12,919 matches
-
spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care s-a extins pe o suprafață de 6.750 ha și are o lungime de 128 km cu o adancime medie de 7.5 m. Vatra veche a satului
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
țării. Cele mai importante bazine sunt: Datong, Fushin, Fushun, Baotou, Kailuan. Centralele termoelectrice produc 4/5 din energia electrică totală și sunt amplasate în apropierea bazinelor carbonifere sau a marilor aglomerații urbane. Cea mai mare centrală hidroelectrică din China este Barajul celor Trei Defileuri de pe rîul Yangtze. În anul 2009, China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, depășind Statele Unite, cu un consum total de 2,170 milioane tone echivalent petrol (tep). Prin comparație, România consumă anual aproximativ
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
Buftea și a lacului Herăstrău, lucrări finalizate în 1936. Lucrările au fost foarte ample, doar în cazul lacului Herastrău fiind deplasați 1.500.000 m³ de pământ. În 1936 pentru a compensa debitul râului Colentina au fost începute lucrările la barajul Bilciurești (pe râul Ialomița) și canalul de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent. Sectorul de râu
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
Iazul Dracșani există încă de dinaintea primului război mondial, fiind realizat printr-un mic baraj de pământ, construit cu mijloace locale, care inunda o zonă mlăștinoasă din lunca râului Sitna. În anul 1925, țăranii din comunele învecinate Flămânzi (astăzi orașul Flămânzi), Lunca și Sulița s-au constituit într-o obște care a cumpărat de la foștii
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
din 182 de familii: 66 din Flămânzi, 85 din Lunca, 26 din Sulița și 5 din alte sate. Iazul era utilizat în principal pentru piscicultură. În perioada regimului comunist, iazul a fost naționalizat. Au fost executate lucrări de supraînălțare a barajului, mărindu-se volumul acumulat, asfel încât să poată fi folosit și pentru irigații, și realizându-se și o tranșă pentru atenuarea undelor de viitură. Această extindere a fost posibilă și în urma realizării derivației Siret-Sitna, care a suplimentat debitele naturale ale
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
fi folosit și pentru irigații, și realizându-se și o tranșă pentru atenuarea undelor de viitură. Această extindere a fost posibilă și în urma realizării derivației Siret-Sitna, care a suplimentat debitele naturale ale Sitnei cu debite suplimentare din Siret. Odată cu modernizarea barajului s-au modernizat și descărcătorii de ape mari, astfel încât să corespundă noilor standarde și s-a executat o protecție amonte a barajului din plăci de beton. Barajul de pământ, omogen, are o înălțime de aproximativ 5,85 m și o
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
în urma realizării derivației Siret-Sitna, care a suplimentat debitele naturale ale Sitnei cu debite suplimentare din Siret. Odată cu modernizarea barajului s-au modernizat și descărcătorii de ape mari, astfel încât să corespundă noilor standarde și s-a executat o protecție amonte a barajului din plăci de beton. Barajul de pământ, omogen, are o înălțime de aproximativ 5,85 m și o lățime la coronament de 6,50 m. Pentru evacuarea apelor mari barajul are un deversor de suprafață. Golirea de fund, relativ mică
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
a suplimentat debitele naturale ale Sitnei cu debite suplimentare din Siret. Odată cu modernizarea barajului s-au modernizat și descărcătorii de ape mari, astfel încât să corespundă noilor standarde și s-a executat o protecție amonte a barajului din plăci de beton. Barajul de pământ, omogen, are o înălțime de aproximativ 5,85 m și o lățime la coronament de 6,50 m. Pentru evacuarea apelor mari barajul are un deversor de suprafață. Golirea de fund, relativ mică, are o capacitate de descărcare
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
noilor standarde și s-a executat o protecție amonte a barajului din plăci de beton. Barajul de pământ, omogen, are o înălțime de aproximativ 5,85 m și o lățime la coronament de 6,50 m. Pentru evacuarea apelor mari barajul are un deversor de suprafață. Golirea de fund, relativ mică, are o capacitate de descărcare este de 8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
Pentru evacuarea apelor mari barajul are un deversor de suprafață. Golirea de fund, relativ mică, are o capacitate de descărcare este de 8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
are o capacitate de descărcare este de 8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la 79,80 m.d.M., care permite evacuarea fără pericol a debitelor
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la 79,80 m.d.M., care permite evacuarea fără pericol a debitelor maxime de calcul, corespunzătoare clasei de siguranță a barajului. La nivelul retenției normale, 78,00
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la 79,80 m.d.M., care permite evacuarea fără pericol a debitelor maxime de calcul, corespunzătoare clasei de siguranță a barajului. La nivelul retenției normale, 78,00 m.d.M., lacul avea, în
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la 79,80 m.d.M., care permite evacuarea fără pericol a debitelor maxime de calcul, corespunzătoare clasei de siguranță a barajului. La nivelul retenției normale, 78,00 m.d.M., lacul avea, în momentul realizării, un volum total de 6,82 milioane m³ din care 6,7 milioane m³ volum util, volumul mort fiind de 0,12 milioane m³ fiind cel mai mare
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
