13,415 matches
-
în scenă a unei invazii disimulate, prin intermediul temei "ei sunt printre noi". Pentru ilustrare, vom trimite la romanul lui Jack Finney, The Body Snatchers ⁄ Hoții de trupuri 43 (1955) sau chiar la seria TV The Invaders ⁄ Invadatorii. În același cadru ideologic, se înscriu și variante precum nuvela The Father-Thing ⁄Tatăl trucat (1954)44 de Philip K. Dick sau romanul The Puppet Masters ⁄ Mânuitorii de zombi (1951)45 de Robert A. Heinlein. SF-ul este de asemenea interesat și de daunele colaterale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
oțel (1954)60, sau din romanul polițist cum ar fi The Demolished Man ⁄ Omul demolat (Alfred Bester, 1953)61. Autorii bulversează temele fantasticului tradițional, ca în I Am Legend ⁄ Sunt o legendă (Richard Matheson, 1954)62, și operează o răsturnare ideologică în tratarea temelor elaborate anterior. Eforturile de reînnoire au determinat SF-ul din Statele Unite să nu-și mai concentreze atenția doar asupra spațiului exterior, și asta chiar în momentul în care misiuni ca Apollo și altele explorau Luna. Asistăm la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la construirea unui computer mecanic pe care-l numea "machina diferențială". Charles Babbage este deci introdus într-o lume în care proiectul său ar fi izbutit, iar mașina sa ar fi funcționat și ar fi produs efecte sociale, intelectuale și ideologice originale. La fel se întâmplă și cu La Vénus anatomique / Venus anatomica (Xavier Mauméjean, 2004), unde-i regăsim pe Casanova, Vaucanson celebrul inventator al automatelor -, un văr de-al lui Fragonard și pe doctorul și filosoful materialist La Mettrie, care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
consecință faptul că le permite punctelor de vedere și tonalităților să varieze, trecând, de pildă, de la ironie la descrieri lirice. Personajele nu mai sunt simple instrumente narative, inspirate dintr-un stoc de clișee, asemenea eroului ale cărui încercări glorifică valorile ideologice și provoacă uimirea cititorului. De data aceasta personajele sunt cele care posedă o psihologie proprie și a căror inserție în povestire permite dezvoltarea unei subiectivități. Ceea ce autorizează explorarea stărilor de conștiință, a reacțiilor la schimbările mediului sau a interacțiunii cu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
gândit asupra soluțiilor romanești găsite. Folosirea roboților ca personaje permite un fel de trecere la limită și un "efect de lupă" care face mai evidente anumite situații cotidiene sau juridice în care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice: Stanislaw Lem, autor polonez, folosește roboții în povești destul de diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des robots (1967)130. El se interesează de dimensiunea filozofică și metafizică a căutării sensului de către roboți, care, supraviețuind rasei umane
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
comună libertară, ecologistă, antinucleară -, care a marcat, în Franța, SF-ul anilor '70. • Aportul lui Philip K. Dick la SF Spre deosebire de ceilalți autori din Statele Unite care-l precedaseră, Dick a luat, pentru început, în discuție un anumit număr de prejudecăți ideologice din SF-ul american. Contrar celorlalți autori, Dick a fost la început un scriitor care găsise în SF un mijloc și o tradiție ce-i permiteau, mai bine decât oricare altele, să dea naștere unei viziuni personale asupra lumii. Toți
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
poziție descentrată contribuie la perspectiva distanțată din care ele privesc celelalte culturi, fără a se lăsa acaparate de mirajul universalității sau al "cetățeniei". Nu le interesează nici "armătura" tehnică, decât la modul metaforic, conferindu-i o funcție narativă și/sau ideologică specifică. Le Guin nu descrie vasele NASFAL, nici ansiblul*, dar simpla lor menționare creează un efect de verosimilitate în ceea ce privește comunicațiile și călătoriile galactice. E. Vonarburg nu ne propune nimic precis cu privire la locul/obiectul numit "Punte" în "ciclul Punții". Știm numai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
autori de SF, niciodată însă cu aceeași congruență dinamică, așa cum se întâmplă în textele prezentate. Densitatea și congruența în folosirea respectivelor teme, marginale în SF-ul clasic, au drept efect crearea unor universuri recognoscibile. Acestea din urmă posedă o dimensiune ideologică destul de clară, chiar dacă ea nu este potrivită opticii feminine, în care sunt prezente și se consolidează ecologia și antirasismul. Acestea fiind spuse, cele două scriitoare abordează tematica politică la modul diferit. Ele nu aparțin aceleiași generații. Între timp, realitatea politică
