14,023 matches
-
sensibilitatea situațională, eleganța comportamentală în viața de zi cu zi (self-awareness, situational sensitivity, street smarts). Iată treptele pe care trebuie să le urcăm pentru a rezista răului: 1. Am făcut o greșeală! Să admitem că noi, ca și alții, am greșit într-un moment sau altul. Errare humanum est, sed perseverare diabolicum - după dictonul atribuit lui Cicero. Să învățăm să spunem: „Îmi cer scuze”, „Scuzați-mă” sau, după caz, „Iertați-mă”. Să arătăm că am învățat din greșeli; și noi, și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
le puneau scolasticii de la Sorbona în secolul al XIII-lea n.m.) ne fac astăzi să zâmbim (este corect să pui animalele să muncească duminica? Trebuie să le impui zile de post? După moarte, merg în infern sau în paradis?). Am greși. Cu atât mai puțin avem voie să facem așa în meseria noastră de istorici. Procedând astfel, de fapt, nu ne putem și nici nu trebuie să ne proiectăm ca atare în trecut cunoștințele noastre, concepțiile noastre, taxinomiile noastre de azi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doar din cauza faptului că nu există nicio minimă urmă pe care s-ar putea baza o atare supoziție. Ci și printr-un amănunt din structura cărții: într-o postfață, Iarăși către cititoriu, Cantemir se scuză față de lectorul său că a greșit, punând "scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare" la început, iar pe cea "a numerelor pasirilor și dobitoacelor și alalte sub alte numere suppusă" la final, așa cum promisese într-un cuvânt înainte, ci invers. O atare eroare nu ar mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
știe, literatura; sau, mai bine spus, descoperă magia literaturii, forța prin care ea îi poate conduce pana pe hârtie, conform unei logici care e deja cea a textului și nu a realității. Atașând Istoriei ieroglifice eticheta de operă ficțională nu greșim cu totul, dar păcătuim prin omiterea unor aspecte importante. Alegoria lui Cantemir nu este un simplu joc expresiv, un artefact destinat unei desfătări rafinate. Nu acestea erau valorile epocii principelui, nu aceasta era mentalitatea sa. Cărturar format la umbra cărților
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aplica un tratament echivalent cu al omului, ființă cu totul rațională și perfectibilă. Animalul, de vreme ce are suflet, memorie, ba chiar și rațiune, de vreme ce are dreptul la viața de apoi, este responsabil și pentru faptele sale. Prin urmare, el plătește atunci când greșește, când dereglează, altfel spus, ordinea divină a lumii. Sigur, astfel de gesturi devin exemplare și presupun și o sancționare la nivel simbolic, o pedepsire în efigie a viciului pe care animalul respectiv îl reprezintă. Păcatul este cel pedepsit prin intermediul animalului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
predat, simbolic inițial, practic apoi, dificila ștafetă în problema relației cauzale diabet - pancreas, lui Paulescu. În anii ce au urmat, tânărul elev al lui Lancereaux și-a însușit temeinic tabloul clinic al diferitelor forme de diabet zaharat. Nu cred că greșesc în a afirma că, dintre toți cercetătorii care au fost implicați în descoperirea misterelor diabetului, Paulescu a dezvoltat cea mai sistematică activitate de cercetare, cucerind treptat toate redutele care trebuiau cucerite pentru a identifica și caracteriza hormonul antidiabetic pancreatic. Pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cât mai dureroase pentru tratamentul copilului (nu, pilula nu e eficientă, e nevoie de injecție! Copilul e foarte bolnav, are nevoie de îngrijiri și analize mai dureroase, mai restrictive!), cer învățătoarei sau educatoarei să-l bată pe copil atunci când acesta greșește căci astfel nu-l poți face să coopereze, că e „brânză bună în burduf de câine”” în închisorile din Guantanamo, imaginile care au făcut înconjurul lumii oripilând umanitatea arătau soldați americani care nu doar că atacau prizonierii, dar îi și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-o rană sufletească, or, stresul este o manifestare externă, adică după opinia noastră, un agent care poate provoca sau nu o traumă, în funcție de amplitudine, intensitate și durată. Introducându-l într-o ecuație cauzală și simplificând lucrurile, credem că nu greșim dacă vom eticheta stresul drept cauză (chiar dacă nu întotdeauna are această funcție), iar trauma un posibil efect. Diagnosticarea corectă a oricărei maladii este un deziderat major și în psihopatologie. Pentru fluidizarea comunicării între adepții unor orientări concurente, a devenit indispensabilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
