12,662 matches
-
sunt prea căutate și că intenția compoziției fiind prea bogată ea a devenit oarecum confuză. Pe de altă parte se poate vedea că artistul a împărțit apoteoza între ostași și „talpa țării” și a lăsat soldații să poarte cununa spre stema care simbolizează întreaga istorie zbuciumată a provinciilor românești. Privind realizarea plastică a frescei se poate deduce cu ușurință admirația pe care Verona a avut-o pentru Renașterea italiană, argumente sigure fiind cromatica vie a lucrării și desenul viguros. În anul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
decis construirea celor doi stâlpi, care suporta cele trei arcade, pe o bază solidă care trebuie să atenueze intensitatea curentului de apă. La fiecare extremitate, se află câte o pereche de stâlpi din cărămidă și piatră de Istria decorate cu steme și plăci comemorative. Arcada centrală, distrusă în timpul ultimului război, a fost reconstruită în anul 1946, fără ornamentul de piatră care acoperea întregul parapet. Dante Alighieri a imortalizat Cesena în versurile Divinei Comedii, Infernul: "E quella cu' îl Savio bagna 'l
Cesena () [Corola-website/Science/308866_a_310195]
-
8 filiale, 20 000 de credincioși. Activitatea pastorală în parohii este asigurată de către cei 31 preoți, din care 13 sunt călugări. În parohiile din cadrul Diecezei activează 35 de călugărițe, care se ocupă de catehizare, educația copiilor și tinerilor, activități sociale. Stema episcopală a PS Anton Coșa are ca motto: "„Omnia in Christo"" (Totul în Cristos). A căutat un verset care să impulsioneze angajamentul său pentru unitatea Bisericii, unitatea între creștini și, într-un chip cu totul deosebit, unitatea Bisericii din Republica Moldova
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
între creștini și, într-un chip cu totul deosebit, unitatea Bisericii din Republica Moldova, atât de „pestriță" din punct de vedere al componenței. De aceea, s-a oprit la „Omnia in Christo" - readucerea tuturor sub un singur cap, Cristos. Cât privește stema, pe fundalul celor trei culori naționale, roșu, galben și albastru, a voit să pună trei elemente importante care definesc misiunea sa: steaua, care o reprezintă pe preacurata Fecioară Maria, steaua mării. Maria este Maica Bisericii și a vrut s-o
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
patroana Mișcării „Opera Mariei" în care el personal a găsit multă lumină și mângâiere. Culoarea galbenă a stelei, precum și fondul de culoare albastră, indică cerul și măreția lui Dumnezeu, în care Maria trăiește deja. Capul de zimbru, inclus și în stema actualei Republici Moldova, indică teritoriul pentru care a fost destinat să-și exercite ministerul episcopal. Culoarea galbenă, de fond, vrea să spuna că scopul Bisericii este acela de a umple lumea cu lumină. Cele doua chei încrucișate sunt simbolul Sfântului
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
femurului și strânsă pe trup. Tunica este cusută cu fir și decorată cu mărgăritare, în special la mâneci (manșete și coate), și este închisă în față cu 30 de nasturi de aur smălțuiți cu verde astfel încât pe bumb să înfățișeze stema dinastiei Basarabilor: scut despicat, fasciat în jumătatea dreaptă în opt zone care alternează aur-verde. Circa 20 de nasturi similari decorau și antebrațele mânecilor. Peste mijloc, personajul este încins cu o centură de piele căptușită cu catifea, ornată cu fir și
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
preconcepute, atâta vreme, ci tot fastul și strălucirea unei societăți de nobili, de boieri cu proprietăți întinse și cu legături puternice atât cu feudalii dinastiei angevine, cât și cu Bizanțul și imitatorii acestuia din urmă, cu «țarii» sârbi și bulgari”". Stema este alcătuită dintr-un scut franțuzesc despicat, primul câmp fiind fasciat în opt piese din aur alternat cu verde. Cel de-al doilea câmp este din aur plin. Numismatul Octavian Iliescu consideră că respectiva stemă era autoconferită de către posesorul ei
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
cu «țarii» sârbi și bulgari”". Stema este alcătuită dintr-un scut franțuzesc despicat, primul câmp fiind fasciat în opt piese din aur alternat cu verde. Cel de-al doilea câmp este din aur plin. Numismatul Octavian Iliescu consideră că respectiva stemă era autoconferită de către posesorul ei, în sensul că metalul folosit (aur) era superior celui din stema seniorului maghiar (argint). De aceeași părere este și heraldistul Dan Cernovodeanu, care compară acest herb cu cel al lui Ștefan cel Mare, regăsit în
