12,821 matches
-
b) indicatorii de prioritate intersectoriala, exprimați în procente, diferențiați pe domenii de activitate; ... c) valori de referința sectoriala, exprimate în lei, rezultate din înmulțirea valorii de referința universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala, utilizate ca: ... - baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv; - baza de calcul pentru salariile de baza corespunzătoare grilelor de salarizare specifice; - baza de calcul al cuantumului indemnizației lunare; d) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru funcțiile specifice fiecărui sector de activitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
valori de referința sectoriala, exprimate în lei, rezultate din înmulțirea valorii de referința universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala, utilizate ca: ... - baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv; - baza de calcul pentru salariile de baza corespunzătoare grilelor de salarizare specifice; - baza de calcul al cuantumului indemnizației lunare; d) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru funcțiile specifice fiecărui sector de activitate. ... (2) Valoarea de referința universala, indicatorii de prioritate intersectoriala și valorile de referința sectoriala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
referința universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala, utilizate ca: ... - baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv; - baza de calcul pentru salariile de baza corespunzătoare grilelor de salarizare specifice; - baza de calcul al cuantumului indemnizației lunare; d) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru funcțiile specifice fiecărui sector de activitate. ... (2) Valoarea de referința universala, indicatorii de prioritate intersectoriala și valorile de referința sectoriala sunt prevăzute în anexa nr. I. ... Articolul 6 (1) Grila de intervale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
lunare; d) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru funcțiile specifice fiecărui sector de activitate. ... (2) Valoarea de referința universala, indicatorii de prioritate intersectoriala și valorile de referința sectoriala sunt prevăzute în anexa nr. I. ... Articolul 6 (1) Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza pentru un sector de activitate bugetară se compune din intervalele de valori prevăzute pentru fiecare funcție de execuție, grad profesional sau treapta profesională. ... (2) Un interval este definit de coeficienții de multiplicare care, înmulțiți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
valori prevăzute pentru fiecare funcție de execuție, grad profesional sau treapta profesională. ... (2) Un interval este definit de coeficienții de multiplicare care, înmulțiți cu valoarea de referința sectoriala specifica, vor reprezenta limitele între care se stabilesc salariile de baza. ... Articolul 7 Grilele de intervale pentru stabilirea salariilor de baza specifice fiecărui domeniu de activitate sunt prevăzute în anexele nr. IV-VIII. Articolul 8 (1) Salariul de baza pentru personalul cu funcții de conducere este cel corespunzător funcției de execuție, gradului sau treptei profesionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
propuse de ordonatorii principali de credite, precum și de evoluția salariilor din alte sectoare de activitate decât cele bugetare. Capitolul IV Modul de stabilire a salariilor de baza Articolul 10 Ordonatorii principali de credite calculează nivelurile salariilor de baza ce corespund grilelor de intervale prevăzute în anexele nr. IV-VIII din prezenta lege și valorii de referința sectoriala rezultate potrivit art. 9, rotunjite din o mie în o mie de lei în favoarea salariatului. Articolul 11 Ordonatorii de credite bugetare stabilesc salariile de baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
de lei în favoarea salariatului. Articolul 11 Ordonatorii de credite bugetare stabilesc salariile de baza ale personalului din unitățile respective, pe baza metodologiei pentru aplicarea criteriilor de stabilire a salariilor de baza, cu respectarea limitelor de salarii de baza ce corespund grilei de intervale specifice sectorului de activitate din care aceștia fac parte, transmise de ordonatorii principali de credite. Articolul 12 (1) Criteriile de stabilire a salariilor de baza între limite, normele de evaluare a performantelor profesionale individuale și metodologiile de aplicare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
de aplicare a legii. ... (3) Dispozițiile legale referitoare la alte drepturi salariale, cum sunt sporurile pentru condiții de munca, sporul pentru vechimea în munca, alte sporuri, precum și premiile și stimulentele, acordate persoanelor ale căror salarii de baza se stabilesc potrivit grilelor de salarizare prevăzute în anexele nr. III-VIII, rămân în vigoare. ... (4) Valoarea de referința universala prevăzută în anexa nr. I este stabilită pentru luna iunie 1998, urmând a fi corectată lunar cu creșterile salariale aprobate de către Guvern pentru lunile următoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
