12,818 matches
-
avea competența să se pronunțe cu privire la acțiunile referitoare la încălcarea principiului subsidiarității de către un act legislativ formulate de un stat membru, sau transmise de acesta în conformitate cu dreptul său intern în numele parlamentului său național sau al unei camere a acestuia 37. Considerații pe marginea prevederilor Tratatului. Pentru prima oară în istoria construcției europene, parlamentele naționale sunt implicate în procesul decizional al U.E. în materie legislativă. Ele primesc competența și posibilități largi de a intra în relații directe cu instituțiile comunitare înainte de adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
doit se fonder une pareille mesure, soulignant l'importance des facteurs objectifs économiques et sociaux, mais prenant en même temps en considération, la méthodologie usitée et le rôle joué par le facteur politique pour la promotion de meilleures solutions. 1. Considerații generale. Noțiuni. Concepte. Problema organizării administrative a teritoriului statului s-a pus din totdeauna de când există stat, dar ea se ridică cu și mai multă acuitate, în perioada constituirii statelor mari, centralizate, determinată fiind de nevoia unității de scop și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
63 1. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL 65 .Sofia Popescu, Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea 66 .Ioan Vida, Controlul constituționalității activității de legiferare 86 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT 95 .Victor Duculescu, Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului Constituțional și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion Diaconu, Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și minoritățile din Europa 128 .Ioan Maxim, Perspective în domeniul combaterii terorismului internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tratat modificator, care menține tratatele actuale, se va regăsi o parte substanțială din textele Tratatului instituind o Constituție pentru Europa. Cf. Conclusions de la Présidence. Conseil Européen de Bruxelles, 21-22 juin 2007, Anexa I, p. 5. 6 A se vedea unele considerații pe această temă, Ion M. Anghel, România și Constituția pentru Europa, în Revista română de Drept Comunitar, nr. 4/2007, p. 29-40 7 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2004 8 Aderarea apare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în calitate de avocat în Baroul București, îndeplinind în cadrul acestuia funcția de decan, director cu pregătirea și perfecționarea avocaților etc. 1 M. Eliescu, Efectele căsătoriei cu privire la raporturile patrimoniale dintre soți, în Căsătoria în dreptul RPR, Ed. Academiei, 1964, p.170 2 D. Lupulescu, Considerații generale cu privire la regimul matrimonial al soților în lumina prevederilor Proiectului Codului civil, în Buletinul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților nr.1/2005, p.86 3 Trib. Supr., col.civ., dec.nr.357/1961, în CD 1961, p.201
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
I, Ed. Didactică și pedagogică, 1965, p. 164-167; M. Eliescu, op. cit., p. 229; C. Stănescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 196; /. Albu, Dreptul familiei, Ed. Didactică și pedagogică, 1975, p. 122 și urm.; D. Lupulescu, op. cit., p. 54. 23 D. Gherasim, Considerații despre coposesiune, în RRD nr. 7/1984, p. 5-9. 24 Ibidem 25 T. Carabașiu, Partajul, Ed. Muntenia, Constanța, 1997, p. 13. 26 C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit., p. 15. 27 În legătură cu posibilitatea ca dreptul de proprietate comună pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2. Al doilea motiv este reprezentat de o serie de calit]ți umane la fel de bine cunoscute. Oamenii care fac efortul de a se comportă decent în mod manifest sunt adesea mânați de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și prețuite în majoritatea societ]ților umane. Teoreticieni individualiști precum Hobbes
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre originile eticii, oamenii moderni ar putea folosi, probabil, în mod inconștient limbajul s]u. Ei își vor formulă întrebarea în form] hobbesian]: „Cum este posibil ca o societate primar] de egoiști s] fie împov]rât] de reguli care impun considerație fâț] de semeni?”