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
fasciat în opt piese din aur alternat cu verde. Cel de-al doilea câmp este din aur plin. Numismatul Octavian Iliescu consideră că respectiva stemă era autoconferită de către posesorul ei, în sensul că metalul folosit (aur) era superior celui din stema seniorului maghiar (argint). De aceeași părere este și heraldistul Dan Cernovodeanu, care compară acest herb cu cel al lui Ștefan cel Mare, regăsit în "Tetraevanghelul" din 1502. Cel din urmă adoptă pentru câmpul fasciat o cromatică alternativă azur-verde, care ar
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
Mare, regăsit în "Tetraevanghelul" din 1502. Cel din urmă adoptă pentru câmpul fasciat o cromatică alternativă azur-verde, care ar putea proveni din multiplele legături de sânge între familiile domnitoare ale Basarabilor și Mușatinilor. Ion Nicholas-Mănescu este de părere însă că stema de pe nasturi nu are nici o însemnătate cromatică din punct de vedere heraldic. Mormântul princiar este menționat și în romanul autobiografic "Cișmigiu et comp." al lui Grigore Popescu-Băjenaru: O reconstituire a personajului domnesc a fost propusă de Radu Oltean într-una din
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
a fost pusă în circulație emisiunea a doua „Cap de bour” cu trei valori: 5 parale, 40 de parale și 80 de parale. Această serie de mărci poștale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în șase colțuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”. Forma rotundă a mărcilor
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
a totalizat 10.001 timbre. Din anul 1859, Moldova și Țara Românească au avut un domnitor unic, Alexandru Ioan Cuza. În 1862 a apărut un timbru poștal unitar, a treia marcă, „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două țări române, bourul și vulturul. Întrucât Țările române se aflau încă sub suzeranitate turcească și nu aveau monedă națională, valorile celor trei timbre (3, 6 și 30) erau menționate tot în parale. Acestea au fost primele
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
mulțime. Armata care avea în pază dispozitivul s-a dat la o parte și a permis intrarea liberă a persoanelor în clădire. Primul grup care a pătruns în zona intrării principale au început să distrugă cărți și mobilier, steaguri cu stema PCR și RSR, apoi s-au instalat la balcon. Accesul fiind liber, deși militarii erau prezenți, în scurt timp mai pătrund în imobil și alte câteva sute de manifestanți din piață. Într-un birou este descoperit Gelu Voican Voiculescu care
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]
-
ele printr-un drum de strajă. Turnul de pe mijlocul laturii estice servește și ca poartă de intrare în incinta mănăstirească. Pe zidul exterior se află un tablou votiv destul de șters reprezentând pe Petru Rareș cu familia sa, iar dedesubt o stemă moldovenească cu următoarea pisanie: ""Această mănăstire a făcut-o Io Petru Voievod, la anul 7038 și s-au îngrădit după moartea lui de Doamna Elena și copiii ei Io Iliaș Voievod și Ștefan și Constantin, la anul 7058 septembrie 4
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
prima dată menționată în 807. ca localitate de sine stătătoare a fost prima dată menționată în 1180 ca "inferius Feringin" (adică "situată mai jos", "la aval"). Oberföhring, unde s-a aflat și renumitul pod, face parte azi din orașul München. Stema se compune din trei părți. Partea de jos arată un zid de cărămidă (produsă în această zonă în trecut). La mijloc stema este traversată de râul Isar. Negrul din partea de sus simbolizează stema episcopului de Freising. Localitatea este cunoscută în
Unterföhring () [Corola-website/Science/309424_a_310753]
-
mai jos", "la aval"). Oberföhring, unde s-a aflat și renumitul pod, face parte azi din orașul München. Stema se compune din trei părți. Partea de jos arată un zid de cărămidă (produsă în această zonă în trecut). La mijloc stema este traversată de râul Isar. Negrul din partea de sus simbolizează stema episcopului de Freising. Localitatea este cunoscută în Germania mai ales ca sediu a numeroase studiouri de televiziune. De asemenea, prezentă cu un număr de 6000 de angajați, este firma
