14,387 matches
-
a gândit la un atac masiv la baionetă pentru a-i copleși pe aparători, dar a studiat frontul, și și-a dat seama că diviziile lui French și Hancock nu mai puteau să înainteze. Apoi, a plănuit ca ultima sa divizie, comandată de gen.-mr. Oliver O. Howard, să penduleze spre dreapta și să încerce să încercuiască stânga confederată, dar după ce a primit cereri urgente de ajutor de la French și Hancock, i-a trimis pe oamenii lui Howard în jurul celor căzuți
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
French și Hancock, i-a trimis pe oamenii lui Howard în jurul celor căzuți. Brigada col. Joshua Owen a intrat prima, întărită de brigada col. Norman J. Hall, și apoi două regimente din brigada generalului Alfred Sully. Celelalte corpuri din marea divizie a lui Sumner erau Corpul IX, și a trimis una din diviziile acestuia condusă de gen. brig. Samuel Sturgis. După două ore de lupte disperate, patru divizii unioniste eșuaseră în misiunea pe care Burnside o dăduse la început uneia singure
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
căzuți. Brigada col. Joshua Owen a intrat prima, întărită de brigada col. Norman J. Hall, și apoi două regimente din brigada generalului Alfred Sully. Celelalte corpuri din marea divizie a lui Sumner erau Corpul IX, și a trimis una din diviziile acestuia condusă de gen. brig. Samuel Sturgis. După două ore de lupte disperate, patru divizii unioniste eșuaseră în misiunea pe care Burnside o dăduse la început uneia singure. Pierderile erau grele: Corpul II a pierdut în acea după-amiază 4.114
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
și apoi două regimente din brigada generalului Alfred Sully. Celelalte corpuri din marea divizie a lui Sumner erau Corpul IX, și a trimis una din diviziile acestuia condusă de gen. brig. Samuel Sturgis. După două ore de lupte disperate, patru divizii unioniste eșuaseră în misiunea pe care Burnside o dăduse la început uneia singure. Pierderile erau grele: Corpul II a pierdut în acea după-amiază 4.114 oameni, iar divizia lui Sturgis, 1.011. În vreme ce armata unionistă a luat o pauză, Longstreet
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
de gen. brig. Samuel Sturgis. După două ore de lupte disperate, patru divizii unioniste eșuaseră în misiunea pe care Burnside o dăduse la început uneia singure. Pierderile erau grele: Corpul II a pierdut în acea după-amiază 4.114 oameni, iar divizia lui Sturgis, 1.011. În vreme ce armata unionistă a luat o pauză, Longstreet și-a întărit linia ca să aibă patru rânduri de infanteriști în spatele zidului de piatră. Gen. brig. Thomas R. R. Cobb din Georgia, care comandase sectorul-cheie al liniei, a
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
flancuri. În loc să-și reconsidere abordarea în fața marilor pierderi suferite, s-a încăpățânat să continue pe aceeași cale. A trimis lui Franklin ordinul de a-și relua asaltul pe stânga (ordin pe care, după cum s-a arătat mai sus, comandantul Marii Divizii Stânga l-a ignorat) și a ordonat Marii Divizii Centru, comandată de gen.-mr. Joseph Hooker, să treacă Rappahannockul, să intre în Fredericksburg și să continue atacul spre Înălțimile lui Marye. Hooker a efectuat personal o recunoaștere (ceva ce nu
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
s-a încăpățânat să continue pe aceeași cale. A trimis lui Franklin ordinul de a-și relua asaltul pe stânga (ordin pe care, după cum s-a arătat mai sus, comandantul Marii Divizii Stânga l-a ignorat) și a ordonat Marii Divizii Centru, comandată de gen.-mr. Joseph Hooker, să treacă Rappahannockul, să intre în Fredericksburg și să continue atacul spre Înălțimile lui Marye. Hooker a efectuat personal o recunoaștere (ceva ce nu făcuseră nici Burnside, nici Sumner, ambii rămânând la est
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
și a revenit la cartierul general al lui Burnside să-l sfătuiască să renunțe la atac. Gen. brig. Daniel Butterfield, aflat în fruntea Corpului V al lui Hooker, așteptându-l pe Hooker să revină de la ședința cu Burnside, a trimis divizia condusă de gen. brig. Charles Griffin să-i acopere pe oamenii lui Sturgis. În acest moment, divizia confederată a gen.-mr. George Pickett și una din brigăzile gen.-mr. John Bell Hood înaintase spre nord să întărească Înălțimile lui Marye
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
brig. Daniel Butterfield, aflat în fruntea Corpului V al lui Hooker, așteptându-l pe Hooker să revină de la ședința cu Burnside, a trimis divizia condusă de gen. brig. Charles Griffin să-i acopere pe oamenii lui Sturgis. În acest moment, divizia confederată a gen.-mr. George Pickett și una din brigăzile gen.-mr. John Bell Hood înaintase spre nord să întărească Înălțimile lui Marye. Griffin a aruncat cele trei brigăzi ale sale către solida poziție confederată, una câte una. Îngrijorat și
