12,623 matches
-
ul (denumit și "غزل", "Cassidè", "Caçida" sau "Ghazel") se poate defini ca o poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt dispuse astfel: versurile primului distih rimează între ele, rima păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri. În majoritatea cazurilor, după rimă urmează "radif"ul — un cuvânt sau grup de cuvinte care se
Gazel () [Corola-website/Science/306018_a_307347]
-
arhitectură. Li se alătură mai târziu și Gabriel Litvin (chitară solo, student la Facultatea de construcții), în locul lăsat de Panaitescu. Pornind de la cei doi soliști vocali, foarte diferiți ca orientare, s-au dezvoltat în primii ani două stiluri distincte: unul „liric, spre Bee Gees sau Moody Blues” (Romeo Vanica), interpretat vocal de Gabi Drăgan și un altul, spre sonoritatea rock, susținut de Radu Stoica. Asupra direcțiilor muzicale amintite mai sus își va lăsa amprenta organistul Mircea Drăgan, fost membru al Sideral
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
subiecte medievale. Ele au servit ca bază pentru poemul "Isabella" (1818), precum și pentru poemul "Ajunul Sfintei Agnes" ("The Eve of St. Agnes", 1819). Ca și în alte creații epice, talentul său se manifestă cu cea mai mare forță în strofele lirice ale poemelor. Idealul său estetic și-a găsit cea mai deplină întruchipare în poezia lirică. Modele remarcabile sunt poeziile "Odă unei privighetori" ("Ode to a Nightingale"), "Toamna" ("To Autumn") sau "Odă la o urnă grecească" ("Ode on a Grecian Urn
John Keats () [Corola-website/Science/306178_a_307507]
-
Sfintei Agnes" ("The Eve of St. Agnes", 1819). Ca și în alte creații epice, talentul său se manifestă cu cea mai mare forță în strofele lirice ale poemelor. Idealul său estetic și-a găsit cea mai deplină întruchipare în poezia lirică. Modele remarcabile sunt poeziile "Odă unei privighetori" ("Ode to a Nightingale"), "Toamna" ("To Autumn") sau "Odă la o urnă grecească" ("Ode on a Grecian Urn"). În ele s-au manifestat trăsăturile caracteristice ale poetului: perceperea senzorială a naturii, forța imaginației
John Keats () [Corola-website/Science/306178_a_307507]
-
a prejudecăților ce condamnau eretica asociere a elementelor de synth-rock, rock alternativ, cor gospel, linii reggae și totuși persistentă aerului grunge - o alchimie absolut surprinzătoare, dar atât de Depeche Mode. "Cântecele de credință și devotament" (în traducere liberă) reiau temele lirice preferate de compozitorul Martin Gore, aprofundând în versuri dureros de vii - credință, iubirea, păcatul, suferință, penitenta, speranța, mântuirea. Tabloul dramatic ilustrează criză mistica a căutărilor existențiale, o călătorie ințiatică, cu oscilații chinuitoare între mântuire și păcat, între nevoia de Divinitate
Songs of Faith and Devotion () [Corola-website/Science/306206_a_307535]
-
matură și lucidă asupra condiției umane și a trecerii ireversibile a timpului. 7. În volumul de versuri "„Căldura vieții”" (Editura Eminescu București, 1979, 144 p.), structurat în două cicluri- „Străbunii” și „Priveliști și imagini”, se observă o varietate de specii lirice, respectiv sonet, rondel, liedul nostalgic, elegie, sau cântec suav. Multe din versurile cuprinse în acest volum au muzicalitate de romanță, precum se simte în poeziile "„Mi-e dor de nucul cel bătrân de-acasă ...”, „Străvechea mea Cetate de pe Jiu”, „Oameni
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
are multe accente biografice ale scriitorului, din perioada adolescenței, a formării sale intelectuale, cu fresca satului natal, a Craiovei și a boemei acesteia, din perioada celui de-al doilea război mondial. Petre G. Gorun figurează în antologia „"Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura „Grafit”, 1999, „"Interferențe spirituale oltene"”, Editura Sitech, 1999, Const. Păun, „Niște epigramiști”, Ed. M.J.M. (2002). 11. Volumul de memorii "„Oameni și evenimente craiovene”" (350 p.) este
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
libret de operă în versuri, în trei tablouri, scriitorul se afirmă și în domeniul dramaturgiei. Muzica de operă aparține compozitorului Constantin Ungureanu. Premiera absolută a operei “"Dramă la mănăstire"” a avut loc în ziua de 4 martie 2004 la Teatrul liric “"Elena Teodorini"” din Craiova, reprezentând un succes de public, considerabil. 21. Volumul de memorii „"Un ministru de Finanțe își amintește"” (2 vol., 1328 p.), este o carte document legată de activitatea autorului în perioada când a îndeplinit funcția de ministru
