12,341 matches
-
1922) a fost un medic veterinar, președintele "Societății de medicină veterinară" și al "Asociației generale a medicilor veterinari", membru corespondent al "Societății Centrale de Medicină Veterinară din Paris" și membru onorific al "Colegiului veterinar din Londra". În anul 1879, sub redacția Prof. Al. Locusteanu, a apărut prima revistă de medicină veterinară românească, intitulată "Medicul Veterinar". În 1883, Școala Veterinară a trecut de la Ministerul Instrucțiunii în subordinea Ministerului Agriculturii, iar a început demersurile pentru construirea unui local propriu al școlii. În urma noii
Alexandru Locusteanu () [Corola-website/Science/327999_a_329328]
-
forță în trenul care-l ducea la Cernavodă”. Această nuvelă a fost publicată în anul 1966 în "Ființa românească", revistă de cultură editată de Fundația Regală Universitară Carol I din Paris (Franța), anul IV, nr. 4, pp. 71-94. Comitetul de redacție al revistei era format la acel moment din Mircea Eliade, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Emil Turdeanu și Virgil Veniamin. Ca urmare a faptului că, după cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
și 1888. În același timp a fost și membru în Consistoriul Arhiepiscopiei Ordotoxe a Sibiului. Se căsătorește în anul 1880, la București cu Ana Triandafilt. Se implică și în crearea ziarului "Tribuna", iar după arestarea lui Ioan Slavici, devine conducătorul redacției. În anul 1892 devine unicul acționar al ziarului. A fondat "Reuniunea Română de Agricultură" la Sibiu, fiind unul dintre militanții întăririi economice a românilor din Transilvania. În plan politic a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Român, în octombrie 1880
Eugen Brote () [Corola-website/Science/327253_a_328582]
-
pedagogică de fete, între anii 1884 și 1891. În același timp a muncit și ca redactor al ziarelor "Lumina pentru toți", "Românul" lui Vintilă C.A. Rosetti și "Voința Națională". În anul 1891 se întoarce în Transilvania și lucrează în redacția ziarului "Tribuna" din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director. În anul 1893 întemeiază la Sibiu, împreună cu Eugen Brote și Septimiu Albini, ziarul "Foaia Poporului", iar în anul 1897 înființează la Arad, împreună cu Vasile Goldiș, "Tribuna Poporului". În
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
altarul sfânt al patriei al acestui fiu al pământului românesc". După încetarea apariției ziarului "Tribuna" din Sibiu, la 29 aprilie 1903, ziarul "Tribuna Poporului" din Arad, își schimbă numele în "Tribuna" începând cu ianuarie 1904. Ioan Russu-Șirianu a lucrat în redacția ziarului "Tribuna Poporului", iar mai apoi al "Tribunei" din Arad, fiind redactor, redactor responsabil și editor, până în anul 1908. Între anii 1905 și 1906 a fost deputat în Dieta Ungariei din partea cercului electoral de la Chișineu. A fost căsătorit cu scriitoarea
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
început cine era ea. Inspectorul Ionescu scrie un raport informativ privind comanda 201, petrecându-și timpul rezervat anchetei mai mult pe plajă. El recomandă să nu se ia niciun fel de măsuri. Toma se duce la București și predă la redacție două articole: un articol despre dragoste, adevăr și principii și ancheta intitulată „Note critice la o critică pe note”. În primul articol sunt prezentate ideile despre dragoste ale lui Răducanu. Duminica era programat spectacolul umoristico-muzical „Ce bine e la mare
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
din România. Emisiunile în limba maghiară a Radioului Târgu Mureș sunt difuzate în regiunea din centrul României care cuprinde județele Mureș, Harghita, Covasna, Alba și Cluj. La fel cum la postul public de radio și la TVR Târgu Mureș funcționează redacție maghiară. Totodată în oraș funcționează singurul post de televiziune maghiară cu acoperire națională, Televiziune Maghiară din Transilvania. Romii alcătuiesc două mari grupări, dintre care cea mai mare este cea autohtonă, care s-a integrat pe plan cultural, astfel limba lor
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
comunităților evreiești, dar pe de altă parte promova despărțirea fără drept de apel de comunitățile reformiștilor mai radicali. Evreii din obștea „Shomrey Dat” au apelat la ajutorul său. În iunie 1868 Hirsch l-a înlocuit pe Albert Farkas la conducerea redacției buletinului obștei. Deîndată cu intrarea sa în funcție, Hirsch a schimbat motto-ul revistei, cu unul nou: "Wenn Überzeugungen auseinander weichen, muss die Scheidung den Streit ausgleichen." („Când concepțiile se deosebesc una de alta, cearta trebuie rezolvată prin despărțire”) Asa
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
institut În anii 1989-1991 a fost deputat al Sovietului Suprem al URSS. A susținut mișacrea regională condusă de Andrei Saharov. A publicat 150 de articole științifice. Redactor -șef al revistei Izvestia Academiei de științe din Rusia. Membru al Colegiului de redacției a revistei "Fizica Plasmei", "Akusticeskii Jurnal", "Izvestia vuzov. Radiofizica", Jurnal tehniceskoi fiziki. Laureat al Premiului de stat al URSS (1967, 1983).