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
G. Hazard Regimentul 1 Artilerie Ușoară Rhode Island, la 140 m de liniile confederate. Ei au fost loviți puternic de trăgătorii de elită și de artileria confederată și nu au putut da niciun ajutor eficient lui Sturgis. Un soldat din divizia lui Hancock a raportat mișcări în linia confederată, care a lăsat pe unii să creadă că dușmanul se retrage. În ciuda faptului că acest lucru era puțin probabil, divizia gen. brig. Andrew A. Humphreys din Corpul V a primit ordin să
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
nu au putut da niciun ajutor eficient lui Sturgis. Un soldat din divizia lui Hancock a raportat mișcări în linia confederată, care a lăsat pe unii să creadă că dușmanul se retrage. În ciuda faptului că acest lucru era puțin probabil, divizia gen. brig. Andrew A. Humphreys din Corpul V a primit ordin să atace și să profite de situație. Humphreys a condus prima brigadă călare, oamenii săi trecând peste și pe lângă soldații căzuți cu baionetele fixate și cu puștile neîncărcate; unii
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
cei care treceau, rugându-i să nu înainteze, ceea ce a făcut înaintarea să devină dezorganizată. Șarja a ajuns la 45 m și a fost doborâtă de focuri de armă concentrate. Gen. brig. George Sykes a primit ordin să înainteze cu divizia sa regulată din Corpul V să acopere retragerea lui Humphreys, dar oamenii săi au fost prinși în foc încrucișat și opriți. La 4 p.m., Hooker revenise de la întâlnirea cu Burnside, pe care nu a reușit să-l convingă să abandoneze
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
Humphreys, dar oamenii săi au fost prinși în foc încrucișat și opriți. La 4 p.m., Hooker revenise de la întâlnirea cu Burnside, pe care nu a reușit să-l convingă să abandoneze atacurile. În timp ce Humphreys încă mai ataca, Hooker a ordonat diviziei generalului George W. Getty din Corpul IX, să atace și ei, dar de această dată în cea mai din stânga porțiune a Înălțimilor lui Marye, dealul Willis. Brigada col. Rush Hawkins, urmată de cea a col. Edward Harland, a înaintat pe
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
înaintat pe o cale ferată neterminată aflată chiar la nord de Hazel Run, apropiindu-se de linia confederată fără a fi văzut în întunericul ce se lăsa, dar și aceștia au fost în cele din urmă reperați și respinși. Șapte divizii unioniste fuseseră trimise, în general brigadă cu brigadă, într-un total de paisprezece șarje individuale, toate eșuate, cu pierderi între 6.000 și 8.000 de oameni. Pierderile confederate la Înălțimile lui Marye au totalizat circa 1.200 de oameni
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
în romanul Gods and Generals ("Zei și generali"), ecranizat de un film din 2003 cu același nume. Atât romanul cât și filmul s-au concentrat în principal pe dezastruoasele șarje de pe Înălțimile lui Marye, filmul punând accent pe cele ale diviziei lui Hancock, pe a Brigăzii Irlandeze, pe ale brigăzilor lui Caldwell și Zook, și pe cea a Regimentului 20 Infanterie Maine. Scriitoarea americană Louisa May Alcott s-a folosit de amintirile ei de când a îngrijit soldații răniți în bătălia de la
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
blindate și motorizate. Odată ce infanteria avea să creeze o breșă în liniile americane, Peiper avea ca misiune să cucerească podurile de peste Meuse din jurul localității Huy trecând prin Ligneuville, Stavelot, Trois-Ponts și Werbomont.. Drumurile cele mai praticabile erau însă rezervate grosului Diviziei I SS Leibstandarte Adolf Hitler, Peiper trebuind să se mulțumească cu drumurile proaste și inapte să suporte trecerea tancurilor sau altor blindate grele. Altfel, succesul operațiunii depindea de cucerirea rapidă a podurilor peste Meuse, ceea ce implica o înaintare rapidă peste
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
combustibil la Bullange (Bullingen) unde s-a mai raportat un masacru al prizonierilor de război americani. Odată ajuns în spatele liniei inamice și pe drumul de la Bullange către Elsenborn în nord, el era în poziția de a prinde în capcană două divizii americane (2 și 99), dar Peiper a hotărât să revină la itinerarul fixat și să cucerească Ligneuville trecând prin Möderscheid, Schoppen, Ondenval și Thirimont. Drumul era dificil din cauza naturii terenului și a calității rutelor disponibile. La ieșirea din satul Thirimont
