13,806 matches
-
pur. Fascinantă este pentru Ion Pillat decantarea formelor "întrebuințate stângaci înaintea lui de alții". De Iancu Văcărescu, bunăoară, unde se regăsește, într-o poezie ca Saturn, ritmul strofei din Luceafărul. Alăturarea unor strofe din poemele celor doi arată, izbitor, o armonie a expresivității pe care, zice Pillat, "zadarnic încerci să-i exlici vraja prin ritm, prin rimă, prin aliterații surprinzătoare", "farmecul poetic (...) scapă ultimei analize, oricât am dori-o de pătrunzătoare", fiind rezultatul încercărilor din transformarea alăturării cuvintelor în zeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Pillat, "zadarnic încerci să-i exlici vraja prin ritm, prin rimă, prin aliterații surprinzătoare", "farmecul poetic (...) scapă ultimei analize, oricât am dori-o de pătrunzătoare", fiind rezultatul încercărilor din transformarea alăturării cuvintelor în zeci de variante, cu conștiința nevoii de "armonie poetică". Romantismul asumat din lirica germană, pesimismul gândirii schopenhaueriene, rezonanțele din vechea filozofie indiană trecute prin filtrul de gândire personal nu explică decât în parte originalitatea acestei poezii: "Nu atât părțile dezamăgite și întunecate ci părțile, aș spune constructive și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lingvisticii". Comentariul vizează, desigur, ideatica poeziilor eminesciene, văzută însă din perspectiva unei aprecieri stilistice globale și sintetizatoare, în același timp. Referindu-se la Glossă, Gh. I. Tohăneanu apreciază că "poemul ni se înfățișează ca un "opus rotundum", de o desăvârșită armonie interioară, turnat în tipare limpezi și definitive. Este, am ajuns să mă conving, una din trăsăturile cele mai nobile ale artei eminesciene aceea că poetul, saturat de lecturi și deschis celor mai surprinzătoare asocieri, nu învederează nicicând datele livrești ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se precizează:"claritatea de stil corespunde clarității în idei. Stilul său e un stil sugestiv, care e mai mult decât un stil expresiv". În privința Limbajului poetic eminescian, autorul Dicționarului susține părerea că ""secretul" poeziei eminescinene" e "de natură melodică" iar "armonia expresivă depășește limitele sistemului fonetic" întrucât "principiul eufonic se asociază altor principii dominante: al sugestivității semnificativului, al densității semantice, al armoniei și polisemiei". Nu este uitat, în această ordine de idei, nici Dicționarul de rime pe care l-a alcătuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
stil expresiv". În privința Limbajului poetic eminescian, autorul Dicționarului susține părerea că ""secretul" poeziei eminescinene" e "de natură melodică" iar "armonia expresivă depășește limitele sistemului fonetic" întrucât "principiul eufonic se asociază altor principii dominante: al sugestivității semnificativului, al densității semantice, al armoniei și polisemiei". Nu este uitat, în această ordine de idei, nici Dicționarul de rime pe care l-a alcătuit poetul. Opera lui Mihai Eminescu beneficiază de o tratare, firește, pe ample spații. În deschidere se punctează chestiunea eminescianismului care trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cămpiilor prelarg. Păduri, râuri, lanuri, sate, toate mi se-nfățișează Liniștite, fericite, într-o pulbere de raze. Nici de-un strop de sânge încă pajiștea nu e pătată, Nici de-un strigăt de durere pacea nu e tulburată; Numai cântec, armonie, dulce-a dragostei suflare Se revarsă-n line valuri peste a câmpului răcoare. Acum soarele apune pe a ceriurilor scară, El se duce să-ncălzească alte neamuri, altă țară; Însă ca un rege darnic, la momentul de plecare Ne desfășur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de lumini. Toate, toate încunună fața soarelui divină, Întreg cerul și pământul maiestăței lui se-nchină; Fermecata mea privire ațintită-i spre apus Și în lumi necunoscute simțesc sufletul meu dus. Simțesc parcă a mea ființă că-i răpită-n armonia Sfântă ce mă împresoară, că atotputernicia Mă înalță, mă confundă cu minunile din ceri, Că văd firele ascunse care leagă sferi de sferi. Că-nțeleg legea eternă, aud iarba care crește, Zbor pe aripa luminei care lumea ocolește. Văd, simțesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
etc., ca toți aceștia, zic, să ție casă bună împreună atâta amar de ani, fără ca între dânșii să se fi ivit cel mai mic conflict. Dar tocmai diversitatea aceasta de aptitudini și de îndeletniciri, eliminând concurența, a menținut unitatea și armonia între membri. Dacă ar fi fost toți poeți, sau toți noveliști, sau toți critici, desigur s-ar fi sfădit și împrăștiet de a doua zi. Frumusețea și trăinicia buchetului "Junimei" literare se datorează tocmai varietăței elementelor din care se compunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
