12,604 matches
-
există o categorie mare, aceea a alienaților din penitenciar (categorie care există încă și astăzi). Dacă la ospiciile de mănăstiri represiunea era excepțională și blândă și terapia duhovnicească exprima o înțelegere umanitară, filantropică, alienații din penitenciare aveau, desigur, un tratament opus. Prin structura bolii, deseori aceștia sunt negativiști, violenți, nesupuși, impulsivi. Căutându-i în lumea închisorilor timpului, îi vom găsi înlănțuiți și torturați. Reputația tratamentului umanitar al alienaților, recunoscută țărilor românești, ca, de altfel, întregii lumi ortodoxe și a Orientului Mijlociu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și toți căutau să nu-l supere cu nimic. În anul școlar 1910-1911, într-o după-amiază, după semnalul clopoțelului de intrare în clasă, un elev întârziat a trecut în fugă pe coridor, pe lângă profesorul Brăescu. Întâmplător, directorul școlii venea din partea opusă. Deși profesorul Brăescu nu a spus nimic elevului, directorul i-a cerut scuze pentru purtarea elevului. Cum scena aceasta s-a petrecut în fața ușii deschise a clasei, deși copiii aveau 14-15 ani, ei au putut să-și dea seama că
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
întrebarea cât de potrivită este denumirea de verbe ergative pentru verbele neagentive cu un singur argument din limbile de tip acuzativ. Este evident faptul că, în sintagma verb ergativ (adică verb intranzitiv cu subiect nonagentiv), semnificația termenului ergativ este total opusă semnificației aceluiași termen din sintagma caz ergativ (cazul specializat pentru marcarea agentului). 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste Accepția cazului, în general, și a cazului ergativ, în special, este diferită în studiile tipologice și în teoriile de tip localist
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sarmale toată ziua > Ion mănâncă toată ziua Ion scrie romane polițiste > Ion scrie. Hill și Roberge (2006: 5−6) observă că este posibilă trecerea între tranzitive și intranzitive, dar nu și între inergative și inacuzative, pentru că acestea au trăsături selecționale opuse. Autorii (Hill și Roberge 2006: 20) arată că trecerile între clase sunt posibile pentru că nu există nicio justificare a tipologiei tranzitiv vs intranzitiv: verbul are aceleași proprietăți semantice și sintactice, indiferent dacă e tranzitiv sau intranzitiv; rădăcina verbală este legată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de la cel noncauzativ; în swahili, verbul noncauzativ e derivat de la cel cauzativ. Levin și Rappaport Hovav (1995: 83) arată că, în analiza tradițională, varianta intranzitivă e primară, iar cea tranzitivă e derivată, detranzitivizarea apărând numai în anumite condiții. La polul opus, se situează Chierchia (1989 [2004]) și Reinhart (1991), care susțin că toate verbele inacuzative sunt, la bază, cauzative. Levin și Rappaport Hovav (1995) nu extind această analiză la verbele care nu acceptă alternanța și susțin că verbele inacuzative cu alternanță
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
perioadă, este de parte carolingiană și constă într-o biografie a lui Carol cel Mare realizată în mănăstirea din San Gallo (situată în actuala Elveție). Confruntarea dintre cele două versiuni este interesantă, deoarece fiecare dintre ele tinde să învinuiască partea opusă pentru falimentul acțiunii. Ioan Diaconul l-a atribuit „barbarismului sălbatic” al francilor, incapabili să înțeleagă și să asimileze finețea și subtilitățile cântului roman; partea francă, în schimb, acuza cântăreții veniți de la Roma de a fi planificat un complot, transmițând melodiile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
la melodia galantă de factură rococo), se diferenția de stilul teatral, acesta din urmă privilegiind modurile moderne și accesibile publicului mai larg. Doar o anumită minoritate, mai exigentă, înțelegea prin „stil ecleziastic” un limbaj sobru, sever și a cappella, net opus celui profan. Un exemplu de missa-cantata este faimoasa Gloria în Re major pentru soliști, cor și orchestră (RV 589) de A. Vivaldi (1678-1741), împărțită în 12 numere. Însă exemplul cel mai superb al acestui gen este Misa în Si minor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
În ceea ce privește creația muzicală, există o viziune totalizantă și autonomă. Opera muzicală autentică este considerată ea însăși o „celebrare”, dincolo de locul și momentul în care trebuie să ființeze. Estetica sentimentului religios al muzicienilor din perioada romantică se îndrepta într-o direcție opusă creștinismului tradițional: în locul Dumnezeului lui Isus Cristos se făcea referință la divinitatea Naturii sau a Infinitului; sentimentul religios era înțeles și trăit ca o realitate pur subiectivă, și nu celebrat în dimensiunea ei comunitară și în accepțiunea ortodoxiei creștine. Prin