. Dificult]țile ap]s]toare ce decurg din aceast] abordare vor deveni mai clare pe parcurs. iii. Argumente morale și argumente faptice Ni s-ar putea cere s] accept]m individualismul extrem pe baze pur științifice, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar trebui exagerat] (Konner, 1982; Mead, 1956). Diferite societ]ți umane au comune multe elemente structurale profunde. Dac] nu ar avea, atunci nu ar fi posibil] nici o înțelegere reciproc] și ar fi fost aproape imposibil] practicarea antropologiei. Printre aceste elemente, considerația și înțelegerea fâț] de ceilalți, generalizate prin Regulă de Aur, joac] un rol central și, dac] punem întrebarea „ Ar putea exista o cultur] lipsit] de aceast] atitudine?”, ne-ar fi foarte dificil s] ne imagin]m cum ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din acest motiv. În absență total] a altor ființe, un practicant jainist singur nu poate acumula atât de meritoria karma! Uneori, c]lug]rii fac apel la consecințe sociale adverse pentru a explica gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea lor rezid] în aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valori tradiționale (hinduse) și practici obișnuite, cât și valori moderne (occidentale), f]r] a le anula ins]. De exemplu, a crescut dup] normele vegetariene hinduse; dar dup] o scurt] perioad] de timp și-a schimbat justificarea moral] pentru vegetarianism în favoarea considerației etice pentru animale. Gandhi este un amestec curios de radicalism și conservatorism. De exemplu, el ap]r] cauza drepturilor civile în Africa de Sud, dar lupta să nu este la fel de înverșunat] în ceea ce privește drepturile comunit]ții indiene. Totuși, el este un model de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
jur se manifest] pe plan exterior, iar aceast] exteriorizare ajuns] la un nivel avansat se transform] în virtutea bun]voinței. Cel de-al doilea izvor este sentimentul rușinii, care motiveaz] dezvoltarea moralei (i). A treia surs] este sentimentul de respect și considerație fâț] de cei superiori, sentiment care motiveaz] conformitatea în raport cu li. Nu în ultimul rând, omul are și capacitatea înn]scut] de a distinge între shi și fei. Ceea ce este aprobat în context și comport] o distincție la nivel de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi halaha corectat] de elemente care țin de etică evreiasc]? Aceast] ipotez] este de neconceput pentru acei evrei care consider] c] halaha este expresia imuabil] a voinței lui Dumnezeu pe p]mânt. Poate fi etică evreiasc] corectat] pe baza unor considerații cuprinse în halaha? Aceast] variant] este inacceptabil] pentru acei evrei pentru care halaha este expresia unui stadiu timpuriu al revelației dumnezeiești, care este dinamic] și conținu]. Cu alte cuvinte: în condițiile în care atât halaha, cât și etică evreiasc] sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el este diferit de conceptul „virtute”, care marcheaz] deja o arie mai mult sau mai putin definit] de cercetare efectuat] de c]tre „filosoful moral” - ins]și categoria moralei. Filosoful modern poate s] înceap] prin a cerceta natură relației dintre considerații morale și amorale, cea a gândirii raționale sau a cerceta chestiuni morale concrete. O asemenea categorie este greu de reperat în contextul grecesc. Subiectul investigației nu este morală, ci natură bunei vieți a omului; iar dac] putem accepta p]reri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și-ar atenua pozițiile și ar susține c] astfel de tensiuni exist] la diferite nivele în orice societate; ei ar încerca apoi s] întoarc] povară relativismului cultural împotriva opozanților moderni din cauza obsesiei lor pentru acea categorie special] și încurcat] a considerațiilor numite „morale”. Dar nici una dintre aceste mișc]ri nu ar fi eficient]. Critică la adresa lor nu arăt] c] ei nu au nimic relevant de spus pentru oricare alt] societate, ci c] sunt atat de impresionați de nevoia de a ap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] guverneze un asemenea demers. Aceste principii reprezint] baza dreptului natural modern. Dat fiind faptul c] în relațiile internaționale scepticismul moral - adic] respingerea oric]ror norme morale care s] guverneze derularea conflictului dintre națiuni sau prevalența „rațiunii de stat” asupra considerațiilor morale ordinare - beneficiaz] de mai mult] credibilitate decât aplicat în comportamentul individual și poate face mai mult r]u. Preocuparea lui Grotius de a demască scepticismul poate fi înțeleas] cu ușurinț]. Abordarea să este totuși influențat] de predecesori. Asemeni lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că interesul fiec]ruia dintre cei cinci s] fie evaluat în funcție de interesul unuia singur. E ca si cum ni s-ar cere s] d]m cu banul de cinci ori pentru că interesele fiec]ruia dintre cei cinci s] se bucure de aceeasi considerație de care se bucur] unul singur. Mai exist] și un alt aspect sub care perspectivele deontologice se deosebesc de imparțialitatea consecințialist]. Nu este permis a face un lucru care încalc] o regul] deontologic] nici chiar atunci când s]vârșirea lui ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
