12,591 matches
-
India, drumeața noastră găsește un destin mic și sărăcăcios al Nepalului, cu „capitala zeilor” la Kathmandu. Este o zonă descrisă cu sensibilitate În carte, ca un ținut impresionant al munților, dar și cu o durere transmisă prin surâs involuntar, unde drama Însângerată a oamenilor se consumă prin ochii calzi și umezi, dar și prin persiflarea zilnică a ospitalității ostentative față de străin. 687 În sfârșit, marele merit al autoarei acestei cărți este acela că ne-a dovedit că, dincolo de frumusețea mistică și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Macao Shopping În Taipei (Taiwan) 704 Pasar Bungo - Yogyakarta (Indonezia) Templul Borobudur - Insula Java (Indonezia) 705 Taipei 101 Tower (Taiwan) Seul (Coreea de Sud) 706 CUPRINS ROATA VIEȚII ............................................... ....................... 5 TRISTEȚEA CANGURULUI ............................................. 10 FASCINAȚIE NATURALĂ ............................................... ......... 14 MEANDRE ECONOMICE ............................................... ........... 44 TERRA AUSTRALIS INCOGNITA ........................................... 51 DRAMELE COLONIZĂRII ............................................... ......... 58 DE LA TIMPUL VISĂRII LA INTEGRARE ............................. 85 PARTICULARITĂȚI CULTURALE ........................................ 145 WELCOME IN AUSTRALIA! ............................................... ... 161 SURÂSUL MAORILOR ............................................... ..... 284 RELIEF SPECTACULOS ............................................... ........... 285 EXPLORATORI ȘI COLONIȘTI .............................................. 294 AROGANȚĂ ETNICĂ ............................................... ............... 298 MODELUL ECONOMIC ............................................... ............ 305 RECONCILERI ISTORICE ............................................... ........ 307 ȚARA COLINELOR VERZI ............................................... ...... 312 EXOTICA INDONEZIE
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
suprastructurii, între care arta și literatura. Literatura exprimă concepte, idei, concepții de viață reflectate în teme și eroi tipici, modelați ideologic. Eroii literari sunt purtători și exponenți ai unor ideologii. Scheme literar-ideologice sunt întâlnite în teatrul lui B. Brecht. Existența dramei de idei și conflictul de idealuri sunt prezente în teatrul lui Ibsen, Shaw, O’Neil. Existențialismul, prin J.P.Sartre, are finalități identice. Literatura este întotdeauna scrisă „pentru cineva”, cu o anume intenție. Obiectivele literaturii, consideră T.W. Adorno, sunt de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de „mască”. Chipul pe care îl imită actorul, diferit de al său, ia același nume - prósopon. Putem spune că prin concepția despre om în substanța sa spirituală-rațională, cultura greacă a pregătit calea spre o dezvoltare ontologică a ideii de persoană. Drama rezidă în identificarea subiectului concret cu substanța și, în acest mod, integrat în natura cosmosului, nu mai este în măsură să exprime valoarea istorică a libertății sale. De aceea omul caută să-și trăiască aspirația de libertate personală în teatru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
la săptămânalul „Clipa”, participă la reuniunile cenaclului literar organizat de redacția revistei, frecventează seminarul condus de Mihail Dragomirescu la Facultatea de Litere, e prezent și devine cunoscut în mediile teatrale și literare. În 1927 îi sunt reprezentate comedia Mirele și drama Uzina la Teatrul Popular din Tismana. Tot în 1927 scrie, împreună cu N.N. Șerbănescu, scenariul pentru filmul Iancu Jianu. Publică în „Premiera ilustrată” (1928-1929) o serie de articole (despre Stanislavski, Hermann Sudermann, Georg Kaiser, Franz Wedekind, Karl Sternheim, August Strindberg, despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
la Teatrul Popular din Tismana. Tot în 1927 scrie, împreună cu N.N. Șerbănescu, scenariul pentru filmul Iancu Jianu. Publică în „Premiera ilustrată” (1928-1929) o serie de articole (despre Stanislavski, Hermann Sudermann, Georg Kaiser, Franz Wedekind, Karl Sternheim, August Strindberg, despre estetica dramei expresioniste etc.), în care își afirmă adeziunea la curentul expresionist, pe care îl elogiază și îl explică teoretic. Mai colaborează la „Adevărul”, „Azi”, „Ecoul”, „Rampa”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., folosind și pseudonimele Ion Negrea, Ion Noapte, I. Nopteanu, Vladimir Spătaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă, unde director era tot Al. Rosetti. Participă astfel nemijlocit la editarea operelor multora din marii scriitori din perioada interbelică (G. Călinescu, Ion Barbu, G. Bacovia, Camil Petrescu ș.a.). În 1931 i se reprezintă drama Poste-restante la Teatrul Maria Ventura, în regia lui Victor Ion Popa și având în distribuție actori ca Aura Buzescu, George Vraca, Romald Bulfinski, Ion Iancovescu ș.a. Debutul ca prozator îl reprezintă romanul Mâl (1934). În 1935 comedia Bursa neagră i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
