12,660 matches
-
și membru activ al Asociației Judecătorilor Administrativi Europeni (AEAJ). Din decembrie 2012 până în prezent deține funcția de inspector general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În paralel cu activitatea profesională, a fost cadru didactic universitar din 2001 la Facultatea de Drept și Sociologie din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov, unde a urcat pe rând treptele ierarhiei didactice: asistent, lector și conferențiar. Din 2006 este și cadru didactic asociat la Universitatea din București, Facultatea de Drept. Silviu Barbu este coordonatorul ABC Juridic, un proiect academic
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]
-
Mihail Bakunin. Ulterior se mută în Regatul României, unde și decedează. Afirmația că Zamfir C. Arbore ar fi fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale pare a fi gratuită. În afară de numeroasele sale lucrări de specialități diverse, Arbore rămâne însemnat pentru sociologie prin două lucrări de caracter „monografic”; una, premiată de Academia Română, are ca temă „Basarabia în secolul al XlX-lea” (1899), alta este un „Dicționar geografic al Basarabiei” apărut în colecția „Dicționarele geografice ale provinciilor romîne în afară de Regat”. În localitatea Dolna
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
Expresia provine din latină unde exista și ca proverb: În română este mai cunoscut ca:„divide și cucerește”, „dezbină și stăpânește”. Alte posibile traduceri ar fi: dezbină și impune-ți voința sau dezbină și domină. în politică și sociologie, dezbină și stăpânește este o combinație de tactici (politice, militare sau economice) de câștigare și menținere a puterii prin divizarea unei populații în entități mai mici care luate separat au putere mai mică decât cel care își impune voința. Este
Divide et impera () [Corola-website/Science/307738_a_309067]
-
exemple "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie", care ar fi anticipat literatura barocă europeană, îl consideră pe Dimitrie Cantemir ca pe un scriitor romantic "avant la lettre", iar pe Mihai Eminescu ca pe un predecesor al existențialismului și sociologiei. Concluzia lui Papu este că „protocronismul este una din trăsăturile dominante și definitorii ale literaturii noastre în context mondial”. A fost suficient ca această teorie să fie făcută publică, pentru ca unii oameni de știință și unii ideologi de partid să
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
și Frecvență Redusă". În anul 2001, "Facultatea de Electrotehnică" și-a lărgit numărul de specializări, schimbându-și denumirea în "Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor". În anul 2002, din cadrul "Facultății de Științe Economice" se desprinde "Facultatea de Drept și Sociologie", iar "Facultatea de Științe" se reorganizează în trei facultăți: "Facultatea de Matematică-Informatică", "Facultatea de Litere" și "Facultatea de Sport și Educație Fizică". Din același an funcționează "Colegiul Universitar Pedagogic și de Filologie și Colegiul Universitar Medical". În anul 2003, din cadrul
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova a candidat la funcția de deputat de pe poziția a 5-a din lista PSRM. Andrei Neguța este absolvent al facultății de chimie de la Universitatea de Stat din Moldova (1975) și al facultății de sociologie și politologie de la Universitatea de Stat din Odesa (1993). Cunoaște limbile franceză și rusă. Este căsătorit cu Tatiana și are doi fii: Vadim (n. 1982) și Chiril (n. 1985).