este o arie protejată de interes european. Alte amenajări piscicole se întâlnesc la Prejmer, la Hărman, și pe lunca Oltului, între Feldioara și Rotbav. Pe râul Ghimbășel a fost construită o microhidrocentrală, iar pe Tărlung, în aval de Săcele, un baraj artificial, care alimentează cu apă Brașovul și celelalte localități din zonă. Clima Țării Bârsei este temperat continentală, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecvențele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
barje), cu care se poate ajunge până la orașul irakian Hit, aflat la 1.930 kilometri în amonte de gura de vărsare și la o altitudine de doar 53 metri deasupra nivelului mării. Mai sus de Hit, însă, datorită repezișurilor și barajelor naturale, râul nu poate fi folosit pentru navigația comercială. Inundațiile sale anuale, cauzate de topirea zăpezilor din munții din Turcia de nord-est, sunt parțial stăvilite de baraje și lacuri de acumulare din regiunea cursului superior. Un canal de 885 kilometri
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
53 metri deasupra nivelului mării. Mai sus de Hit, însă, datorită repezișurilor și barajelor naturale, râul nu poate fi folosit pentru navigația comercială. Inundațiile sale anuale, cauzate de topirea zăpezilor din munții din Turcia de nord-est, sunt parțial stăvilite de baraje și lacuri de acumulare din regiunea cursului superior. Un canal de 885 kilometri leagă Eufratul de Tigru pentru a servi drept rută pentru barjele fluviale. Conform Genezei 2:14 un râu numit Eufrat este una din cele patru ape care
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
loc pe malul râului Eufrat, unde a fost martirizat Imam Hussein, împreună cu familia și prietenii lui. Ca și în cazul Tigrului există controverse asupra drepturilor de folosire a râului. Proiectul Anatoliei de sud-est din Turcia prevedea construirea a 22 de baraje și 19 hidrocentrale până în 2005, cel mai mare proiect de dezvoltare efectuat vreodată în Turcia. Primul baraj a fost terminat în 1990. Turcia de sud-est încă are dificultăți economice, alimentând nemulțumirile minorității kurde aflată aici. Autoritățile turce speră că proiectul
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
și în cazul Tigrului există controverse asupra drepturilor de folosire a râului. Proiectul Anatoliei de sud-est din Turcia prevedea construirea a 22 de baraje și 19 hidrocentrale până în 2005, cel mai mare proiect de dezvoltare efectuat vreodată în Turcia. Primul baraj a fost terminat în 1990. Turcia de sud-est încă are dificultăți economice, alimentând nemulțumirile minorității kurde aflată aici. Autoritățile turce speră că proiectul va îmbunătăți economia regiunii, dar critici din țară și din străinătate i-au contestat beneficiile, punând accent
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
are dificultăți economice, alimentând nemulțumirile minorității kurde aflată aici. Autoritățile turce speră că proiectul va îmbunătăți economia regiunii, dar critici din țară și din străinătate i-au contestat beneficiile, punând accent pe costurile sociale și ecologice ale proiectului. În Siria Barajul Tabaqah (terminat în 1973 și uneori numit Barajul Eufrat) formează un lac de acumulare, Lacul Assad, folosit pentru irigarea culturilor de bumbac. Siria a construit baraje pe cei doi afluenți și construiește un alt baraj pe Eufrat. Irakul are câteva
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
aici. Autoritățile turce speră că proiectul va îmbunătăți economia regiunii, dar critici din țară și din străinătate i-au contestat beneficiile, punând accent pe costurile sociale și ecologice ale proiectului. În Siria Barajul Tabaqah (terminat în 1973 și uneori numit Barajul Eufrat) formează un lac de acumulare, Lacul Assad, folosit pentru irigarea culturilor de bumbac. Siria a construit baraje pe cei doi afluenți și construiește un alt baraj pe Eufrat. Irakul are câteva baraje în funcțiune, dar controlul apei și-a
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
au contestat beneficiile, punând accent pe costurile sociale și ecologice ale proiectului. În Siria Barajul Tabaqah (terminat în 1973 și uneori numit Barajul Eufrat) formează un lac de acumulare, Lacul Assad, folosit pentru irigarea culturilor de bumbac. Siria a construit baraje pe cei doi afluenți și construiește un alt baraj pe Eufrat. Irakul are câteva baraje în funcțiune, dar controlul apei și-a pierdut prioritatea în timpul regimului lui Saddam Hussein. De la prăbușirea Partidului Ba'ath Irak în 2003, utilizarea apei a
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
ecologice ale proiectului. În Siria Barajul Tabaqah (terminat în 1973 și uneori numit Barajul Eufrat) formează un lac de acumulare, Lacul Assad, folosit pentru irigarea culturilor de bumbac. Siria a construit baraje pe cei doi afluenți și construiește un alt baraj pe Eufrat. Irakul are câteva baraje în funcțiune, dar controlul apei și-a pierdut prioritatea în timpul regimului lui Saddam Hussein. De la prăbușirea Partidului Ba'ath Irak în 2003, utilizarea apei a revenit în prim-plan. Lipsa apei în Orientul Mijlociu face
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
Tabaqah (terminat în 1973 și uneori numit Barajul Eufrat) formează un lac de acumulare, Lacul Assad, folosit pentru irigarea culturilor de bumbac. Siria a construit baraje pe cei doi afluenți și construiește un alt baraj pe Eufrat. Irakul are câteva baraje în funcțiune, dar controlul apei și-a pierdut prioritatea în timpul regimului lui Saddam Hussein. De la prăbușirea Partidului Ba'ath Irak în 2003, utilizarea apei a revenit în prim-plan. Lipsa apei în Orientul Mijlociu face ca Irakul să se teamă că
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]