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mai întors s-au întors cu rușii după ei. Culturalicește, a fost o generație pe de-a-ntregul sacrificată. Noi am cunoscut singurul miracol care a fost posibil în istoria politică: «neutralismul» sau, mai exact, dialogul liber între oameni de credințe opuse”. Întregirea unității de stat a condus - remarcă Al. Zub - „la reforme structurale și la o efervescență fără precedent a culturii, opera fiind comparabilă sub acest unghi doar cu aceea a marilor clasici. Reformele au primenit radical peisajul vieții social-politice, iar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
migrațiile umane. De-a lungul Nistrului s-au produs infiltrații ucrainene, care s-au stabilit în districtul Hotin și de-a lungul malului drept al fluviului; dar în același timp numeroase infiltrații românești s-au produs de asemenea pe malul opus. În secolele XIII-XIV emigrații românești foarte puternice venite din Transilvania au trecut strâmtorile Carpaților și s-au stabilit în Bucovina, în Moldova, în Basarabia și dincolo de Nistru; în a doua jumătate a secolului al XIV și în cursul întregului secol
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
copiilor faptele exemplare săvârșite de Hristos și cultivându-le virtutea, prin intermediul sentințelor creștine. Metoda interogativă este recomandată ca un mijloc de captare a atenției. Pedepsele date copiilor, atunci când greșesc, trebuie alese în așa fel încât să fie determinați la gesturi opuse celor pentru care au fost sancționați. De exemplu, dacă un copil s-a purtat urât cu un coleg va fi silit nu numai să se împace cu el, ci și să aibă față de acesta o atitudine iubitoare și să-i
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
5. Grupul școlar se definește și printr-un anumit grad de coeziune. Coeziunea exprimă gradul de unitate și de integrare a grupului, rezistența sa la destructurare. Grupurile cu un nivel de coeziune foarte scăzut pot fi cu indulgență numite grupuri. Opusă coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura în care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de încredere mutuală, succesul în activitatea comună și satisfacțiile generate de viața în grup, prestigiul grupului de apartenență, măsura
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
naturii, în biologie în mod special): explicația sistemică. Două variante fundamentale ale modelului sistemic sunt explorate pe larg: modelul funcțional și modelul structural. O atenție specială este acordată relației dintre modelul cauzal și modelul sistemic de explicație, considerate nu ca opuse, și nici măcar complementare, ci ca integrându-se într-o explicație mai generală. A. Modelul cauzaltc "A. Modelul cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate științele, inclusiv în sociologie, un rol fundamental. Ea pare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea corectă. O analiză teoretică ne poate duce, dimpotrivă, la ipoteza că în societățile în care se duce o politică activă de egalizare a șanselor (de exemplu, în societățile socialiste), ipoteza opusă va fi mai probabilă; mediul de proveniență determină într-o măsură mai mare aspirațiile decât poziția reală obținută. Desigur, o asemenea ipoteză ar trebui și ea să fie verificată empiric. Verificarea empirică este în mod special importantă în primele faze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra fenomenului de explicat. Astfel se presupune că structura demografică particulară a respectivului cartier englez produce o scădere a controlului social asupra adolescenților, diminuează capacitatea de integrare a acestora de către colectivitatea adultă, facilitează cristalizarea unei „societăți” a adolescenților distinctă și opusă celei a adulților. Din aceste considerente, ea poate fi invocată drept o cauză a creșterii delincvenței juvenile. Sărăcia, de asemenea, poate fi invocată drept o variabilă contextuală a delincvenței pentru că ea „produce” lipsa mijloacelor legitime de atingere a scopurilor dezirabile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
religioase în sfera pescuitului avea funcția de a restaura echilibrul psihologic grav afectat de neputința în fața forțelor incontrolabile ale oceanului. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), pornind de la analiza unui alt tip desituații, avansează o interpretare a funcțiilor religiei care, în aparență opusă celei a lui Malinowski, în fapt, o completează. Funcția religiei este de a marca afectiv importanța unor momente sociale (nașterea, căsătoria, moartea, primirea adolescentului în comunitatea maturilor), asociindu-le pentru aceasta cu un înalt nivel de anxietate. În aceste situații