Andrei Neguța () [Corola-website/Science/307968_a_309297]
-
rămas profesoară universitară la Hertie School of Governance. Este membră și coautoare în programul de cercetare "ANTICORRP", condus de politologul Bo Rothstein, proiect care a câștigat în 2011 cel mai mare grant de cercetare oferit până atunci de Uniunea Europeană în sociologie. Piesa de teatru "Evangheliștii", scrisă în 1992 (și premiată de UNITER în 1993), a generat intense critici. Subiectul piesei este considerat blasfemator de bisericile creștine din România. Romanul "Ultima cruciadă" a fost scris de Mungiu înainte de Revoluția din 1989 și
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
celor dintâi muzee etnografice în aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, și din București, cu caracter național. Ducând mai departe această idee, între anii 1925-1935, Universitatea din București, Catedra de sociologie, a organizat o serie de cercetări monografice interdisciplinare în sate din diferite regiuni ale țării, încheiate de fiecare dată cu o expoziție temporară: 1925 Goicea-Dolj, 1926 Rușețu-Brăila, 1927 Nereju-Vrancea, 1928 Fundu Moldovei, 1929, 1932 Drăguș-Făgăraș, 1930 Runcu-Gorj, 1931 Cornova-Basarabia. Pe
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
expoziție temporară: 1925 Goicea-Dolj, 1926 Rușețu-Brăila, 1927 Nereju-Vrancea, 1928 Fundu Moldovei, 1929, 1932 Drăguș-Făgăraș, 1930 Runcu-Gorj, 1931 Cornova-Basarabia. Pe măsura obținerii de noi rezultate în cercetare, prof. Dimitrie Gusti și-a dat seama că expozițiile temporare organizate la seminarul de sociologie aveau un caracter de improvizație care nu serveau la demonstrarea ideilor sale, și a propus organizarea Muzeului Satului Românesc din București. La înfăptuirea și concretizarea acestei idei și-a adus contribuția un grup de mari specialiști care au coordonat cercetările
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
de exemplu în franceză: information - nouvelle; în italiană: informazione - notizia; în spaniolă: informacion - noticia; în engleză: information - news etc. Informația este un termen cu accepții și utilizări diferite, în domenii diferite: în informatică, în cibernetică, în economie, în matematică, în sociologie, în administrație, în armată, în meteorologie sau în învățământ. Casian Doinita
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
de societăți și comunități, care se rezumă la oameni. În transformarea socială, cultura exprimă tensiunea dintre individ și societate, dintre practici și reprezentări, dintre cunoaștere și creație. Studiul culturii se realizează cu concepte fundamentale întâlnite în antropologia culturii și în sociologia culturii. Dintre conceptele existente, toate sunt prezente în orice abordare a fenomenului cultural. Conceptul de model cultural a fost elaborat de Ruth Benedict în cartea sa « "Modele de cultură" », care argumentează necesitatea cunoașterii comportamentului altor popoare, acel substrat afectiv și
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
și noi roluri sociale de către individ, prin care el își dezvoltă o identitate și se manifestă ca membru activ al societății, este numit socializare. În ultimele decenii au fost date numeroase definiții procesului de socializare (din perspectivă psihologică, sociologică, a sociologiei devianței, culturologiei, teoriei cognitive, interacțiunii simbolice). Cei mai mulți autori consideră socializarea ca un proces ontogenetic, stadial, constând în totalitatea influențelor formativ-educative exercitate de diferitele grupuri asupra indivizilor ce intră în componența lor. Prin acest proces indivizii asimilează limba, valorile, obiceiurile, tradițiile
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
- care a publicat și sub pseudonimele literare François Pagery și Gilles d'Argyre - (n. 27 mai 1937, Neuilly-sur-Seine, Franța) este un scriitor francez de science-fiction, care are o pregătire de bază în sociologie. Klein este editorul colecțiilor prestigioase de literatură "science-fiction" și . După terminarea studiilor de psihologie socială și de economie, Klein a lucrat la SEDES, o societate de studii economice. A publicat mai multe romane la Fleuve noir sub pseudonimul Gilles d
Gérard Klein () [Corola-website/Science/302529_a_303858]
-
impus și ca un specialist în comunicare interpersonală și de gen, fiind recunoscut la nivelul diferitelor instituții (juridice), ONG și mass-media. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1972 cu o lucrare intitulată "Sociologia operei de artă". În anul 1984 a primit titlul de doctor în Filosofie cu teza "Structuralismul francez și problemele culturii". Din 1993 este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai (unde a fost timp de mai multi ani seful Departamentului de Filosofie) și
Aurel Codoban () [Corola-website/Science/302579_a_303908]
-
de doctorat în specialitatea politologie, la Universitatea "M. V. Lomonosov" din Moscova (1970-1973). Lucrează apoi ca prof. dr. docent la Universitatea de Stat a Moldovei (USM) (1974-1990). Prof. dr. docent Nicolae Costin este autorul a 35 de publicații științifice în domeniul sociologiei satului: "Ridicarea rolului factorului uman și problemele dezvoltării sociale ale satului moldovenesc" (1987) ș.a. În anul 1990 este ales Președinte al Consiliului orășenesc Chișinău și deputat în primul Parlament democratic (1990-1994) al Republicii Moldova. În perioada anilor 1990-1994 a fost primar