firele de iarbă, pe frunzele arborilor străluceau picăturile de rouă ac niște lacrimi de bucurie izvorâte la sosirea marelui împărat al zilei. Cine ar zice însă că în desfătarea pământului se amestecă întotdeauna un strop de durere, că alături de dulcea armonie a păcei stă nedeslipit principiul distrugerei! Astfel, pe suprafața miriștei, se răsfirau și se încrucișau ațele de paingăn ca niște punți aeriane, mreje întinse în scop de vânătoare, iar în aer se rotea deasupra capului meu un uliu prădalnic care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prețuri noi, ai ajuns să știi ce poți și ce trebuie să fii. "Step by step" ai parcurs, precum Gauguin în insula lui din Oceania, un tărîm al libertății, un topos privilegiat, un spațiu fecund unde poți conviețui în deplină armonie cu tine în întregul tău, pentru ca să devii ceea ce ești, cum te-a sfătuit Goethe. Ai înțeles îndemnul lui Heraclit, "mori și preschimbă-te!", căci, "copil" fiind, ți-ai dat seama, o dată cu Plutarh, că nu ești un simplu vas ce trebuie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
societatea în dezvoltarea ei. Concepția generală conservatoare a lui Găvănescul însă nu i-a îngăduit să ajungă la concluzia educării pentru condițiile schimbate ale societății, ci l-a condus la banala teză a adaptării față de societatea existentă, în scopul cultivării armoniei sociale. Acest pedagog nu avea în vedere mișcarea înainte a societății, ci, dimpotrivă, conservarea realităților sociale existente. Aici se află, de altfel, marea deosebire dintre teoria sa pedagogică și aceea a colegului său de la Universitatea din București, C. Dimitrescu-Iași, pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școlar, după aptitudini și "în acord cu interesele organismului social" (2, p. 13). Prelungirea duratei învățămîntului obligatoriu avea nu numai obiective instructive, ci și educative: statul putea să extindă încă 3-4 ani procesul "educației cetățenești" preocupat, în special, să cultive armonia socială într-o perioadă caracterizată prin intensificarea confruntărilor sociale și marcată de constituirea partidelor comuniste după modelul celui din U.R.S.S. Școala muncii și educația cetățenească erau conceptele cele mai des invocate în reorganizarea învățămîntului obligatoriu. Interesul manifestat pentru școlarizarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
știința spirituală", Steiner a elaborat o teorie didactică cu elemente originale, în care se acordă o specială atenție educației artistice și activităților practice. Astfel, la baza învățării scrierii se află pictura și desenul; cu acest prilej copiii se familiarizează cu armonia culorilor și își dezvoltă fantezia. Cititul se învață în strînsă legătură cu scrierea și, pînă la 9 ani, se va acționa, în special, asupra fanteziei copiilor. Predarea și învățarea muzicii și a desenului se realizează după Steiner pe baza sentimentului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu este mimică, pantomimică, dans; nu este nici imitație, ci "plăsmuire a contextului armonios". b) Ca "joc al mișcării pătruns de suflet" euritmia presupune angajarea inițiativei și voinței. c) Omul fiind un microcosmos, prin euritmie se integrează în ritmul și armonia universului (macrocosmosului), ceea ce îi asigură menținerea sănătății. Deși se arată preocupat de sănătatea fizică a umanității, R. Steiner este împotriva jocurilor olimpice. Ele corespundeau organismelor vechilor greci, nu și omului contemporan (cf. 11, p. 211); acesta are nevoie de euritmie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iar G. G. Antonescu nu face din asta un secret (16 bis). Disciplina liberă se întemeiază pe convingeri. Întrucît acestea nu sînt accesibile copilului de vîrstă mică, cultivarea lor este precedată de formarea anumitor deprinderi, care trebuie să fie în armonie cu normele morale ce vor călăuzi activitatea viitorului adult. La formarea deprinderilor de comportament se ajunge prin îndrumarea morală a voinței copilului, care cuprinde patru mijloace: supravegherea, pedeapsa, recompensa și exemplul. Nu vom insista asupra acestor "mijloace directe" de educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe conceptul de personalitate, în care sînt incluse atît elementele individuale, cît și cele sociale. În concepția sa, personalitatea este definită ca "maximum de desăvîrșire, într-o ființă umană, a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul" (20, p. 232). Definiția conține unele concepte care se cer precizate: "originalitatea specifică" este dată de îmbinarea elementelor ereditare; "principiul social" este sinonim cu "armonia productivă cu mediul", iar această armonizare se asigură prin profesie și anume