derapajele sale existențiale ce au generat patogeneza. Fiind o tapiserie complexă, cu rădăcini pluridimensionale, care provin deopotrivă de la nivel fizic, energetic și spiritual, în orice maladie, turbulențele afective ocupă un loc important în geneza ei. Și poate că nu este greșit să afirmăm că fiecare boală reprezintă un mod camuflat prin care recunoaștem că nu beneficiem de suficientă iubire. în acest sens, D. Constantin-Dulcan (2008), menționează că la Congresul Mondial de Psihosomatică, desfășurat la Kobe, în Japonia, s-a demonstrat rolul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
salva de lapidarea cu pietre, impusă prin tradiție, o tânără femeie, de religie musulmană, căsătorită care comisese un adulter. în prima fază, faza de negare, persoana nu poate accepta, nu poate recunoaște pierderea („Nu, nu poate fi adevărat! Medicii au greșit!”) și deplasează cauza pierderii spre persoane sau situații accesibile. Pierderea (obiectului, persoanei, situației) generează o reacție de șoc cu panică, pierderea controlului și a autocontrolului, incapacitatea de a înțelege ceea ce se întâmplă, negarea evenimentului evident, sentimentul de dezastru, fără soluție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzive? Înainte să ne grăbim să îi condamnăm pentru lipsa lor de gust și de măsură, poate că ar trebui să acceptăm că pentru ei geniul avea un alt regim de funcționare, pe care noi l-am uitat. Ar fi greșit să aplicăm acestor expresii exigența valorică cu care ne-am obișnuit după impunerea lui Eminescu. Diversele "genii" și multe alte expresii care uneori nici măcar nu menționează explicit geniul, dar care moștenesc vechea sferă semantică a ingeniumului latin, sunt moduri de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și omul medieval care se refugia în mănăstire pentru a asculta chemarea divină. Nu e nimic modern în această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea protestantă a secolului al XVI-lea ar fi greșită. Judith Schlanger, într-un eseu dedicat problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată pe acceptarea "propriului loc" și pe pasivitatea celui care primește din partea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chemarea literară: asta nu însemna că orice operă urma să fie tendențios naționalistă, ci doar că dorința națională era unica reprezentare cu adevărat democratică a interiorității. Era singurul "apel" pe care biografii îl puteau presupune, fără teama că ar putea greși, ca motivare intimă a ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze și să își dedice existențele. 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor În eseul despre vocație pe care l-am citat deja, Judith Schlanger
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întoarsă". Stâlcirea limbii într-o traducere era suficientă ca să constituie o figură singularizată a unei ființe care își marchează prezența în limbă prin modul bolovănos de a o folosi. Acești scriitori stângaci erau cu atât mai mult "autori" cu cât greșeau mai mult - defectul textelor lucra în favoarea lor. * * * Ceea ce trebuie subliniat este faptul că în acest context maniera nu se asociază unei elite, ci se deschide spre câmpul larg al poporului de poeți, fără discriminare. Nu contează cât de slabi sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai noi. Am fost împărțiți pe brigăzi alcătuite din cinci grupe de câte zece oameni, pentru că în felul acesta le era și gardienilor ușor la numărătoare când se intra pe poartă. Aveau zece oameni în rând, nu aveau cum să greșească. Aici la Salcia am trecut la o brigadă de construcții.. C. I.: Dar dumneavoastră aveați pregătire de inginer agronom. Câți ani de facultate ați făcut? S. Ț.: Doi ani. La brigada de construcții făceam betonul la lopată mai mult ca să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era comunist?! S. Ț.: Era comunist, desigur, dar făcea pușcărie ca oricare altul. Dar ce era singurul? Erau anchetatori care au condamnat dintre foștii comuniști, nu existau mănuși pentru nimeni, regimul nu se purta cu mănuși cu nimeni. Dacă cineva greșea, indiferent cine era și indiferent ce poziție avea, era exclus și nu mai putea rămâne pe poziție. Și spunea Marian: "Eu am 60 de ani, dar dacă mă întorc acum, pentru ăștia nu mai sunt bun pentru că sunt condamnat. Dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu mine. Am mai încercat eu să mă potrivesc cu o femeie sau alta, dar când îmi ziceau că băiatul ar putea fi lăsat la bunici, replicam imediat că băiatul meu poate să stea doar la mine și că am greșit adresa amândoi. "Și eu am greșit adresa, crezând că vei fi o mamă bună, iar tu ai greșit adresa crezând că voi fi un bărbat prost! Nu sunt!". C. I.: Ați mai încercat să vă reluați studiile, că după 1964