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
contribuie la înțelegerea diverselor culturii. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente femei ale secolului al XX-lea. s-a nascut pe 16 decembrie 1901 în Philadelphia. A absolvit Colegiul Barnard, unde a studiat științele economice și sociologia. Tot aici a devenit interesată și de antropologie. În septembrie 1923, s-a căsătorit cu Luther Cressman, trecând totodată la religia baptista, de bunăvoie. Continuându-și studiile, ea a avut oportunitatea de a face munca de teren în Șamoa. Aici
Margaret Mead () [Corola-website/Science/302650_a_303979]
-
(n. 1907 satul Iași, Comitatul Făgăraș, actualmente Județul Brașov - d. 1980), a fost o personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei și etnologiei românești. a fost un reprezentant al primei generații a Școlii Sociologice de la București.</br> S-a născut în satul Iași, Comitatul Făgăraș, în anul 1907. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București, s-a specializat
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
doctoratul l-a dat în Litere și Filosofie în anul 1934. Se stinge din viață în anul 1980, lăsând în urmă o impresionantă carieră de cercetător. Traian Herseni a fost un membru marcant al Mișcării Legionare din România. Elemente de sociologie cu aplicări la cunoașterea țării și a neamului nostru. Îndrumări pentru monografiile sociologice. Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
cadre și manifestări se studiază urmărind: - unitățile sociale: familia, neamul, șezătoarea, cârciuma etc. - relațiile sociale: relații între vecini, între sexe etc. - procesele sociale: procese de orășenizare sau modernizare - tendințele de evoluție socială: dezvoltare etc. În capitolul Societatea în perspectivă evoluționistă, (Sociologie, 1982) descrie în prima fază evoluția pământului, evoluția plantelor și animalelor. Vorbește despre • Homo sapiens, • Homo sapiens sapiens • Omul primitiv din paleolitic • Grupurile de animale - comportamentul „social al comunităților” de animale (exemplul cu maimuțele langur) In general descrie aspecte legate
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
și societate dincolo de individualism și integralism. Un loc important în opera lui Traian Herseni îl ocupă referința la ontologie, ce reprezintă o problematizare de natură reflexiv-teoretică, prin care acesta își propune stabilirea și definirea competențelor și dferențelor dintre filosofie și sociologie în abordarea realității sociale, definirea domeniului sociologiei în ipostaze cât mai riguroase. Dimensiunea ontologică este surprinsă în în lucrări, studii și articole, cum ar fi: Realitatea socială. Încercare de ontologie regională, urmată Ontologia spiritului, Dialectica spiritului, Ontologia vieții sociale etc.
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
loc important în opera lui Traian Herseni îl ocupă referința la ontologie, ce reprezintă o problematizare de natură reflexiv-teoretică, prin care acesta își propune stabilirea și definirea competențelor și dferențelor dintre filosofie și sociologie în abordarea realității sociale, definirea domeniului sociologiei în ipostaze cât mai riguroase. Dimensiunea ontologică este surprinsă în în lucrări, studii și articole, cum ar fi: Realitatea socială. Încercare de ontologie regională, urmată Ontologia spiritului, Dialectica spiritului, Ontologia vieții sociale etc. Încercând să lămurească problema obiectului sociologiei, Traian
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
domeniului sociologiei în ipostaze cât mai riguroase. Dimensiunea ontologică este surprinsă în în lucrări, studii și articole, cum ar fi: Realitatea socială. Încercare de ontologie regională, urmată Ontologia spiritului, Dialectica spiritului, Ontologia vieții sociale etc. Încercând să lămurească problema obiectului sociologiei, Traian Herseni optează în primul rând pentru delimitările terminologice și comprehensive ale problematicii vizate. Astfel, el stabilește faptul că știința este înainte de toate cunoaștere, mai precis o relație de cunoaștere între doi termeni, și anume subiectul și obiectul, fără de care
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
fenomenologică a realității sociale, dezvoltând o dialectică fenomenologică. El identifică, astfel, două structuri ontologice „diferite”: societatea și individul, pe care le numește „corelative”, care funcționează și se dezvoltă pe baza principiului interacțiunii . În Realitatea socială, încercarea de redefinire a obiectului sociologiei l-a determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
diferite”: societatea și individul, pe care le numește „corelative”, care funcționează și se dezvoltă pe baza principiului interacțiunii . În Realitatea socială, încercarea de redefinire a obiectului sociologiei l-a determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
numește „corelative”, care funcționează și se dezvoltă pe baza principiului interacțiunii . În Realitatea socială, încercarea de redefinire a obiectului sociologiei l-a determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]