Andrei Gaponov-Grehov () [Corola-website/Science/330128_a_331457]
-
în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală.
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
unei femei. Acest fapt generează teroare și oamenii se adună în grupuri și încep să spună că prezența acestor rinoceri nu ar trebui tolerată. Începutul unei mișcări de masă se poate vedea pe scenă. Bérenger sosește târziu la serviciu la redacția unui ziar local, dar recepționista redacției Daisy (de ca Bérenger este îndrăgostit) îl acoperă. La birou, o ceartă izbucnise între Dudard (un ins rațional și sensibil) și Botard (un individ violent și temperamental); Botard crede că apariția unui rinocer în
Rinocerii () [Corola-website/Science/330249_a_331578]
-
și oamenii se adună în grupuri și încep să spună că prezența acestor rinoceri nu ar trebui tolerată. Începutul unei mișcări de masă se poate vedea pe scenă. Bérenger sosește târziu la serviciu la redacția unui ziar local, dar recepționista redacției Daisy (de ca Bérenger este îndrăgostit) îl acoperă. La birou, o ceartă izbucnise între Dudard (un ins rațional și sensibil) și Botard (un individ violent și temperamental); Botard crede că apariția unui rinocer în Franța este total imposibilă în ciuda tuturor
Rinocerii () [Corola-website/Science/330249_a_331578]
-
Havatzelet) din Ierusalim. La începutul Războiului de independență, la 2 februarie 1948 lângă clădire a sărit în aer un automobil plin cu exploziv (jumătate de tonă de TNT), se pare furat de la poliția britanică. În clădire se mai aflau și redacțiile unor altor ziare, sediul cenzorului britanic al presei, sediul poliției evreiești și un ascunziș de arme al forțelor de apărare evreiești Haganá. În explozie 3 persoane au fost ucise - unul din muncitorii tipografi și doi locatari ai blocului vecin, iar
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
situat pe poziții de centru-stânga și a susținut politica grupărilor social democrate și apoi a Partidului Muncii până în anul 1989, când a fost cumpărat de compania Hollinger Inc. sub controlul magnatului canadian Conrad Black. În acel an noul consiliu de redacție al ziarului a adoptat o linie politică apropiată de partidul de centru-dreapta Likud și, pierzând o parte din cititori, ziarul și-a redus tirajul la jumătate. Un număr de ziariști disidenți în frunte cu David Landau au demisionat și au
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
permanente „Camera stilou” din revista Cinema (1985-1987) și susținând comunicări în „Caietul de documentare tehnică” al Centralei Româniafilm asupra experimentelor de imagine realizate pentru filmele "Ochi de urs" și "De ce trag clopotele, Mitică?" (1983-1985). A fost membru în colegiul de redacție al revistei de filmologie FILMTETT (din 1999) și în colectivul de redacție al revistei de specialitate al Universității Sapientia: "Acta Universitatis Sapientiae - Film and Media Studies". Este autorul a trei cărți: De asemenea, a participat la Comunicarea „Șocul tehnicii noi
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
de documentare tehnică” al Centralei Româniafilm asupra experimentelor de imagine realizate pentru filmele "Ochi de urs" și "De ce trag clopotele, Mitică?" (1983-1985). A fost membru în colegiul de redacție al revistei de filmologie FILMTETT (din 1999) și în colectivul de redacție al revistei de specialitate al Universității Sapientia: "Acta Universitatis Sapientiae - Film and Media Studies". Este autorul a trei cărți: De asemenea, a participat la Comunicarea „Șocul tehnicii noi asupra artistului în filmul de ficțiune” susținută la Riga în 1983. Directorul
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
Andreson Live, Big Morning Buzz Live (VH1), The Soup și American Idol. A apărut în ultimul sezon din The Bachelorette și a fost invitat special în ediția de pe 17 noiembrie a WWE, Monday Night Raw. Grumpy Cat a vizitat și redacția Times pentru o ședință foto și Forbes pentru un interviu. A apărut și pe coperta Wall Street Journal și New York Magazine. Din 17 septembrie 2013, Tardar Sauce este imaginea companiei americane de mâncare pentru animale Nestle Purina PetCare pentru Friskies
Grumpy Cat () [Corola-website/Science/329187_a_330516]
-