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
apropiat de răscruce, un convoi american de circa treizeci de vehicule, format în principal din elemente ale Batalionului 285 de recunoaștere pentru artilerie, traversase răscrucea și se îndreptase către Ligneuville pentru a ocupa Saint-Vith unde urma să se întâlnească cu Divizia 7 Blindate, căreia îi fusese atașat și către care fusese trimis pentru a întări apărarea orașului. Observând vehiculele, avangarda lui Peiper a deschis focul în direcția convoiului american, imobilizând vehiculele din capul coloanei și obligând întregul convoi să se oprească
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
câteva zile cruciații au fost nevoiți să reziste în fața armatei conduse de atabegul Kerboga al Mosulului. La 28 iunie 1098, cruciații au ieșit din cetate pentru a se confrunta direct cu Kerboga, Robert și Hugue de Vermandois conducând primele șase divizii. Kerbogha a fost înfrânt, iar musulmanii care încă rezistau în citadela Antiohiei s-au predat cruciaților. Alături de Bohemund de Tarent, Raymond de Saint-Gilles și Godefroy de Bouillon, Robert a fost printre primii care au ocupat citadela, însă imediat după aceea
Robert al II-lea de Flandra () [Corola-website/Science/324546_a_325875]
-
-le drepturi democratice. La 14 august 1917, la câteva zile dup ace ostașii români înscriseseră pagini de epopee în istoria neamului românesc la Oituz și Marasesti, regina Maria și generalul Averescu vin la Buciumi prentru a fii în mijlocul ostașilor din divizia I, în timp ce la Onești sosește în aceeași zi primul ministru Ionel Brătianu. Cu acest prilej au fost decorate numeroși ostași și ofițeri, promitandu-li-se că după raboi se va înfăptui o nouă reforma agrara. Reforma agrara din anul 1921
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Armata Roșie în 1920 și a fost promovat constant până când a ajuns comandant de batalion. În 1934 s-a dus la Academia Militară Frunze pe care a absolvit-o în 1937. În același an a fost numit comandant al unei divizii de pușcași, după care în 1937 a fost numit șef de operații în districtul militar Harkov, o poziție pe care a păstrat-o până în 1939, după care a fost numit în fruntea Diviziei 132 Pușcași. Biriuzov a comandat această unitate
Serghei Biriuzov () [Corola-website/Science/326029_a_327358]
-
an a fost numit comandant al unei divizii de pușcași, după care în 1937 a fost numit șef de operații în districtul militar Harkov, o poziție pe care a păstrat-o până în 1939, după care a fost numit în fruntea Diviziei 132 Pușcași. Biriuzov a comandat această unitate în următorii trei ani, lucru rar printre generalii sovietici, în special în Al Doilea Război Mondial. Divizia lui Biriuzov era parte a Frontului din sud-vest, Frontul Briansk. Era un comandant bun, adesea își
Serghei Biriuzov () [Corola-website/Science/326029_a_327358]
-
o poziție pe care a păstrat-o până în 1939, după care a fost numit în fruntea Diviziei 132 Pușcași. Biriuzov a comandat această unitate în următorii trei ani, lucru rar printre generalii sovietici, în special în Al Doilea Război Mondial. Divizia lui Biriuzov era parte a Frontului din sud-vest, Frontul Briansk. Era un comandant bun, adesea își conducea personal oamenii în luptă. În primul an al Operațiunii Barbarossa (iunie 1941) Biriuzov a fost rănit de cinci ori, de două ori foarte
Serghei Biriuzov () [Corola-website/Science/326029_a_327358]
-
intrând în capcana încercuirii duble, fiind ademeniți spre frontiera Alsacia-Lorena pentru a se retrage din calea înaintării armatei germane. Cu toate acestea, slăbirea de către Moltke a aripii drepte germane, apărarea Alsaciei-Lorenei și transferul a trei corpuri de armată și o divizie de cavalerie de pe frontul de vest pentru a ajuta la apărarea împotriva avansării trupelor rusești în Prusia de Est, toate au contribuit la eșecul armatei germane pentru a străpunge pozițiile forțelor aliate la Marna. Fără străpungere, planul era compromis. Schlieffen
Planul Schlieffen () [Corola-website/Science/326170_a_327499]
-
Nu există comenzi sau detalii operaționale (cum ar fi specificarea unităților pentru fiecare zonă a ofensivei) au fost anexate. În plus, Fromkin spune că memorandumul recunoaște faptul că, pentru ca planul să fie fezabil armata germană are nevoie de mai multe divizii și sunt necesare mai mult drumuri paralele prin Belgia. Fromkin continuă prin a preciza că planul este de fapt „Planul lui Moltke”, care a văzut și a crezut că memorandumul ar fi un plan pe deplin operațional, pe care a
Planul Schlieffen () [Corola-website/Science/326170_a_327499]