12,866 matches
-
este similară cu cea pe linie paternă (Florijn et al., 1995; Torra et al., 1996). Este posibil ca fenomenul de imprinting să fie valabil numai în cazul genei PKD1 (Bear et al., 1992) sau numai atunci când descendenții sunt de sex masculin (Choukroun et al., 1995). 7. Concluzii asupra determinanților genetici, constituționali Efectele determinanților genetici, constituționali ai progresiei spre IRCT (bazate pe ponderea și calitatea studiilor pro sau contra din literatură) pot fi: efect negativ cert fi evoluție mai rapidă spre IRCT
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
7. Concluzii asupra determinanților genetici, constituționali Efectele determinanților genetici, constituționali ai progresiei spre IRCT (bazate pe ponderea și calitatea studiilor pro sau contra din literatură) pot fi: efect negativ cert fi evoluție mai rapidă spre IRCT: prezența genei PKD1 sexul masculin rasa neagră; efect negativ probabil (evidențiat la o proporție importantă de familii afectate): anticipația; efect negativ posibil: moștenirea genei de la mamă vârsta înaintată. Trebuie remarcat, totuși, că toate aceste investigații nu evidențiază o legătură cauzală, directă, HTA fi apariție și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
factorilor constituționali (vezi A7), considerăm obligatorie monitorizarea cât mai precoce (anticipația) și mai frecventă a subiecților tineri cu ADPKD și risc crescut, deci: cu gena PKD1 tiparea genetică ar trebui să fie obligatorie pentru orice familie nou descoperită! de sex masculin (de rasă neagră) care moștenesc afecțiunea de la mamă. Pacienții cu acest profil negativ vor fi evaluați bianual, începând de la vârsta de 30 de ani (având în vedere evoluția bimodală, cu punct de inflexiune în jurul vârstei de 40 de ani), insistându
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
deteriorării funcției renale (în medie 5,5 ml/min/an); viteza variabilă de instalare a IRC (în medie 40 de ani) și IRCT (50-55 de ani) la fiecare bolnav; determinanții negativi ai progresiei ADPKD spre IRC: genetici (gena PKD1, sexul masculin, - anticipația, moștenirea genei de la mamă) și negenetici (mărimea chiștilor, HTA, sarcinile multiple); posibilitățile terapeutice în stadiul de IRCT (dializa, transplantul) și speranțele descoperirii mijloacelor de încetinire sau blocare a evoluției bolii. Natura bolii și consecințele ei (8, 13, 15). Se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
9 au fost prezentați determinanții genetici și non-genetici ai progresiei afectării renale spre IRC, precum și măsurile ce trebuie luate. Reamintim necesitatea monitorizării cât mai precoce și mai atentă a subiecților tineri cu risc crescut, adică cu gena PKD1, de sex masculin, care moștenesc gena de la mamă. Ei vor fi evaluați bianual, măsurându-se mai ales TA și creatinina. Se va realiza un control strict al TA. B) TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC Majoritatea pacienților cu ADPKD nu necesită modificări semnificative ale modului de viață
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în esență, se va stabili dacă bolnavul are sau nu IRC și, în caz afirmativ, cât de mare este deteriorarea funcției renale; identificarea nivelului de agresivitate a bolii, precum și a factorilor de progresie spre IRCT: vârsta tânără de debut, sexul masculin, tipul genetic (PKD1 sau PKD2), hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă (HVS), acidoza, proteinurie marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor renali. -Evaluarea manifestărilor cardiovasculare, precum și a altor manifestări extrarenale: determinarea atentă a TA prin măsurători convenționale repetate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acțiune utilă pe care o propunem și altor colegi ar putea fi încadrarea fiecărui pacient într-o anumită grupă de gravitate, în funcție de: 225CONCLUZII ȘI REPERE METODOLOGICE îN ADPKD -stadiul evoluției bolii; -prezența sau absența indicilor de agresivitate (forma PKD1, sex masculin, moștenirea genei mutante de la mamă, fenomenul de anticipație, prezența în familie a anevrismelor cerebrale); -prezența sau absența factorilor de progresie spre IRCT (vârsta tânără de debut, hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă, acidoza, proteinuria marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pe Frederic în funcția de ban al Imperiului. Condițiile de stăpânire a Boemiei au fost definite prin Constituția din 1627, care o asimila celorlalte posesiuni ale Habsburgilor 225, în vigoare până în anul 1848. Monarhia a fost declarată ereditară în linia masculină a Habsburgilor. Carta promulgată de împărat în anul 1627 "a ucis nervul rezistenței și al vechii libertăți cehe", astfel că stările vor păstra până în secolul al XVIII-lea un caracter "hotărât de monotonie"226. În țările coroanei cehe, în ultima
