14,708 matches
-
școală de la Păltiniș"? Păcat, doar, că discipolii săi nu i-au urmat, în spirit, exemplul, chiar dacă unii s-au străduit. Și nu mă refer la a face/reface "școala de la Păltiniș". Asta, poate, unii, au încercat. Mă refer la spiritul adînc al acelei școli, cel de comuniune absolută, remarcabilă, cu seamănul tău. Acel lucru, din păcate, nu a mai fost reprodus. Theodor Codreanu Oamenii iubesc mult focurile uriașe de artificii. Dar eu am rămas la gândul că e mai folositor să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Sinaia sau norocului de-a primi vizită vreunui prieten. Cum n-am dormit în viață mea nici măcar un sfert de ora în acesta parte a zilei, după-amiezile sunt uneori mai productive (scrisul se adună mai bine, lectură devine parcă mai adâncă), prelungindu-se că travaliu până în jurul orei 23. După această bornă, pescuiesc vreun film la televizor, sau pur și simplu butonez telecomanda. Nu pic niciodată de somn, oricât de târziu ar fi ceasul. Dorm 6-7 ore. Aferim! A.B.Aveți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lei datorii, În loc de un vagon de grâu, trebuia să vândă acum 5 vagoane. Creditul era scump, dobânzile ridicate și așa se explică frământările generale ce aveau loc. Nu e greu de dedus cum În Germania dictatura a prins repede rădăcini adânci. La noi, aurul leului a fost stabilit prea sus față de puterea noastră. Împrumutul pentru menținerea leului, urmat de controlul financiar În casa noastră de experții francezi Rist și Auboin n-a folosit. Ce făceau În acest timp cele două state
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dă sămânță mult mai puțină ca la noi, și anume 70 litri În loc de 180. Altă curiozitate. Grâul e păscut cu vitele. Practica e destul de răspândită. Din cauza climei și În special a vântului, pământul se lucrează ușor. Se evită arătura mai adâncă de 15 cm. Arătura principală se face la 2-3 ani. În schimb, se dă mai des cu rotativul. Alături de sistemul de ogor sterp, se practică și sistemul grâu după grâu, cu rezultate mulțumitoare. Se practică asemenea și grâu În asolament
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
camerei. Ne duce repede la tatăl ei și Mr.Smith ne oferă o cameră tot În Chamberlain Street, chiar În extremitatea vestică a străzii. Noua noastră locuință se compune dintr-o cameră 5/4, o mică bucătărie și o baie adâncă În care trebuia să stai vertical, pentru economie de spațiu. Are o mică treaptă pe care se poate sta. O verandă Încăpătoare, cu plasă de sârmă, ne dă posibilitatea să dormim și afară. Mobilă foarte puțină. Prețul 25 dolari pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
conceptului de libertate. Când intri În rada portului New York, ești impresionat de marea statuie a liberății, cu simbolica făclie În mână. Dar imediat ce ai luat contact cu societatea observi că la ei ideea de libertate e luată În Înțelesul ei adânc și serios. Poți face orice politică. Poți profesa orice credință. Poți scrie ce vrei. Te poți angaja unde crezi că e mai bine. Poți circula unde vrei. Nimeni nu-ți cere identitatea și formalități inutile. Dar simți imediat că aici
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
băiat imi duce mașina la un garaj, În care un ascensor, o urcă la unul din numeroasele sale etaje. Zilele următoare a fost cald și frumos. Uraganul nu s-a manifestat cu violența prezisă. Folosim timpul din plin. O mulțumire adâncă mă cuprinde, gândindu-mă că daca nu insistam, plecam fără să fi cunoscut adevărata Americă. Am cunoscut țara și poporul. Când mă gândesc În urmă la câmpiile străbătute și la cele văzute, New-Yorkul Îmi apare ca o cupolă uriasă, care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
că cunosc totul, atât timp cât am sărit o verigă din acest lanț uriaș. „Ai făcut o călătorie frumoasă”, Îmi spune Mister Stacy May, la fundație, luni 21 Septembrie. În mare parte grație concursului dumneavoatră, Îi răspund. Ne despărțim. Părăsesc fundația cu adâncă emoție ce mă copleșește. La 22 Septembrie ne ducem mașina la vapor. O dăm În primire și apoi pornim să ne plimbăm În partea de jos a portului, acolo unde stă de strajă imensa statuie a Libertății. La 23 Septembrie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care ne-au oferit impulsul și ajutorul necesare, alături de o călduroasă prietenie. Mulțumiri colegilor de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România care au contribuit la apariția în bune condiții a acestui volum, îndeosebi lui Cosmin Budeancă. De asemenea, adâncă recunoștință pentru toți cei care au acceptat să stea de vorbă cu noi și să facă un dureros salt în timp: Vasile Ilea, Ioan Petru Săbăciag, Inocențiu Glodeanu, Grigorie Frunză, Emil Sebeșan, Lucian Plapșa, pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Marcel Petrișor, Traian
