • Situațiile conflictuale trebuiesc definite clar, deoarece soluția de rezolvare va fi mai ușor de găsit; • În rezolvarea unui conflict sunt importante
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent pe emoțiile superioare; învățare independentă
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
1985) - nu sunt ale unui începător. Autorul plasticizează idei la flacăra dorului de țară. Patria suferindă lăsată în urmă, tragedia țăranului, evocat sub numele simbolic Ion, vicisitudinile exilului, idealurile de dreptate ale înaintașilor sunt teme recurente, de o mare forță emoțională. Nu este vorba despre un poet metaforic, nici despre un patriotard discursiv. Versurile par prozaice, deși cultivă rima bogată, iar arta constă în a folosi cu umor sau sarcasm ritmuri ale cântecului de lume sau chiar sloganuri din epocă. Unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
Însă această fază este considerată de asemenea încheiată, astfel încât o dată cu sfârșitul anilor 1970 se poate vorbi despre "societatea de hiperconsum", caracterizată de o exacerbare a caracteristicilor fazei precedente și de apariția unui homo consumericus sau un turbo-consumator "avid de experiențe emoționale și de un trai mereu mai bun, preocupat de calitatea vieții și de sănătate, de mărci și de autenticitate, de imediat și de comunicare"387. Hiperconsumatorul actual este unul informat, care nu mai urmărește doar creșterea bunăstării, ci și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
iniția orice program care urmează să rezolve conflicte sau alte probleme, adunați toate părțile implicate pentru a discuta regulile de bază. Informați-i pe toți că obiectivul nu este acela de a găsi defecte, ci soluții. 2. Evitați chestiunile Încărcate emoțional până când stabiliți o relație de muncă. Încercați să rezolvați mai Întâi problemele ce au mai multe șanse de a fi soluționate În echipă. 3. Stabiliți prilejuri regulate (dar amicale) de Întâlnire Între departamente. O companie pentru care lucrez are o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
oportunități pentru ca ei să și le Împlinească. Faceți-i să Înțeleagă că o mare parte din răspunderea dumneavoastră este de a vă asigura că slujbele lor sunt satisfăcătoare pe plan personal. 3. Înțelegeți că motivația depinde mai mult de latura emoțională decât de cea rațională. Nu vă agățați de ceea ce vi se pare doar dumneavoastră că are sens. Dacă un angajat pare să fie mai motivat de recunoaștere decât de bani, nu lăsați părerea personală despre opțiunea lui să Împiedice satisfacerea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]