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umană, a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul" (20, p. 232). Definiția conține unele concepte care se cer precizate: "originalitatea specifică" este dată de îmbinarea elementelor ereditare; "principiul social" este sinonim cu "armonia productivă cu mediul", iar această armonizare se asigură prin profesie și anume, prin "profesia-vocație" cea care corespunde "originalității specifice". Personalitatea, așa cum o înțelegea Narly, presupunea realizarea cît mai desăvîrșită a individualității, cît și maximum de socializare. Ca rezultat al unei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conceptul de personalitate realizează o sinteză între individual și social (26 a, pp. 32-33). Narly însă, preluînd o idee a magistrului său I. Găvănescul, reduce socialul la profesie, privind omul ca forță de muncă și avînd în vedere realizarea unei "armonii productive" cu mediul. Concepția sa conduce, ca și a altora din acea perioadă, spre cultivarea armoniei sociale, opunîndu-se astfel teoriei de orientare marxistă, a luptei de clasă. Narly are dreptate cînd apreciază educația ca un fapt individual și social în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
preluînd o idee a magistrului său I. Găvănescul, reduce socialul la profesie, privind omul ca forță de muncă și avînd în vedere realizarea unei "armonii productive" cu mediul. Concepția sa conduce, ca și a altora din acea perioadă, spre cultivarea armoniei sociale, opunîndu-se astfel teoriei de orientare marxistă, a luptei de clasă. Narly are dreptate cînd apreciază educația ca un fapt individual și social în același timp, relevînd unilateralitatea tendințelor excesiv psihologice sau sociologice. Mai mult, exprimă un punct de vedere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fundamentală a concepției sale despre lume și viață. Pentru el, lumea este construită dintr-un ansamblu de forțe, de centre de conștiință, mai mult sau mai puțin analoage monadelor leibniziene care, deși distincte unele de altele, se acordă în virtutea unei armonii prestabilite, vrute și conduse de Dumnezeu. Sub aspect moral, Renouvier considera persoana, ca și Im. Kant, totdeauna ca scop; iată un motiv pentru care personaliștii consideră concepția lor expresie a umanismului. De la începuturile sale, personalismul s-a manifestat ca o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în procese colective de educare. Dreptul ca activitate nu avea un statut, valoare și prin urmare conexiuni; dreptul ca sistem se preocupa mai puțin de dovedirea unei infracțiuni și mai mult de corectarea unui stil de viață care putea dăuna armoniei Partidului și statului. În jurisprudența comunistă chineză, ideea că legea funcționa pentru a proteja societatea civilă împotriva statului pur și simplu nu avea niciun sens. Deoarece nu exista nicio societate civilă, funcția legii era de a promova interesele statului prin
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
principii, în care ultimul are legătură cu primul: 1. Nu există autoritate regală fără cea militară. 2. Nu există putere militară fără bogăție. 3. Reaya produce bogăție. 4. Sultanul respectă reaya, făcînd să domnească dreptatea. 5. Dreptatea are nevoie de armonia lumii. 6. Lumea este o grădină, zidurile ei sînt statul. 7. Sprijinul statului este legea religioasă. 8. Nu există sprijin pentru legea religioasă fără autoritate regală.1 În acest cadru teoretic este scoasă în evidență importanța conceptului de justiție: Justiție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
populația împotriva invaziilor din afară. Obiectivele accentului principal erau definirea relației dintre individ și autoritățile statului și supravegherea puterii acestuia din urmă. Statul era considerat drept o organizație rațională de cetățeni liberi și deținea puține sau chiar nici o aluzie în privința armoniilor superioare mistice sau emoționale. În schimb, doctrinele naționaliste nu puneau aproape deloc accentul pe individ, plasîndu-l aproape total asupra entității colective, națiunea. O mare parte a vocabularului naționalismului romantic a fost foarte mult influențat de scrierile lui Johann Gottfried Herder
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale vieții tale, la fel cum tânăra calfă de tinichigiu mi a cântat o săp tămână Întreagă sub ferestrele mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
strică urechii și nici nu șade rău, fiindcă Aristot laudă acest fel de scris, care este al lui Platon -, această carte Îmi vine a crede că este ea Însăși operă de meloman, ieșită dintr-o nece sitate de ritm și armonie. Cum așa?... Toate amintirile și toate reflexiile ce le Însoțesc aci, În car tea aceasta, s-au născut, s-ar putea spune, din acea veche deprin dere melomană a adolescenței mele pentru ritmuri și armonii; iar ceea ce, din acest material
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]