Unterföhring () [Corola-website/Science/309424_a_310753]
-
pod, face parte azi din orașul München. Stema se compune din trei părți. Partea de jos arată un zid de cărămidă (produsă în această zonă în trecut). La mijloc stema este traversată de râul Isar. Negrul din partea de sus simbolizează stema episcopului de Freising. Localitatea este cunoscută în Germania mai ales ca sediu a numeroase studiouri de televiziune. De asemenea, prezentă cu un număr de 6000 de angajați, este firma de asigurări Allianz SE. In imediata vecinătate se află Swiss Re
Unterföhring () [Corola-website/Science/309424_a_310753]
-
aveau forma unei mape care avea o învelitoare de piele. Pentru toate timbrele care au apărut în lume până la acel moment, pe paginile din partea dreaptă, era prevăzut un spațiu gol în care timbrul trebuia lipit. Pe paginile din stânga se afla stema, steagul și o scurtă descriere a geografiei țării care a emis timbrul. Cel mai mare dezavantaj al acesor albume de timbre poștale consta în faptul că fiecare timbru trebuia lipit direct în album cu clei de oase și cauciuc arabic
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
Mircea Vodă este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Gherghina, Mircea Vodă (reședința), Satu Nou și Țibrinu. Stema comunei Mircea Vodă se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află un mănunchi de patru spice de grâu, flancat de câte un ciorchine de strugure, toate de aur. În vârful
Comuna Mircea Vodă, Constanța () [Corola-website/Science/310376_a_311705]
-
economist Ion Lorena Nicoleta, vicepreședintă a Organizației de Femei a Partidului Social Democrat, filiala Oravița, care devine astfel prima femeie aleasă viceprimar din istoria post-decembristă a Consiliului Local Oravița. Consiliul local al orașului este alcătuit din 17 membri, împărțiți astfel: Stema orașului Oravița se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmpul superior, de argint, se află o cortină roșie, pe care broșează două măști acolate, de teatru, reprezentând simbolic tragedia și comedia, ambele de argint. În vârful
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
de la populația venită din Ținutul Secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, români și secui. Colonizarea a început, se pare, pe vremea cavalerilor teutoni (1211-1225). Pe aici trecea drumul pe Valea Teleajenului, care asigura legătura de comerț cu Brașovul." Județul avea ca stemă doi butuci de vie. Mihail Cantacuzino a descris în "Genealogia Cantacuzinilor" județul Săcuieni astfel: Una dintre primele atestări ale acestui județ este din 1577, un document în care se face referire la localitatea Salcia, menționată într-o listă a "megieșilor
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
marinarilor. Partidul Comunist din Guadelupa folosește litera "G" desenată în așa fel încât să semene cu "secera și ciocanul". . Partidul Comunist Britanic folosește simbolul "ciocanul și porumbelul". Desenat în 1988 de Mikhal Boncza, simbolul subliniază dorința de pace a partidului. Stema Austriei are un vultur care ține în gheare un ciocan, respectiv o seceră, (sculele nu sunt încrucișate). Deși nu are nicio legătură cu comunismul, cele două scule reprezintă cele două clase sociale importante din momentul conceperii stemei - muncitorii și țăranii
Secera și ciocanul () [Corola-website/Science/305026_a_306355]
-
pace a partidului. Stema Austriei are un vultur care ține în gheare un ciocan, respectiv o seceră, (sculele nu sunt încrucișate). Deși nu are nicio legătură cu comunismul, cele două scule reprezintă cele două clase sociale importante din momentul conceperii stemei - muncitorii și țăranii. Internaționala a IV-a, de orientare troțkistă, folosește "secera și ciocanul", peste care este suprapusă cifra "4".
Secera și ciocanul () [Corola-website/Science/305026_a_306355]
-
4 uscătorii de fructe, 20 mori de vânt, 3 mori cu cai, 340 de crame și teascuri, un atelier de produs butoaie. Potențialul înalt eolian și existența morilor de vânt din secolul al XIX-lea au stat la baza elaborării stemei și drapelului orașului în 2005. Către anul 1875 populația Nisporenilor era de 3.532 oameni, inclusiv 1.840 bărbați. În secolul XX localitatea s-a dezvoltat într-un ritm rapid: în anul 1907 s-a înființat o stație telefonică, iar
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]