curentului rațional care explic] promovarea bunurilor personale; teoria opus] nu este conform] cu acest curent. Ea se g]sește în ingrata poziție de a ap]ra o explicație legat] de valori, care nu are corespondent în raționalitatea practic]. Dac] aceste considerații asupra simplit]ții nu sunt suficiente pentru a fundamenta consecințialismul, singura soluție a adepților acesteia este s] atrag] atenția asupra detaliilor și a plauzibilit]ții teoriei aflate în opoziție. În secțiunea a doua a acestui articol, am v]zut c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dup] cum este și firesc, diferențele apar mai degrab] sub aspectul conținutului și sursei unei asemenea teorii decât al necesit]ții acesteia. Unii ar putea afirmă c] exist] virtute chiar și într-o lume profund pervertit]. Totuși, dincolo de toate aceste considerații, majoritatea teoriilor se dovedesc în cele din urm] a fi întemeiate pe concepții relativ similare asupra binelui. Cele mai multe fac apel la un principiu aristotelic extins și asimilat cu succes, potrivit c]ruia virtutea este analizat] în termenii unei complexit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparent] un anumit favoritism fâț] de cei dragi sau apropiați. Este mult mai ușor s] cunoaști nevoile celor din jur și modalit]țile de a-i ajuta cât mai bine și f]r] eforturi inutile. Toate acestea reprezint] desigur câteva considerații pur întâmpl]toare și pragmatice. Într-o lume perfect] ele pot lipsi, dar în realitatea în care tr]im prezența lor se resimte puternic. Din acest motiv, este absolut justificat] ideea utilitarist] de a atribui îndatoriri speciale anumitor persoane și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al doilea rând, se demonstreaz] prin implicare direct] c] nu exist] nici un motiv pentru a privi drepturile ca fiind mai suspecte din punct de vedere logic decât alți termeni morali precum „datoria” sau „obligația”. Dar, în plus fâț] de aceste considerații, exist] motive pragmatice puternice în favoarea unui vocabular specific drepturilor. Susțin]torii acestora, de exemplu, consider] faptul c] drepturile se concentreaz] pe o chestiune v]zut] din punctul de vedere al victimei sau al persoanei asuprite, măi degrab] decât din al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susținem c] ele sunt elemente fundamentale sau primare în discursul moral. Un motiv pentru a avea o viziune limitat] este faptul c], singur, limbajul drepturilor ar putea s] nu fie suficient pentru a acoperi domenii importante ale moralei. De exemplu, considerații deosebit de importante legate de mediul înconjur]tor ar putea fi greu de exprimat în ceea ce privește drepturile. Împotriva acestei obiecții putem susține faptul c] afirmațiile cu privire la mediu pot fi f]cute la fel de eficient f]r] atribuirea de drepturi unor obiecte neînsuflețite - drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane. Acest exemplu nu este unul fantezist: s] calcul]m efectele pe care defriș]rile, îndiguirile v]ilor râurilor, exploat]rile în carier] a munților sau construirea de conducte de petrol le produc asupra viet]ților. Etică drepturilor animalelor presupune considerație moral] pentru animale luate individual și nu ca specie: felul în care specia este afectat] intereseaz] indirect și doar prin felul în care animalul este afectat la nivel individual. Deși, conform eticii drepturilor animalelor, toți indivizii sunt valoroși din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparent decât real? Strategia standard este aceea de a nega c] ar exista un conflict, de a asumă faptul c] parțialitatea aparent] a relațiilor personale este ușor explicabil] prin intermediul principiilor morale imparțiale. Dați-mi voie s] explic acest lucru. Principiul considerației egale a intereselor nu este un principiu moral subiectiv deoarece nu specific] exact modul în care o anumit] persoan] trebuie tratat]. Este, măi degrab], un principiu formal care cere s] trat]m indivizii în același fel, în afar] de cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spuns este destul de conving]tor, deși poate s] nu fie în întregime adecvat în acest caz. Chiar dac] aceast] manevr] rezolv] tensiunea aparent] dintre moral] și interesul propriu la acest nivel, o problem] paralel] apare la un alt nivel. Considerațiile precedente susțin faptul c] este legitim] tratarea diferit] a cunoscuților în raport cu a necunoscuților. Prin această, ele sugereaz] c] trebuie s] ne trat]m cunoscuții în același fel cu excepția cazului în care exist] anumite motive relevante și generale care justific] diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]