condamnată de troica NKVD la moarte prin împușcare. A fost reabilitată de către autoritățile sovietice în timpul destalinizării și de către autoritățile comuniste românești în 1968, când Nicolae Ceaușescu a condamnat o serie de politici sovietice. Ecaterina Arbore a colaborat cu echipa de redacție a ziarului "România muncitoare" și revista "Amicul copiilor". A publicat mai multe articole cu caracter revoluționar în revista "Красная Бессарабия" (Krasnaia Bessarabia — din ). A pledat pentru trecerea la alfabetul latin în școlile și instituțiile moldovenești din RASSM. Printre publicațiile sale
Ecaterina Arbore () [Corola-website/Science/329298_a_330627]
-
Frumoase din Munchen între anii 1879 și 1882, după care se stabilește la Paris unde a fost elevul lui Carolus-Duran până în anul 1895. În tot acest timp el a început o colaborare pe termen lung cu diverse reviste. La aceste redacții făcea copii după lucrările lui Tizian și Botticeli pentru ilustrarea revistei Le Monde. Prima sa funcție a fost cea de copist. A făcut concomitent numeroase călătorii la Roma și Londra, unde a realizat multe din portretele sale. Axentowicz a început
Teodor Axentowicz () [Corola-website/Science/329319_a_330648]
-
unei vieți puse în slujba școlii și culturii românești. Împreună cu colegul și prietenul său, Iuliu Maior, a întemeiat în 1919 gazeta Unirea Poporului din Blaj, al cărui director a fost (1919-1937) fiind în același timp și membru în comitetul de redacție al revistei Cultura Creștină din Blaj. A descoperit și în 1927 a tipărit, parțial (162 de piese), manuscrisul de Cântări și strigături românești al lui Nicolae Pauletti, colecția de folclor românesc din 1838 - De pe Secaș - reeditat integral, în 1962, de
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
de Drumuri și Poduri. Adeseori, Valeriu Pantazi s-a laudat că el a mers cu mașina pe un drum făcut chiar de el pe valea Mureșului. În vremea studenției a debutat și ca poet în revista „Luceafărul” (1961) la „Poșta Redacției”. Apoi a publicat frecvent și a luat chiar și un premiu al revistei în anul 1972. Tot în acea perioadă a cunoscut și s-a împrietenit cu cei ce erau sau aveau să devină personalități marcante ale culturii române. I-
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Sadaune observă că diferitele părți ale rezumatului seamănă ciudat de mult cu cele scenariul romanului "Martin Chuzzlewit" a lui Charles Dickens. Dar opera scriitorului englez, apărută în 1844, nu a fost tradusă în franceză decât în 1858, ceea ce a determinat redacția Buletinului Societății Jules Verne să presupună că scriitorul francez a revenit asupra rezumatului operei sale la câțiva ani după prima redactare. Romanul povestește cum, pe 13 iunie 1842, Jédédias Jamet, un proprietar care trăiește în apropiere de Tours, află despre
Opere inedite ale lui Jules Verne () [Corola-website/Science/328846_a_330175]
-
petrecut copilăria la Pererâta, raionul Briceni, unde a absolvit școala medie. Între anii 1984 și 1991 a studiat ziaristica la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Chișinău. Din 1987 și până în 1996 activează în calitate de reporter, editor, secretar de redacție, redactor de cultură la diverse publicații din republică. În 1995, după un stagiu la Paris în calitate de ziarist, editează „Carte orange,” un volum de eseuri datorate activității sale de blogger. În același an, 1995, Gheorghe Erizanu fondează "Editura Cartier" care, în
Gheorghe Erizanu () [Corola-website/Science/328853_a_330182]
-
stins din viață la numai 27 de ani neîmpliniți. Încă din liceu s-a distins pentru talentul său matematic. Studiile universitare le-a parcurs la București. A fost numit asistent la Catedră de Matematică. A făcut parte din comitetul de redacție al Gazetei Matematice, unde s-a distins printr-o deosebită activitate. În 1965 urma să fie trimis la Paris pentru specializare sub îndrumarea profesorului Paul Germain, în domeniul mecanicii fluidelor și magnetoaerodinamicii și a profesorului Henri Cabannes, specialist în teoria
Ion I. Cristea () [Corola-website/Science/329388_a_330717]
-
Varșoviei" (unde și-a publicat folietonul în fiecare săptămână) și a fost, printre altele, autorul cuvântului polonez al „adolescenților”, folosit pentru prima dată în folietonul „Audiență autentică” din 2 mai 1959. Între anii 1956-1970 a fost membru al comitetului de redacție „Scrieri” al lui Tadeusz Boya-Żelenski. Corespondent PAP la Washington (1958-1960). În martie 2007 s-a însurat cu Anna Myslowska, traducătoare de literatură (inclusiv cărțile lui Rachel Bilington și J.M Coetzee). A tradus literatură anglosaxonă (de ex. Sinclair Lewis), a
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]