1967), precum și câteva traduceri. A lăsat în manuscris texte dramatice (parțial tipărite postum) și un jurnal care „acoperă” patru decenii. R. este considerat unul dintre pionierii dramaturgiei expresioniste în literatura română (Ov. S. Crohmălniceanu). Cea mai apropiată de expresionism este drama Trei cruci, dar și alte piese, în special Omul de departe, unde se pot depista motive și procedee expresioniste: exaltarea erotică, elogiul instinctualității privite ca o cale de regenerare față cu marasmul „burghez”, iluminări mistice extatice, contestarea civilizației, constatarea demoniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
de Assisi. Cărțile publicate de S. dau seamă prea puțin de dimensiunile activității sale literare. Din sutele de cronici dedicate fenomenului teatral românesc și universal de-a lungul a patru decenii el nu reușește să tipărească decât o mică antologie, Dramă și teatru (1926), cu care debutează editorial, pe când dintr-un vast proiect, Istoria universală a dramei și teatrului, conceput în treizeci (sau chiar patruzeci) de volume și materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură fasciculă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
sutele de cronici dedicate fenomenului teatral românesc și universal de-a lungul a patru decenii el nu reușește să tipărească decât o mică antologie, Dramă și teatru (1926), cu care debutează editorial, pe când dintr-un vast proiect, Istoria universală a dramei și teatrului, conceput în treizeci (sau chiar patruzeci) de volume și materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură fasciculă, Drama și teatrul religios în Evul Mediu (1942), precedată de o antologie de texte traduse, De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
și teatru (1926), cu care debutează editorial, pe când dintr-un vast proiect, Istoria universală a dramei și teatrului, conceput în treizeci (sau chiar patruzeci) de volume și materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură fasciculă, Drama și teatrul religios în Evul Mediu (1942), precedată de o antologie de texte traduse, De la mimus la baroc (1933). Pe de altă parte, beletristica propriu-zisă este firavă și puțin semnificativă până către sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Sadoveanu. Parvenitul său, noul Dinu Păturică, pe nume Iancu Urmatecu, depășește toate modelele sale autohtone; prin complexitatea caracterului și puterea de viață, este de-a dreptul balzacian, fără să amintească precis pe vreunul din protagoniștii Comediei umane. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Dramă și teatru, Arad, 1926; Metamorfoze. Anno Domini..., București, 1927; Cântece de rob, București, 1930; Molima, București, 1932; Drama și teatrul religios în Evul Mediu, București, 1942; ed. pref. George Banu, București, 1972; Sfârșit de veac în București, București, 1944; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
și puterea de viață, este de-a dreptul balzacian, fără să amintească precis pe vreunul din protagoniștii Comediei umane. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Dramă și teatru, Arad, 1926; Metamorfoze. Anno Domini..., București, 1927; Cântece de rob, București, 1930; Molima, București, 1932; Drama și teatrul religios în Evul Mediu, București, 1942; ed. pref. George Banu, București, 1972; Sfârșit de veac în București, București, 1944; ed. îngr. I. Oprișan, București, 1975; Romain Rolland, București, 1955; Între trecut și prezent (Pe marginea alegerilor de azi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Viciu și virtute, București, 1957; Sistemul celor 24 de sori, București, 1959; Taurul mării, București, 1962; Akho și Tao (o poveste din vremea ghețarilor înalți), București, 1963; Scrieri, I-VIII, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1969-1985; Istoria universală a dramei și teatrului, I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1973; Taurul mării, îngr. și pref. Valentin F. Mihăescu, București, 1987. Traduceri: Herondas din Kos, Arnoul Gréban, Hans Sachs, Francesco Andreini, Andrea Perrucci, Lope de Rueda, Andreas Gryphius, în De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
vieții, posibilitățile ce ni se așază serios în drum aparțin și ele tot trăirilor și poate fi mai greu să isprăvim cu ele decît cu experiențele ferme și limitate, pe care le numim reale. Din astfel de posibilități își crează dramele marii poeți. În fiecare dintre noi se pot petrece însă drame interioare, cu conflicte și rezolvări, cu ciocniri și decizii drame ce nu pot fi bănuite cîtuși de puțin de mediul nostru, dar își pot lăsa totuși urmele adînci în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ele tot trăirilor și poate fi mai greu să isprăvim cu ele decît cu experiențele ferme și limitate, pe care le numim reale. Din astfel de posibilități își crează dramele marii poeți. În fiecare dintre noi se pot petrece însă drame interioare, cu conflicte și rezolvări, cu ciocniri și decizii drame ce nu pot fi bănuite cîtuși de puțin de mediul nostru, dar își pot lăsa totuși urmele adînci în evoluția ulterioară a caracterului nostru. Personajele și destinele pe care ni