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
XIX-lea pe baza "dreptului teritorial" (Genossenschaft), și nu în virtutea legăturilor personale 428. Bismarck și în egală măsură Cavour pentru Italia au postulat ideea că statul prevalează asupra societății ca motor al națiunii. Parlamentul (Reichstag) se alegea prin sufragiu universal masculin, secret și avea drept de veto429. Deputații aveau puteri limitate (cum limitata potestas). Inițiativa legislativă aparținea Consiliului federal (Bundesrat)430, alcătuit din delegații statelor federate. În acest Consiliu Prusia avea drept de veto. Adevărata putere aparținea împăratului, cancelarului, miniștrilor, funcționarilor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Puterea executivă era exercitată de împărat, care își delega puterile cancelarului, responsabil doar în fața sa. Cele două adunări își împărțeau puterea legislativă Bundesrat, care grupează reprezentanții celor 25 de state, și Reichstag, cu deputați aleși prin sufragiu universal și egal (masculin). Dieta imperială nu avea nici o influență asupra formării guvernului. Totuși, putea influența exercitarea puterilor guvernamentale, participând la elaborarea legilor imperiale și făcând uz de puterea sa bugetară. Cancelarul Reich-ului nu era responsabil decât în fața împăratului, dar trebuia să facă efortul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Pragmatica sanctio în întreg Imperiul. Hotărârea astfel stabilită în anul 1713 asigura succesiunea la tronul imperial și pe linie feminină. A fost supusă și aprobării Dietei transilvane, în anul 1722 (de successione Foemini Sexus in Principatum in casu defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). Direcția Națională a Arhivelor Statului, Filiala Sibiu, Fond Magistratul orașului și scaunului Sibiu, Act nr.1/1722, fila 9; a se vedea și Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, CHBeck, 2008, p. 121. 270
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de muncă feminine, a inegalității dintre sexe în diferite domenii (educație, participare la luarea deciziilor, timp de muncă, salarizare etc.). Pentru analiza repartiției pe sexe se pot utiliza mărimile relative de structură, care exprimă greutatea specifică (ponderea) populației feminine, respectiv masculine, în totalul populației. Fiind vorba despre o structură stabilită pe baza unei caracteristici alternative (masculin sau feminin), cele două proporții calculate sunt complementare. Structura populației pe sexe poate fi caracterizată și prin intermediul unui indicator indirect, calculat ca mărime relativă de
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
timp de muncă, salarizare etc.). Pentru analiza repartiției pe sexe se pot utiliza mărimile relative de structură, care exprimă greutatea specifică (ponderea) populației feminine, respectiv masculine, în totalul populației. Fiind vorba despre o structură stabilită pe baza unei caracteristici alternative (masculin sau feminin), cele două proporții calculate sunt complementare. Structura populației pe sexe poate fi caracterizată și prin intermediul unui indicator indirect, calculat ca mărime relativă de coordonare și care exprimă raportul populației din cele două categorii. Astfel, distingem: − raportul de masculinitate
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
footnote>. Un mijloc foarte sugestiv utilizat în analiza structurii pe vârste și sexe a unei populații este piramida vârstelor. Este vorba despre o reprezentare grafică, de fapt o combinare a două histograme, una pentru populația feminină și una pentru cea masculină, având scările intersectate. Cele două abscise se înscriu pe verticală, iar ordonatele pe orizontală: în stânga pentru populația masculină, iar în dreapta pentru cea feminină. Numărul populației din fiecare generație, diferențiat pe sexe, se reprezintă prin benzi orizontale de lungime proporțională, rezultând
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
vârstelor. Este vorba despre o reprezentare grafică, de fapt o combinare a două histograme, una pentru populația feminină și una pentru cea masculină, având scările intersectate. Cele două abscise se înscriu pe verticală, iar ordonatele pe orizontală: în stânga pentru populația masculină, iar în dreapta pentru cea feminină. Numărul populației din fiecare generație, diferențiat pe sexe, se reprezintă prin benzi orizontale de lungime proporțională, rezultând în final un grafic de formă apropiată unui triunghi isoscel, de unde derivă și denumirea de piramidă a vârstelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