fost modificată de alin. (1) al art. 13 din LEGEA nr. 216 din 26 aprilie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 26 aprilie 2001. ELEMENTELE SISTEMULUI DE STABILIRE A SALARIILOR DE BAZA ------------------------------------------------------------------------------ Nr. Activități Indicatori de Valori de Grilele cu crt. (subsisteme) prioritate referința coeficienți intersectoriala sectoriala*) de multipli- - lei - care (ierar- �� hizare) sunt cuprinse in: ------------------------------------------------------------------------------ 1. Funcții de demnitate publica alese 0,62 637.000 Anexa nr. II/1 ------------- Nr. crt. 1 din anexa I a fost modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
de performanță sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecție. Experiență a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obține o protecție eficientă a lemnului împotriva agenților chimici. Aderenta la suport *1) Metodă grilei se utilizează pentru determinarea aderentei acoperirilor de protecție cu grosimi de până la 250 microni. *2) Metodă smulgerii se utilizează pentru determinarea aderentei acoperirilor de protecție cu grosimi de peste 250 microni. *3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecție cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196885_a_198214]
-
InGaAs este cel mai scump, dar combină viteza și mărimea mică caracteristice celui de silicon și a celui cu cu sulfură de plumb. Există configurații optice care pot fi folosite pentru a separa regiuni spectrale NIR policromatice în frecvențe monocromatice. Grilele de difracție, interferometrul, rețeaua de diode sau un filtru acustico-optic (AOTF, Acousto-Optic Tunable Filters) sunt instrumente care acoperă tot spectrul. Modul cel mai potrivit de măsură în analiză va fi dictat de proprietățile optice ale probei. Materialele transparente sunt măsurate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
interacțiunea cu ceilalți. Autorii menționați, ca și alții (ex. F.E.Fiedler profesor de psihologie și management la Universitatea din Washington), abordează analiza managerială din perspectiva grijii față de sarcini și 68 a griji față de oameni și formulează un concept și o grilă managerială care le poartă numele. Grila managerială formulată de autori este rezultatul abordării a două componente fundamentale ale comportamentului managerial: preocuparea pentru producție, pentru sarcini și preocuparea față de oameni. Preocuparea pentru cele două componente se referă la maniera generală de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
și alții (ex. F.E.Fiedler profesor de psihologie și management la Universitatea din Washington), abordează analiza managerială din perspectiva grijii față de sarcini și 68 a griji față de oameni și formulează un concept și o grilă managerială care le poartă numele. Grila managerială formulată de autori este rezultatul abordării a două componente fundamentale ale comportamentului managerial: preocuparea pentru producție, pentru sarcini și preocuparea față de oameni. Preocuparea pentru cele două componente se referă la maniera generală de management, la modul în care managerul
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
modul în care managerul se preocupă de sarcină și de oameni. Se consideră că orice abordare managerială conține cele două componente într-o proporție mai mare sau mai mică. Plasarea celor două componente pe axele unui grafic conduc la o grilă cu o scală de la 1 la 9 care evidențiază multitudinea combinațiilor care pot fi întâlnite la managementul organizațional (fig.6.1) Grila evidențiază faptul că există o multitudine de combinații posibile privind preocupările pentru sarcină și pentru oameni, care reprezintă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
o proporție mai mare sau mai mică. Plasarea celor două componente pe axele unui grafic conduc la o grilă cu o scală de la 1 la 9 care evidențiază multitudinea combinațiilor care pot fi întâlnite la managementul organizațional (fig.6.1) Grila evidențiază faptul că există o multitudine de combinații posibile privind preocupările pentru sarcină și pentru oameni, care reprezintă modele specifice de comportament managerial. Pentru simplificare sunt prezentate cinci stiluri particulare de management și principalele caracteristici ale acestora. 1. Stilul 9
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
o organizație, indiferent de natura acesteia, poate exista pornind un astfel de stil de management. 4. Managementul de tip 5.5., managementul om organizație sau al „pendulului amortizat”, este rezultatul pendulului între stilul 1.9. și 9.1. către mijlocul grilei prin oscilări în jurul situației considerate optime. Caracteristicile principale ale acestui stil sunt: * determinarea oamenilor pentru realizarea acceptabilă a sarcinii; * grijă față de persoană în măsura în care este necesar pentru un moral ridicat; * se utilizează instrumente coercitive și pozitiv-motivaționale la un nivel mediu, echilibrat