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să mă potrivesc cu o femeie sau alta, dar când îmi ziceau că băiatul ar putea fi lăsat la bunici, replicam imediat că băiatul meu poate să stea doar la mine și că am greșit adresa amândoi. "Și eu am greșit adresa, crezând că vei fi o mamă bună, iar tu ai greșit adresa crezând că voi fi un bărbat prost! Nu sunt!". C. I.: Ați mai încercat să vă reluați studiile, că după 1964 a fost acea reabilitare a foștilor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că băiatul ar putea fi lăsat la bunici, replicam imediat că băiatul meu poate să stea doar la mine și că am greșit adresa amândoi. "Și eu am greșit adresa, crezând că vei fi o mamă bună, iar tu ai greșit adresa crezând că voi fi un bărbat prost! Nu sunt!". C. I.: Ați mai încercat să vă reluați studiile, că după 1964 a fost acea reabilitare a foștilor deținuți politici? Sau ați fost obligat să vă înscrieți în partid ca să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care o văzusem, nu mă mai captura. Dar el mă aștepta exact acolo unde m-a prins prima dată! Am ajuns iar la pichet și cei de acolo m-au căinat din nou: "Măi, cumetre, ce Dumnezeu ai făcut de ai greșit din nou?!" Le părea efectiv rău. M-au dus iar la poliție, iar de la poliție, la penitenciarul lor, unde am stat două săptămâni. Și mi-am scris și eu ca toți proștii numele pe perete. Ce era să fac? Era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pâine.// Era mai greu de sărbători/ Când toți vecinii dimprejur/ Se pregăteau pentru Crăciun/ Dar gândul nostru nu mergea departe/ Noi ne gândeam numai la moarte/ În mintea mea de copil/ Nu înțelegeam acest exil// Și, Doamne! Cu ce am greșit/ De-am suferit așa cumplit!?!/ Și-acum în piept inima-mi bate/ De la atâta nedreptate/ Și adesea fost-am dat afar' din școală/ Spunându-mi-se: bestie ordinară!/ Tu nu ai dreptul la învățătură,/ Destinul tău va fi o muncă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spunând că nu a înțeles ce înseamnă produsele de bază și că nu trebuie să fie nicio deosebire între producția de export și cea de bază. Calitatea, adică, trebuia să fie aceeași. Și m-am întrebat dacă nu cumva am greșit că i-am spus lui Bodnăraș treaba asta. Și cred că am cam greșit. C. I.: Și nu v-au luat la rost superiorii, colegii sau cei de la partid? R. R.: Ba da, superiorii. Dar ăia din producție nu cei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să fie nicio deosebire între producția de export și cea de bază. Calitatea, adică, trebuia să fie aceeași. Și m-am întrebat dacă nu cumva am greșit că i-am spus lui Bodnăraș treaba asta. Și cred că am cam greșit. C. I.: Și nu v-au luat la rost superiorii, colegii sau cei de la partid? R. R.: Ba da, superiorii. Dar ăia din producție nu cei de la partid, că nu eram membru de partid. Mi-a zis Bălan, șeful meu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
decât mine, membru de partid. Erau vreo trei care erau privilegiați, adică nu erau puși la muncă pe mașină, la strung, ci aveau o muncă de control la fel ca mine. C. I.: Știu că așa era procedura, că dacă greșeau prin partid erau trecuți la munca de jos, dar se pare că munca asta de jos era mai ușoară decât munca prestată de un muncitor obișnuit. R. R.: Da, ăsta e adevărul. Să vă spun despre Coman ăsta! Era recepționer
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
situație legată de relațiile cu nomenclatura de partid. La Miroslava era fermă serioasă, 2200 de animale, aveam oameni mulți la lucru, 33 de tractoriști. Era responsabilitate mare, mi-era frică ca nu cumva vreo hotărâre de-a mea să fie greșită. Apăi, cât frig am tras eu, ca să nu mă dea afară, să nu-mi caute vreo chichiță, vă puteți imagina?! Că dacă mie nu-mi veneau 3-4 mulgători luam aparatele de muls și mulgeam eu, că mai lipseau mulgătorii, erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]