1, unde este reprezentată structura pe vârste și sexe a populației României la 1 iulie 2010. Constatăm din analiza reprezentării grafice, că piramida vârstelor nu este perfect simetrică, pentru populația pe sexe. Astfel, în prima jumătate a vieții efectivele generațiilor masculine sunt mai numeroase decât cele feminine, ca urmare a supranatalității masculine. După vârsta de 24-25 de ani, se observă o preponderență a efectivelor feminine, preponderență care devine tot mai evidentă pe măsura înaintării în vârstă, ca urmare a supramortalității masculine
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
României la 1 iulie 2010. Constatăm din analiza reprezentării grafice, că piramida vârstelor nu este perfect simetrică, pentru populația pe sexe. Astfel, în prima jumătate a vieții efectivele generațiilor masculine sunt mai numeroase decât cele feminine, ca urmare a supranatalității masculine. După vârsta de 24-25 de ani, se observă o preponderență a efectivelor feminine, preponderență care devine tot mai evidentă pe măsura înaintării în vârstă, ca urmare a supramortalității masculine, mai ales la vârstele înaintate. Remarcăm, de asemenea, la piramida vârstelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
masculine sunt mai numeroase decât cele feminine, ca urmare a supranatalității masculine. După vârsta de 24-25 de ani, se observă o preponderență a efectivelor feminine, preponderență care devine tot mai evidentă pe măsura înaintării în vârstă, ca urmare a supramortalității masculine, mai ales la vârstele înaintate. Remarcăm, de asemenea, la piramida vârstelor prezentată, unele intrânduri și unele proeminențe ce apar pe laturile piramidei; acestea scot în evidență reducerile sau creșterile masive ale efectivelor populației la anumite vârste. În cazul țării noastre
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
pe sexe și vârste; mortalitatea pe medii, în profil teritorial; mortalitatea pe cauze de deces. - Rate specifice de mortalitate pe sexe și vârste Determinarea intensității mortalității specifice pe sexe se face prin raportarea deceselor înregistrate în rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
specifice de mortalitate pe sexe și vârste Determinarea intensității mortalității specifice pe sexe se face prin raportarea deceselor înregistrate în rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă caracteristică demografică de care nu se poate face abstracție în analiza intensității
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă caracteristică demografică de care nu se poate face abstracție în analiza intensității mortalității. Ca urmare, este necesar să se stabilească
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
10,6 decese la 1.000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2010, prezentând însă diferențieri pe sexe și medii (tabelul 2.4) Constatăm din cele prezentate anterior că în ultimii 15 ani, în mod constant rata mortalității masculine este mai mare decât cea feminină, iar cea din mediul rural o depășește pe cea din mediul urban. Fără a intra în detalii cu privire la factorii care au determinat nivelul ridicat al mortalității din România în ultimii ani (259,7 mii
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
plano, ideea responsabilității formative a mass-media spunând că toată această mare de abrutizați care-și trăiesc viața prin delegație, uitându-se zilnic la telenovele și meci, cei care vor smintite hormonale pe post de moderatoare și precupețe politice (feminine și masculine) care răcnesc în același timp, aproape scuipându-se literalmente, la un punct de păruială, drept "spectacol civic" (trebuie, nu-i așa?), lăsați în pace să-și consume liniștiți, de bună-voie, drogul ieftin pe care televiziunile comerciale li-l oferă. Admit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau Spania unde, pe listele electorale, partidele sunt obligate să asigure 40% din posturi femeilor. În ce mă privește, deși sunt un susținător declarat al egalității de șanse și cred că lumea politică românească este dominată încă, majoritar, de țoape masculine, primitive și necizelate, care tratează femeile ca pe niște obiecte, care promovează, grohăind, dame doar ca adjuvant estetic sau hormonal al "șefului", sunt sceptic că o astfel de soluție ar putea fi legiferată în România. Și nu pentru că femeile însele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]