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
conflicte, dar nu trebuie considerate dispute personale, ci rezolvate direct și deschis; * se promovează și se încurajează creativitatea; * obiectivele fundamentale ale acestui stil de management sunt: îmbunătățirea continuă și susținută a activității organizației și dezvoltarea continuă a indivizilor organizaționali. Autorii grilei manageriale deschise anterior resping abordarea conjuncturală a conducerii și luării deciziilor și consideră că stilul 9.9 este întotdeauna cel mai bun întrucât oferă dezvoltarea și încrederea pe termen lung. Așa cum am mai menționat, se consideră că ajungerea la acest
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
lor pentru fiecare dintre problemele identificate; c. înscrierea problemelor în casetele corespunzătoare din machetă. Determinarea gradului de importanță și de urgență poate fi realizată prin evaluare de către manager ori, în situațiile mai complexe, apelându-se la metoda chestionarului cu o grilă de evaluare pe 3 sau 5 niveluri. Ordinea în care problemele se înscriu în casete, care este de altfel și ordinea de abordare în activitatea managerială, este următoarea: 1. caseta 1 - probleme importante și urgente; 2. caseta 2 - probleme mai
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Dar nu simt nevoia să mă laud cu asta, iar a doua oară nu știu dacă l-aș mai vota. Oricum, ceea ce i s-a întâmplat d-lui Vosganian acum nu este ceva normal. Una este să nu intri în grila de personal a UE, care de altfel nu e perfectă, preferând birocrații cenușii, deși d-l Barroso vorbește de reformare, dar altceva este să fii folosit de forțele politice din țară ca un sac de box, pentru că așa simt ele
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vară, am avut de corectat vreo 450 de teze la diferitele discipline pe care le-am predat la mine la facultate, dar și la facultatea de istorie. Operațiunea asta mi-a luat o săptămână, pentru că eu nu dau nici teste grilă, nici subiecte reproductive mă enervează să fiu copiat, dar poate mai mult să fiu învățat pe de rost, că doar nu-s Biblia! -, ci de gândire, de compoziție, iar la metodologia cercetării, o disciplină mai tehnică, subiecte aplicative. Bun, din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Eu nu mă mai uit la știri decât la TVR la care, până acum vreo doi ani nu mă uitam niciodată, ba chiar am acceptat să fac o emisiune la Radio Iași, postul public local, când am văzut proiectul de grilă lansat la 1 septembrie. De atunci, am făcut câteva zeci de emisiuni, am avut cam tot atâția invitați și nu s-a făcut nici măcar o dată vreo observație în legătură cu invitații, temele alese, modul în care mă comport în emisiune unde sunt
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lui Venus și al Lunii; CÂMPIA LUI MARTE câmpia lui Marte, face legătura între Marte superior și Marte inferior: când câmpia lui Marte este moale (semnifică lene, indolență). CE FORME GEOMETRICE APAR? Semnificația munților apare augmentată de linii și bare, grilele transformă calitățile în defecte, adeseori obstacole. În observația mâinii, se urmărește dacă stelele și crucile sunt clar desenate. Crucea și steaua au aceeași semnificație, triunghiul sugerează capacitatea de a calcula. Pătratul este un semn de protecție, insula semnifică o cădere
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
interiorul comunității, dar mai ales prin analiza proiectului unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al gandirii demersului de presă catolic, prezentându-ne sistematic modalitatea în care Vaticanul a internalizat, sub influența mediilor intelectuale catolice, demersul de informare publică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Odobleja lucrează intens la capodopera sa pe care o intitulează Psychologie consonantiste și care apare în format mare (24/16) și 900 de pagini (2 volume), în limba franceză prin Ed. Maloine din Paris, în 1938 - 1939. Odobleja trece prin grila legilor universale: consonanță, reversibilitate, echilibru, echivalență, compensație, alternanță, reacție, inerție ș.a., optsprezece științe, demonstrând unitatea sistemic-deschisă a științei. Războiul împiedică difuzarea capodoperei sale. Precaut totuși Odobleja oferise proiectul lucrării sale, a acestei cibernetici generale, participanților veniți la București, unde în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
trebuie să revină la concretul analizelor istorice specifice a problemelor de tip comparativ care o diferențiază și care Îi aparțin. Se explică astfel faptul că istoria religiilor pe care o prezentăm aici renunță conștient să pună În scenă regia oricărei grile metodologice sistematice: mă refer la acel comparativism care constituie aspectul metodologic distinctiv al istoriei religiilor ca disciplină academică, oricum ar fi el interpretat și practicat mai apoi. Dacă se vrea să se regăsească o metodă și o inspirație comune, subînțelese
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]