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1951. Mai târziu, același Bordeianu l-a văzut la Gherla la dușuri, când Măgirescu l-a rugat să îl spele pe spate, ca să observe că, de la ceafă la călcâie, tot spatele lui era numai cicatrici, de parcă era tatuat cu brazde adânci. Alexandru Mărtinuș Născut la 31 ianuarie 1921 în Pașcani, a fost arestat pe 16 septembrie 1948. Student la Iași, Mărtinuș a primit o condamnare de 15 ani de privare de libertate și a fost implicat în echipa lui Țurcanu încă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
benefic ritual: prezentarea generală a conceptului Sahaja Yoga și a corpului subtil, urmată de repetarea experimentului Realizării Sinelui, apoi meditația ce se materializa prin percepția vibrațiilor răcoroase la nivelul palmelor și al Sahasrarei, starea de bine din final și... somnul adânc, liniștitor de acasă. Eram entuziasmat, eram... fericit! Puterile paranormale nu mai prezentau niciun interes pentru mine (picaseră, pur și simplu, în desuetitudine), deoarece mi se dezvăluise misterul corpului subtil și al centrilor energetici și înțelesesem mecanismul ce înainte îmi păruse
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
au pierdut alegerile (PSD a ieșit în fața lor), au recuperat-o în partid. Deci, per total, n-am reușit nimic, sincer să spun, tot a intrat în mâzgă. În schimb, atunci am auzit părerile românilor și mi-au lăsat o adâncă impresie. Nu știu câți oameni m-au sunat, mi-au scris și mi-au spus : „E o greșeală să nu vă duceți, că de fapt de oameni ca dumneavoastră avem nevoie în reprezentarea noastră externă. CĂ, în loc să avem oameni reprezentativi ca dumneavoastră
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de mii de kilometri pătrați și o populație de circa 7 milioane de locuitori în Basarabia, Bucovina de Nord, dar și în sudul Dobrogei, tragedia românească a continuat să sporească. Încheierea războiului și a tratatului de pace au lăsat urme adânci pe trupul amputat al României, nu numai în est și nord-est, râul Nistru devenind Prut - și nici atât, iar de la Marea cea Mare, din Balcic, așezările și inima reginei Maria, încă tresar și cheamă... Presa timpului s-a alăturat și ea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care l-a iubit și l-a înălțat în formă nepieritoare în scrisul lui, luând parte la toate suferințele războiului nostru, suferinți care l-au doborât, vă rugăm mult apreciată doamnă, să primiți din partea Sindicatului ziariștilor din Bucovina, cele mai adânci păreri de rău, întărindu-vă Dumnezeu în durerea negrăită ce o aveți. Ziariștii și scriitorii din Bucovina sunt așa de zdrobiți sufletește ca dvoastră. Dumneavoastră ați pierdut soțul, noi și întreaga suflare românească pe cel mai mare gânditor. Ne plecăm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rectorului Universității din Iași, bunul român și marele cărturar Traian Bratu. În drumul de la Universitate spre casă, spunea ziarul, acesta a fost atacat în stradă de cei trei studenți, care au încercat să-l ucidă cu cuțitul. Victima are răni adânci și grele la gât, în spate și la frunte, iar urechea stângă ia fost tăiată cu totul.” La 28 martie, în pagina întâi, redacția prezenta fotografia profesorului Petre Andrei de la Universitatea din Iași, fost subsecretar de stat al Ministerului Educației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
găsi atâți vrăjmași care să poată ține piept lumii deprinse a i adora talentul și a se închina în fața muncii sale neobișnuit de mari. ... se zice că în Palatul Regal, dimineața în zori de zi, toată lumea dormea încă; dormea în adâncă liniște întreaga cetate a lui Bucur... În lumină plumburie și răcoroasă din faptul zilei numai păsările prindeau a ciripi și numai regina Elisabeta era trează și lucra... I.E. Torouțiu (din Junimea Literară nr. 34/1924: „Carmen Sylva în literatura română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românesc.” * 147 Valeriu Braniște * Și astfel Patria apune, V. Braniște părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o liniște de cimitir această liniște grozavă. Trupul nației române îl văd dușmanii noștri zbuciumându-se pe patul morții. Și tac toți privitorii, tac ca la un priveghiu, să nu tulbure liniștea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1831 și până la urcarea pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea articolul, nu l-a împiedecat „să joace un rol