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau tehnicii. În aceste lumi, autorii inserează intrigi al căror scop este să înfățișeze un erou trecând prin anumite încercări. Acesta din urmă face ca rezultatul la care ajunge să fie astfel acceptabil și mulțumitor pentru cititor, atât pe plan ideologic, cât și afectiv, legat de ideea pe care ne-o facem asupra verosimilității și asupra celui sense of wonder care variază în funcție de epocile SF-ului. Brussolo scrie în funcție de două axe. Brodează pe temele de bază ale SF-ului, dar le
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se preocupă și de explicarea cauzalității și a consecințelor violenței în viața omului. Mai mult încă, conștientizarea riscurilor și a pierderilor provocate de violență în viața individului și a grupurilor sociale, a generat un nou curent (deși având o continuitate ideologică încă din Antichitate), în orientările aplicative ale psihologiei. Este vorba despre psihologia pozitivă sau psihologia fericirii care promovează ideea că „nefericirea conduce la cruzime”(Le Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Se consideră însă că abia în jurul anilor 1970, violența domestică a intrat în atenția cercetătorilor și a profesioniștilor lumii vestice. Un rol important în impunerea subiectului în atenția publicului larg și a specialiștilor l-a avut curentul feminist. Această mișcare ideologică promova concepția potrivit căreia, indiferent de clasa socială, de educație sau de nivelul economic, familia este „un sistem caracterizat prin inegalitate, conflict și contradicție” (Stark, Flitcraft, 1996). Primul adăpost pentru victimele violenței domestice este deschis în Anglia în 1972, de către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trimite la o realitate a populației. Așadar, miza acestei discuții despre sărăcie nu poate fi după mine decât una profund "realistă": a înțelege despre ce vrea să vorbească în mod concret noțiunea de geniu; altfel spus, a ancora un proiect ideologic și o unitate de discurs într-o realitate locală. Însă un asemenea obiect de cercetare, care să coreleze mitologia unui loc comun, realitatea unei societăți și agenda unei literaturi emergente e complex și dificil de abordat. El cere o reflecție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de concurență înre culturi, cheltuirea irațională de resurse e interesantă, importantă și chiar obsedantă la nivelul comunității. De aceea atenția estetică nu e doar un comportament episodic în existența unui individ, ci și un comportament colectiv, regularizat printr-un aparat ideologic gestionat de comunitate, integrat în practicile culturale ale unui anume timp. Vor exista prin urmare teoretizări sau doctrine, locuri comune sau instituții (spații destinate admirației, consacrării etc.) cu menirea de a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Saint-Simon se încheie în 1827, aproximativ în momentul în care Heliade Rădulescu își începea cariera de scriitor. Vor urma numeroase alte texte, ale celor din cercul său sau ale vulgarizatorilor, inclusiv publicații periodice la începutul anilor 1830. Iar reverberațiile ideologice importante vor dura până spre sfârșitul anilor 1850. La noi, primele idei saint-simoniene apar în scrierile lui Heliade Rădulescu și în cercul din jurul Curierului românesc înspre 183269 și se prelungesc prin diverse influențe până la capătul carierei criticului. Se pare că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele omenirei și ale lumei"40. Cum s-au putut articula legea divină, etosul național și conduita individuală într-un singur complex ideologic? Cu patru decenii înaintea studiului lui Bălcescu 41, Fichte a demonstrat posibilitatea misiunii naționale într-un manifest care s-a bucurat de influență în secolul al XIX-lea, Cuvântări către națiunea germană. Gândirea romantică îi datorează filosofului german situarea chemării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toate aspectele trăirii să fie puse sub semnul totalizant al unei chemări. Într-un fel a fost nedrept că istoria literară i-a reproșat acelei epoci naționalismul și fetișizarea obiectivelor sale: doctrina "misiunii naționale" era mai mult decât o tendință ideologică, era suportul pe care se puteau construi toate narațiunile despre existențele individuale. Ea permitea atribuirea unei urgențe interioare pentru formele de angajament activ în viață. Altfel spus, oferea cadrul în care oamenii puteau să își conducă propria existență, transformând o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de o condiționare geografică, ci de una morfologică, definitorie pentru producția experienței literare într-o cultură națională. Studiul lui Emmanuel Lozerand asupra literaturii japoneze (cultura literară modernă în Japonia datează din 1890 și s-a constituit pe baza unui dispozitiv ideologic asemănător cu cel folosit de toate literaturile naționale fondate în secolul al XIX-lea) a arătat felul în care auxialiarele didactice au contribuit la constituirea noțiunii însăși de "literatură japoneză", la definirea cuprinderii și la afirmarea identității ei ca un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