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu ele decît cu experiențele ferme și limitate, pe care le numim reale. Din astfel de posibilități își crează dramele marii poeți. În fiecare dintre noi se pot petrece însă drame interioare, cu conflicte și rezolvări, cu ciocniri și decizii drame ce nu pot fi bănuite cîtuși de puțin de mediul nostru, dar își pot lăsa totuși urmele adînci în evoluția ulterioară a caracterului nostru. Personajele și destinele pe care ni le înfățișează poeții fac parte și ele din trăirile noastre
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Shakespeare a deschis, într-un mod cu totul esențial, calea spre această nouă semnificație și spre înțelegerea fenomenului sufletesc aparte ce-i stă la bază. Această înțelegere se vădește în modul genial în care el a prelucrat ființa clovnului din dramele mai vechi în unitatea strînsă a unei mari acțiuni tragice. Cursurile contradictorii ale vieții sînt reunite, în arta lui Shakespeare, într-un singur curs puternic. Suferința și seriozitatea, rîsul și plînsul, înălțimea și josnicia toate contribuie la starea sufletească totală
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cristalizare a vechii biserici. 17. Ironia artistică Au vrut unii să facă și din Shakespeare un ironist. A. W. Schlegel (fratele lui Fr. Schlegel) a construit o ironie skakespeariană ce trebuia să se manifeste, parțial, în caracterizarea diferitelor personaje din dramele respective (prin modul în care se confruntă între ele motive mari și mici), parțial, în acțiunea dramei în genere, prin imparțialitatea cu care este zugrăvit mersul destinului.Caracterele sînt prezentate în toată nuditatea lor, nu sub forma unei admirații entuziaste
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
A. W. Schlegel (fratele lui Fr. Schlegel) a construit o ironie skakespeariană ce trebuia să se manifeste, parțial, în caracterizarea diferitelor personaje din dramele respective (prin modul în care se confruntă între ele motive mari și mici), parțial, în acțiunea dramei în genere, prin imparțialitatea cu care este zugrăvit mersul destinului.Caracterele sînt prezentate în toată nuditatea lor, nu sub forma unei admirații entuziaste, iar soarta ne este dezvăluită în deplina ei realitate, fără ca inima poetului să se lase mișcată de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dreptate 62), pentru ca astfel eliberarea în aducerea aminte să ne poată provoca un sentiment de plăcere. În orice caz în marele humor pe care îl descriem aici -seriozitatea face parte din ceea ce ne umple sufletul. Dacă e vorba de o dramă, ea nu se joacă "pe scena care semnifică lumea" ci chiar în lumea reală, acea scenă pe care jucăm și noi, fie vrem sau nu, și pe care nu putem nici să neglijăm desfășurarea piesei, nici să-i cunoaștem sfîrșitul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu întreaga interioritate și măreție pe care e în stare să le provoace. Dar cînd izvoarele valorice ale existenței ar înceta să mai curgă, ar interveni o anemiere progresivă și o moleșire a vieții spirituale umane și ultimul act al dramei omenești ar fi lipsit tocmai de pecetea sublimului. Marele humor subzistă și cade odată cu premisa că ceea ce dispare nu sînt decît valori individuale, date în experiență. Perisabilitatea lor este elementul tragic în trăirile în care își are sursa marele humor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să dispară fundalul intelectual al marelui humor. Urmarea este, de fapt, așa cum e și natura lucrurilor că nu se poate stabili, odată pentru totdeauna, vreun fundal intelectual pentru viața sentimentală umană. Dacă nu ridicăm pretenția acelei "unități de loc", o dramă nu are nevoie să fie jucată, în toate actele, dinaintea aceluiași fundal, ci peretele din fundpoate fi schimbat, potrivit cu desfășurarea acțiunii. Este suficient să existe o coerență între scenele ce se schimbă, pentru ca unitatea să fie susținută. Voința de a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
atât una sentimentală, cât una metafizică, iar critica nu a greșit atunci când i-a văzut sursa într-un „complex al străinului” (Nicolae Manolescu). Într-adevăr, ca și la G. Bacovia sau la G. Trakl, ființa lirică trăiește și aici o dramă legată de însingurarea radicală, necomunicare, anxietăți inexplicabile, suferință în fața misterului vieții și al morții care i se refuză mereu, până la exasperare. Din această experiență iau naștere poemele lui definitorii. De obicei laconice, chiar eliptice, populate doar de puține simboluri (pasărea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
hotărâri ai luat? O, timpuri! O, moravuri!” Barbu Stefănescu Delavrancea a fost și un remarcabil avocat, iar în anul 1902 l-a reprezentat pe Caragiale într-un proces intentat de dramaturg unui publicist, Caion, care îl acuza că a plagiat drama Năpasta.. Iată un exemplu de oratorie ciceroniană: “Iaca omul, domnilor magistrați, pe care-l judecați. E complet felul lui. Nu se sfiește de nimic. Urăște pe Caragiale? Il calomniază și calomnia și-o debitează în termeni înfiorători de murdari. Dar
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]