12,623 matches
-
Göteborg. În luna februarie a anului 2014 aceasta va lansa, împreună cu poetul de origine siriană, Ghayath Almadhoun, volumul Till Damaskus („Spre Damasc”). Câteva dintre poeziile Mariei Silkeberg au fost traduse de Dan Shafran și publicate în antologia româno-suedeză "Noi corespondențe lirice/Ny Lyrisk brevväxling", apărută în 2002. Laureatul Premiului Marin Sorescu în 2014 este John Swedenmark, John Swedenmark (n. 1960) este autorul unui impresionant corp de eseuri de critică literară, teoria traducerii și psihoanaliză. Din 2007 este redactor cultural al ziarului
Premiul Marin Sorescu () [Corola-website/Science/309850_a_311179]
-
pro-zodia este modernă. Prima secvență (versurile 1-4) îi prezintă pe cei doi tineri aflați sub semnul eternului Eros: „Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stăteam la o margine-a orei, tu - la cealaltă, ca doua toarte de amforă." Discursul liric se constituie în jurul a doi poli („eu" și „tu") care îi reprezintă pe cei doi tineri aflați într-o benefică stare de grație decurgând din iubire. Împreuna, ei alcătuiesc unitatea, acel Unul după care tânjeste poetul. Prima locuțiune adverbială a
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
colții albi mi i-a înfipt în fața” sugerează că iubirea apare brusc, fără putință de a se interveni. Semnele acestei apariții neașteptate rămân pe față, sugerându-se că rănile provocate de iubire nu pot fi ascunse. Se remarcă mărcile eului liric exprimat prin pronumele personale la persoana întâi „mi”,„mă”,„-m”. Strofa următoare este centrată pe relația eului liric (îndrăgostitului) cu lumea. Prin adverbul de timp „deodată” se marchează transformarea bruscă a sufletului îndrăgostit care devine un fel de „centrum mundi
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
Semnele acestei apariții neașteptate rămân pe față, sugerându-se că rănile provocate de iubire nu pot fi ascunse. Se remarcă mărcile eului liric exprimat prin pronumele personale la persoana întâi „mi”,„mă”,„-m”. Strofa următoare este centrată pe relația eului liric (îndrăgostitului) cu lumea. Prin adverbul de timp „deodată” se marchează transformarea bruscă a sufletului îndrăgostit care devine un fel de „centrum mundi” (un centru al lumii). Natură este aceeași, dar receptarea ființei îndrăgostite cunoaște alte dimensiuni, căci sufletul prins în
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
vorbi de o altă naștere a universului. Imaginea unei ciocârlii, pasăre micuța și solară care tinde spre lumină se poate interpreta că o manifestare plenară a fericirii ce poate fi atinsă printr-o iubire copleșitoare. Ultimele versuri surprind raportul eului liric îndrăgostit cu sinele sau, mâna îndreptată spre sprânceană, spre tâmpla, sau bărbie, nu mai recunoaște calea dintotdeauna, nu mai are percepția clară a propriei ființe. De această data apare mișcarea „alena” a leoaicei arămii, cu mișcările viclene, epitete care induc
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
cuprins în brațe și emoționată, cu lacrimile în ochi și m-a sărutat." (v. Petre Sturza, Op. Citată p. 153). Aristizza Romanescu, Elena Teodorini, Fanny Tardini , Raluca Stavrescu, Ion si Alexandru Vlădicescu, fac parte din distinsa familie “aristocrată” a artitistilor lirici si dramatici ai secolului al XIX-lea.