beneficiază de experiența lui Ann Jefferson (cu care Jean-Alexandre Perras a colaborat în mai multe lucrări colective) și analizează utilizările genialității dintr-o perspectivă de poetică istorică, insistând asupra practicilor creatoare și productive făcute posibile prin asimilarea unui asemenea complex ideologic. 81 Michel Foucault, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010, p. 60. 82 Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique, Paris, PUF, 2000; L'Expérience esthétique, Gallimard, Paris, 2015. Ediție Kindle. 83 Schaeffer, L'Expérience esthétique, capitolul "De
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poate vedea în acest sens un document din 1823 sigilat cu pecețile boierilor Țării Românești în Hrisovul. Buletinul Școalei de Arhivistică, publicat de Aurelian Sacerdoțeanu, vol. II, București, 1942. 65 Se întâmplă aici ceea ce Antoine Compagnon constata în analiza surselor ideologice ale antimodernității: o aristocrație e investită cu atributele democrației. În Evul Mediu, nevoia nobililor de a-și face recunoscute drepturile în fața autorității regelui a dus la instaurarea unui regim al egalității care să permită expresia liberă a voinței fiecăruia. E
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
victimelor comunismului a fost mai mare decât cel al victimelor fascismelor. Se argumentează acestă ierarhizare a celor două totalitarisme astfel: în regimurile fasciste, individul era considerat vinovat pentru simpla apartenență la o etnie, pe când în comunism individul avea posibilitatea dezicerii ideologice. Adică, cine voia cu adevărat să se salveze avea posibilitatea să o facă; cine nu se dezicea, asta e!, trebuia să-și asume consecințele acestui gest, inclusiv moartea. Adică, și victima comuniștilor ar avea o parte de vină pentru situația
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ca și în cazul apartenenței la rasă, de acest lucru nu se puteau dezice. Din păcate, asistăm la judecarea cu măsuri diferite a aceleiași probleme. Or, nu contează ideologia care a produs crima. Crima este la fel de condamnabilă indiferent de justificarea ideologică a ei. Încă din 1927, Petre Andrei avertiza: "dictatura fascistă nu se deosebește în esența sa de dictatura bolșevică, căci atât în Italia, cât și în Rusia ea este apăsătoare și abuzivă. Bolșevicii și fasciștii au creat monopolul puterii în favoarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sistematic în întreg corpul social al nației 7. Acest aspect mi-a fost confirmat și consolidat prin cunoașterea, întâlnirile și discuțiile avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic. Nu vreau să se înțeleagă din aceasta că ar fi fost în vreo oarecare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a triburilor despre care nu știm nimic. Am fost în trib, am mâncat și dormit cu ei. Canibalii n-au mâncat din mine, ultimii canibali din zonă au fost în Vanuatu, prin 1960. La noi, era altfel de canibalism - canibalism ideologic.“ Mircea Mihăieș, la întâmpinare: „E un jurnal de călătorie în care autorul a consemnat zi după zi toate întâlnirile, gândurile și peripețiile. E o galerie întreagă de personaje oferită cititorului. Cartea asta în primul rând instruiește. Sunt obișnuit cu scrisul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Stoarce ketchup-ul pe fața unor obsedați hiperconsumiști, vulnerabilizați de propria lor neputință de a ieși din vertijul saturației. Mihaela Michailov Rodrigo García scrie textele spectacolelor pe care le concepe, violent brute și poetice, și-și alege actorii în funcție de afinități ideologice. A lucrat în publicitate câte 16 ore pe zi și și-a finanțat la început producțiile. A făcut praf structura convențională a textului teatral și a dramatizat inteligent sloganuri publicitare și brand-uri. Regizoarea Ioana Păun (a absolvit anul acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
de exemplu, Teorema a fost interzis de către Biserică, până în 1970, motivul invocat fiind pornografia) și, mai ales, prin simpla exprimare & prezență. Scrierile sale au aceeași doză de controversă și, deși pot fi dezbătute și „acuzate“ la nesfârșit, dintr-o perspectivă ideologică (angajată), valoarea nu le poate fi contestată. Asta face ca seria de autor „Pier Paolo Pasolini“ de la Polirom, în care au apărut, pentru prima dată în românește, volumele Scrieri corsare și Teorema, să fie cel puțin un eveniment editorial, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]