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în sensul transformării științelor sociale în instrumente ale manipulării (a se vedea în acest context critica radicală a sociologiei occidentale declanșată din 1968 încoace); pe de altă parte, structurile democratice aflate în concurență cu cele opresive vor presa în sens opus - științele sociale să devină o importantă sursă de cunoștințe obiective, critice. Există însă și o presiune structurală inversă, de la subsistem la sistem. Subsistemele nu acționează asupra sistemului din care fac parte doar prin contribuția lor funcțională, ci presează în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncitoare, ideologia este necesar să se fundeze pe știință: este o ideologie științifică. În acest caz, cerințele obiectivității, după cum argumenta Lenin, nu mai sunt incompatibile, ci chiar coincid cuangajarea socială. Avem deci o ideologie mistificator-justificativă (care promovează interese sociale particulare, opuse structural altor interese) și o ideologie obiectivă, științifică, nu mai puțin însă angajată, care promovează interese concordante cu cerințele dezvoltării întregii colectivități. Din perspectiva acestei distincții, putem să înțelegem cum este posibil ca o analiză sociologică angajată, partizană, ideologică deci
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O asemenea integrare se plasează la nivelul cognitiv al activității sistemelor sociale practice: cunoștințele și informațiile produse de sociologie, difuzate prin diferite canale, devin parte componentă a conștiinței actorilor sociali care, prin activitatea lor, constituie și modifică neîncetat realitatea socială. Opusă integrării difuze, nespecificate este integrarea sociologiei într-un anumit punct al activității sistemelor sociale, în vederea realizării unui obiectiv anumit, a rezolvării unei probleme specifice: combaterea criminalității, facilitarea integrării sociale și profesionale a tineretului, eliminarea prejudecăților rasiale, promovarea tehnicilor democratice de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce nu au nici o forță de a determina evoluția ulterioară a sistemului. Să luăm alt exemplu. Greva generală a muncitorilor români din 1920. Din punctul de vedere al structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întregul mers al istoriei poporuluiromân. În istoria multor războaie, revoluții sau alte procese sociale de transformare au existat momente de echilibru extrem de indecis. Un accident, o decizie, un eveniment cu totul întâmplător ar fi putut înclina balanța într-un sens opus celui în care realmente a fost ea înclinată. Evenimentul generator de structură, de cale, de evoluție trebuie luat în considerație cu toată atenția. Asemenea momente-răspântii s-ar putea să fie destul de dese. În istoria fiecărei comunități au existat întâmplări-cheie. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evaluată în moduri diametralopuse de către diferitele clase și grupuri sociale care o compuneau. Pe de o parte, clasa feudalilor o considera perfect normală, justificată, bună, chiar rațională. Pe de altă parte, burghezia o aprecia ca fiind complet irațională, nedreaptă, nefirească, opusă naturii umane. Putem utiliza aceste estimări subiective drept bază pentru o evaluare mai generală a poziției în seria evolutivă a societății feudale a secolului al XVIII-lea? În aparență, nu. Unii o consideră bună, alții rea. A cui opinie este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
având ca element central proporțiile redistribuirii fiscale, implică În mod necesar preocuparea pentru dimensionarea nivelului său optim, pornind de la premisa că, În principiu, orice guvernare modernă se confruntă cu manifestarea a două direcții de abordare ce par a fi diametral opuse: pe de o parte cea a statului - preocupat ca volumul Încasărilor din impozite să fie tot mai mare În vederea acoperirii cheltuielilor publice aflate În continuă creștere; pe de altă parte, cea a cetățeanului - care nu dorește să plătească impozite sau
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În Uniunea Europeană. Potențialul de convergență, p. 371, www.ectap.ro Conform datelor din tabel, se observă că cele mai ridicate cote pentru impunerea profitului corporațiilor se Înregistrează În Franța (35,43%), Olanda (34,5%), Malta (35%), Italia (33%). La polul opus se află Cipru (10-15%), Ungaria (16%), Lituania (15%) și Letonia (16%). În privința impunerii veniturilor persoanelor fizice, cele mai ridicate cote se Înregistrează În statele membre ale UE15, iar cele mai scăzute, În noile state care au aderat la 1 mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rebeliuni locale se Înmulțesc. Închei adăugând că și În interiorul acestor turnuri diferența dintre musulmani și creștini (privind bărbații și femeile) se manifestă ca și În casele neîntărite. Credințe Opoziții violente recente, mergând până la război, au străbătut regiunea Sud-Estului european; grupurile opuse păreau a fi definite prin religie (ortodoxi, catolici, musulmani), fiind deci vorba despre opoziții de natură religioasă. Dacă forțele care se opuneau aparțineau, Într-adevăr, unei religii sau alta, nu se poate totuși limita conflictul la o simplă opoziție religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]