politic foarte însemnat și să se distingă prin o vie inteligență și o înțelepciune adâncă.” Semnau articole Teodof Cernăuțean, Eugen Karst, prof. C. Jemna, prof. I. Guga, Dora Annuș ș.a. Ilustrată, revista încerca să aibă și rubrici corespunzătoare: informații, sport, din lumea celor fără auz, foileton, atenționări, aniversări, reclamă comercială. Apărea în limba română și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina, Junimea literară, Revista politică ș.a. Inspirate din istoria națională, sub influența lui Vasile Alecsandri și a tradiției populare, multe din lucrările lui se aflau tipărite în manualele școlare și aveau mare circulație în popor pentru că erau pătrunse de un adânc sentiment patriotic și național. În Revista politică de la Suceava a tipărit în anii 18881889 „Schițe de excursiuni”, note scrise în urma călătoriilor sale la București și în munții Moldovei. * Deputatul I. Țurcanu în discursul său în Camera Imperială din Viena, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rând, în revistă problemele locale, prin datele experienței membrilor ei. „Este timpul să ne convingem că numai prin activitate tenace și ordonată, de cunoaștere a vieții românești, de ridicare și organizare a satelor, de lărgire a conștiinței naționale până în păturile adânci ale poporului, facem operă de românism și de afirmare a lui.” „Fiți români! Români și iar români!” spuneau cu notă de program editorial redactorii care erau împotriva „vorbelor mari și frazelor sforăitoare.” Prof. Teodor Bălan făcea o elevată prezentare a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din 1952 pentru catedra de sanscrită de la Uppsala - vezi supra, XXVII, nota 1 (pp. 254-255). Numai că nu a uitat - ceea ce pentru Dumézil era o formă odioasă de sacrificiu modern, pentru Eliade se integrează în coerența unei simbolistici cu rădăcini adânci: „...Uppsala e singurul loc din lume unde tradiția sacrificiului uman s-a menținut intactă, din timpurile precreștine (Sfântul Erik fusese martirizat aici în 1160) până în zilele noastre, când sacrificiul uman se efectuează numai în cercurile academice șsubl. M.T.ț. Aș
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
analogie cu ultimul act din Femei din ocean*. Ileana este căsătorită la Paris cu sensibilul și inteligentul doctor Bernard, medic ca și Wangel, dar amintirea enigmaticului Ștefan, pe care l-a iubit în tinerețea sa de la București, o neliniștește. Pădurea adâncă din preajma Bucureștiului este „pădurea interzisă”, care o atrage așa cum oceanul o atrage pe Ellida Wangel. Ileana crede că Ștefan a dispărut, căzut pe frontul rusesc, dar brusc el reapare. Dr. Bernard este la fel de sensibil ca și dr. Wangel și specializat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
opunem realismul socialist". Înarmați cu spiritul de partid și îndoctrinați cu realismul socialist, scriitorii erau în imposibilitatea de a cădea în vreo greșeală partinică. Lenin este citat copios, cu astfel de texte: "Arta aparține poporului. Prin rădăcinile ei cele mai adînci ea trebuie să pătrundă în însuși grosul maselor largi muncitoare. Ea trebuie să fie pe înțelesul acestor mase și iubită de ele. Ea trebuie să unească simțirea, gîndirea și voința acestor mase, să le ridice". Realizările editoriale sînt prezentate stahanovist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noastre literare, pentru dragoste față de popor și identificarea cu interesele și năzuințele lui. De pe această bază ideologico-artistică, Uniunea Scriitorilor a luptat împotriva ideologiei burgheze, a influențelor și manifestărilor acesteia în literatură". Se recunoaște cu gratitudine "rodul ajutorului multilateral, al înțelegerii adînci, a grijii părintești, pe care Partidul Muncitoresc Român și Guvernul Republicii Populare Române le-au acordat întotdeauna scriitorilor, confirmarea de către viață, de către însăși dezvoltarea literaturii a justeții principiului leninist al îndrumării literaturii de către partid". Se militează pentru crearea unei literaturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fizionomia spirituală a acestei lumi noi. De aceea trebuie să considerăm ca o nobilă misiune a noastră necesitatea de a contribui prin creația literară la măreața operă de educare moral-politică, estetică a oamenilor, de a ajuta și grăbi desfășurarea proceselor adînci de transformare sufletească a lor, de făurire a conștiinței omului nou, constructor și fiu al epocii socialiste, liber și stăpîn pe soarta sa. Pentru realizarea acestor opere, Uniunea Scriitorilor este datoare să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]