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
Literatura Greciei Antice este una dintre ramurile culturale fundamentale pentru a defini civilizația elină, cea a Greciei vechi în contextul cultural și literar universal. Grecia prehomerică Cele mai vechi cântece epice și lirice ale grecilor Poezia epică și eroică în epoca arhaică Homer Poezia genealogică și didactică. Hesiod Speciile poeziei epice din secolul al VI-lea î.Hr. Începuturile prozei (secolele VI-V î. Hr.) Începuturile poeziei lirice Poezia lirică în secolul al VII-lea
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
prehomerică Cele mai vechi cântece epice și lirice ale grecilor Poezia epică și eroică în epoca arhaică Homer Poezia genealogică și didactică. Hesiod Speciile poeziei epice din secolul al VI-lea î.Hr. Începuturile prozei (secolele VI-V î. Hr.) Începuturile poeziei lirice Poezia lirică în secolul al VII-lea Lirica corală în secolul al VI-lea și în prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr. Lirica monodică în secolul al VI-lea î.Hr. Secolul al V-lea î.Hr. Începuturile dramei grecești
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
mai vechi cântece epice și lirice ale grecilor Poezia epică și eroică în epoca arhaică Homer Poezia genealogică și didactică. Hesiod Speciile poeziei epice din secolul al VI-lea î.Hr. Începuturile prozei (secolele VI-V î. Hr.) Începuturile poeziei lirice Poezia lirică în secolul al VII-lea Lirica corală în secolul al VI-lea și în prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr. Lirica monodică în secolul al VI-lea î.Hr. Secolul al V-lea î.Hr. Începuturile dramei grecești Tragedia greacă
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
cu toată veracitatea chinurile oribile ale victimelor, condamnate la un sfârșit îngrozitor. Le descoperim în tabloul homerian al luptătorilor greci, căzuți pe câmpurile de luptă ale Troiei. Le identificăm și în verminele aducătoare de moarte ale lui Acast, ale poetului liric Alcman (sec. VII î.e.), ale filozofului Ferecide (sec. VI î.e.) - maestrul lui Pitagora, ale filozofului Speusip (sec. IV î.e.) - discipolul lui Platon, ale mamei regelui Arcesilau, ale lui Casandru - fiul lui Antipater și uzurpatorul tronului Macedoniei, ale
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
cu Mariana, aceasta îi promite maiorului Mura că o va înzestra pe Miss Mary cu jumătate din moștenire. Locotenentul Paul se căsătorește cu Mariana, iar maiorul Mura cu Miss Mary. În vara lui 1905, N. Niculescu-Buzău își repeta în cadrul companiei lirice Grigoriu rolul principal din opereta germană „Moștenitorii veseli”, localizată de Paul Gusty. În principal, era vorba despre un maior care, alături de ordonanța sa (interpretată de V. Maximilian), vâna mariajul cu o moștenitoare bogată. În timp ce Maximilian avea de interpretat un cuplet
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
2 CD-uri cu muzica contemporană românească. Între 2005 și 2013 a fost dirijor al Operei Naționale București, unde a debutat cu baletul Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski. În aceeași calitate a semnat , printre altele, conducerea muzicală a tragediei lirice "Oedipe" de George Enescu în cadrul ediției din 2011 a Festivalului Internațional "George Enescu". Între 2012 și 2015 a deținut funcția de Dirijor Principal al Orchestrelor și Corurilor Radio România. Deși domeniul său predilect de activitate îl constituie interpretarea muzicii culte
Tiberiu Soare () [Corola-website/Science/309341_a_310670]
-
la coeficientu-i cel mai elementar, al rentabilității; "Mouvances" („Dependențe“) - pentru a rezista dictatelor propagandiștilor unei culturi alimentare și nivelatoare...» (www. Mouvances. ca, nr. 1 - 2 / 2006). Din 1981 încoace, în spațiul spiritual francofon, cea mai importantă / puternică și autentică voce lirică, este a poetei , creatoarea unei opere poetice impresionante, a cărei corolă se alcătuiește din volumele: Idol rătăcitor (1983), Ultima femeie (1991), O mână contra delirului (1995), Căutătoarea de imagini (1995), Liturghia trupului (1998), Căderea zilei (1999), Bărbat de liniște (2000
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
poeme, "Corpul din țeastă;" în anul 2002, obține "Premiul Internațional Saint-Denys-Garneau". Etc. Ion Pachia-Tatomirescu ne asigură că « Noutatea poeziei publicate de Claudine Bertrand constă în arta de a intra / ieși din paradox spre a surprinde „fisura“ / „fanta“ dintre jumătățile ființei lirice, ființă ce pare anterioară "Androginului", ca să se re-elanseze în "holopoem", prin extraordinara capacitate a descoperirii / alegerii și rostuirii liremelor în spațiile inefabile ale Logosului, pentru ca la „momentul-eclat“ al textului, să rotească labirintul vocalelor și „să rostească“ simbolul, ori (mai rar
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
f. scenă confruntării armiilor la Rovine și biruința Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului otoman; g. odihnă oștirii valahe sub clar de luna, în vreme ce războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Solo Juster și-a rămas credincios sie însuși și ca artist. Poezia lui respiră încă aerul poeziei românești pe care a îndrăgit-o în tinerețe. Radu Cârneci (România) : Sentimental și cerebral în acelaș timp, Juster se așază prin creația -i lirică în rîndul poeților serioși de limbă română din Israel" ION CRISTOFOR (România): «text»" Spațiul său liric e marcat de gravitate deși nu lipsește nici ironia benignă a acestui om care scrie cu o sinceritate fără echivoc"«text» ZOLTAN TERNER : Juster
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
poeziei românești pe care a îndrăgit-o în tinerețe. Radu Cârneci (România) : Sentimental și cerebral în acelaș timp, Juster se așază prin creația -i lirică în rîndul poeților serioși de limbă română din Israel" ION CRISTOFOR (România): «text»" Spațiul său liric e marcat de gravitate deși nu lipsește nici ironia benignă a acestui om care scrie cu o sinceritate fără echivoc"«text» ZOLTAN TERNER : Juster este un poet -poet - și încă de clasă , când rămâne în temele în care excelează: amurgul
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
Sibiu. Familia sa nu a știut nimic de ei timp de 18 ani. Dar și după asta nu s-au văzut multă vreme din cauza interdicțiilor sovietice. Ulterior, Mihai a devenit actor în Uniunea Sovietică, iar frații săi - artiști ai teatrului liric din Brașov. De la vârsta de 18 ani a început să predea ca învățător la școala rurală din satul Păpăuți, Rezina. A făcut studii la Școala pedagogică din Orhei (1952-1955), după absolvirea cărora a fost numit în funcția de director al
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
că "geții cântă din citerele pe care le aduc cu ei, când se găsesc într-o solie". B.P.Hașdeu consideră că doina are o origine geto-dacă și nu romană, deoarece romanii preferau genul epic spre deosebire de strămoșii românilor care preferau genul liric. În baza acestei idei B.P.Hașdeu aduce un argument privind continuitatea culturii geto-dacice după cucerirea și retragerea romană din Dacia. Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. A scris poeme teologice, istorice și autobiografice, notabile prin inspirația vie din epocă, meditația filozofică asupra vieții, apropiată de cea a poeților elegiaci ne-creștini. Expresia lirică a sentimentelor este completată de descrierile din natură și de o măsură metrică adecvată. "Vechiul Testament proclama limpede pe Tatăl, mai nedeslușit pe Fiul. Cel Nou l-a arătat pe Fiul, a făcut să se întrezărească dumnezeirea Fiului. Acum Duhul are
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
teatrul, sprijinit de țarina Ecaterina a II-a, ea însăși autoarea unor drame. Ca reprezentant important al comediei clasice este de menționat Denis Ivanovici Fonvizin, inspirat din piesele lui Molière adaptate la societatea rusă, ca în piesa "Brigadierul" (1786). Poetul liric G.R. Derșavin creează în genul odei. Sub influența ideilor iluministe, Mihail Lomonosov elaborează "teoria celor trei stiluri" cu caracter normativ pentru limba literară rusă. După Marea Revoluție Franceză, Ecaterina a II-a îngrădește libertatea producțiilor literare. N.I. Novicov, redactor al
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
Nikolaevich Bugaev, este unul din fondatorii școlii simboliste ruse și autorul romanului "Petersburg". - Valeri Iakovlevici Briusov scrie poeme inspirate de simbolistul francez Stéphane Mallarmé. - Dmitri Sergheievici Merejkovski, autor de scrieri cu conținut mistic și filozofic. - Aleksandr Blok, autor de poezii lirice pline de muzicalitate. - Fiodor Sologub, autor de romane cu descrieri macabre, fantasic-demoniace (romanul trilogie "Vrăjitorul morților", 1908-1913; romanul "Mai dulce ca otrava", 1908). După anul 1910 se înregistrează o mare varietate de curente, stiluri și experimente: Futurism Acmeism Imagism Alți
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
epocii a fost Și alți scriitori, care nu s-au încadrat în ideologia oficială, suferă persecuții: Anna Ahmatova este exlusă în 1946 din Uniunea Scriitorilor, Osip Mandelștam moare în 1938, într-un lagăr de concentrare din Siberia, autoarea de poezii lirice Marina Țvetaeva trăiește între anii 1927 și 1939 în emigrație, întoarsă în Uniunea Sovietică se sinucide (majoritatea biografilor afirmă că, de fapt, a fost asasinată de NKVD) în 1941. Numeroase romane apărute în anii '20 au ca teme principale evenimente
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
în contradicție cu ideologia oficială, și vor avea de suferit represiunile regimului: - A.I. Vvedenski descrie absurditățile societății socialiste. În 1932 este deportat la Kurskși moare în 20 decembrie 1942, într-un tren cu deținuți politici, în timpul transportului. - Daniil Harms, autor liric și dramatic. Moare în 1942 în spitalul unui lagăr de muncă. Este "reabilitat" în 1956. De succes se bucură scriitorii Ilia Ilf și Evghenii Petrov, autori ai romanelor satirice "Douăsprezece scaune" (1928) și "Vițelul de aur" (1931). Alți autori scriu
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
zis ""dezgheț"" (după titlul romanului lui Ilia Ehrenburg), profită într-o oarecare măsură și literatura de relativa liberalizare. Realismul socialist rămâne, totuși, doctrina oficială. Un important roman din această perioadă este "Nu numai pâine" (1956) de V.D. Dudințev. În poezia lirică se remarcă Evghenii Evtușenko, Andrei Vosnesenski, Bella Ahmadulina și R.I. Rojdestvenski. Cu toate acestea, până la inițierea de către Mihail Gorbaciov a politicii de destindere ("Perestroika"), o parte a scriitorilor își publică operele în străinătate sau le difuzează în Uniunea Sovietică, în
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]