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de Excelență, acordată de Ministerul Educației și Cercetării - Școala „Henry Coandă”, com. Perișor (7 iunie 2006)," Diploma de Excelență a Fundației "„Scrisul Românesc”", Craiova (2008). „"Diploma de Excelență a Fundației Române de Șah"”- București, 2008, Diploma de onoare a teatrului liric "„Elena Teodorini”, Craiova (2008), o sală a Colegiului Național ”Gheorghe Chițu” din Craiova, îi poartă numele (2005); Diplomă de Onoare și Premiul de Excelență acordate de Primăria Municipiului Caransebeș (30 august 2008); Medalia Festivalului Național de Epigramă „APOSTROF”, (ed. a
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
nr. 119/februarie 2003; · "Lumini de amurg - Dusk Fires" : Cuvânt înainte Mihai Rădoi, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; „Vino în barca timpului rămas”; postfață Viorica Ioviță, "Lumini de amurg - Dusk Fires", Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Ovidiu Ghidirmic: "De la tradiționalismul liric interbelic la neotradiționalismul modern, “Rațiunea”, Anul V, nr.67-69, iunie 2003; · Victor Crăciun: "Petre Gigea-Gorun a intrat în zona brâncușologilor", cuvânt înainte la volumul „"V.G.Paleolog și Brâncuși - un dialog etern"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Nicolae Mareș: „"Un florilegiu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
2003; · Felix Sima: „"Petre Gigea - la Vâlcea"”, Info-plus, Anul VII, nr. 207, 14 ianuarie 2004; · Adrian Porcescu: „"Petre Gigea: V.G.Paleolog și Brâncuși - un dialog etern"”, Mesagerul Olteniei, anul IX, februarie 2004, p. 2; · Magda Bratu: „"Premieră absolută la Teatrul Liric"”, Cuvântul Libertății nr. 4308 din 4 martie 2004; · Alina Mirea, Daniela Nedelcu: „"Dramă la Mănăstire"”, Ediție Specială de Oltenia nr. 894/27 februarie 2004; · Negoescu Tudor: „"Veritabilă carte cu prieteni"”, Lamura nr. 27-29 ianuarie-martie 2004, p.21; · Barbu Marian: „"Cu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
salvat prin intervenția lui Nicolae Ceaușescu, care a hotărât să fie păstrată și consolidată. În 1997, colegiul reia vechiul nume de Carol I. Bustul lui Bălcescu, din holul mare al Colegiului este postat in exterior, in fața intrării în Teatrul Liric. După revoluția română din 1989, efectivele de elevi cresc aproape la 2000. Se renunță la uniformă, muncă patriotică și defilare. Clădirea liceului este clasată pe lista monumentelor istorice din județul Dolj, cu codul . Reviste în perioada comunistă: Reviste astăzi: Mihai
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
Vladislav PIAVKO este cel mai extraordinar interpret liric de pe teritoriul Rusiei. Este un adevărat artist-interpret pentru că incarnările rolurilor de operă precum Herman din Damă de Pică de Tchaikovski , Falsul Dimitrie din Boris Gudnov de Musorgsky, Grishka Kuternia din opera Orașul invizibil Kitezh Manrico și Radames din Îl Trovatore
Vladislav Piavko () [Corola-website/Science/304756_a_306085]
-
preocupă de propagandă muzicii culte în toate secțiunile societății, dar și de dezvoltarea potențialului extraordinar al tinerilor interpreți atât din Rusia cât și din lumea întreagă. De mult timp este membrul juriului internațional al Concursului Mondial Mihail Glinka pentru interpreți lirici și al Concursului Internațional de Canto Georgy Sviridov. A fost de asemenea președintele unor importante concursuri de canto din Georgia și Rusia [Concursul Lemeshev etc.]. Lucrează de asemenea în prezidiumul Uniunii Mondiale a Muzicienilor dar și în cel al Fundației
Vladislav Piavko () [Corola-website/Science/304756_a_306085]
-
acestui program a făcut deja 4 programe de muzică clasică și un program de cântece din perioada războiului dar și despre război. Este de asemenea autorul proiectului : Muzică de cameră rusă - de la Glinka la Sviridov. În cadrul acestui proiect tineri interpreți lirici din teatrele de operă dar și din cadrul societăților concertistice din Moscova au prezentat 9 programe de romanțe din muzică clasică rusă. Acest proiect de neuitat are loc și în cadrul stagiunii 2006/2007. Din 2001, ăn de an, cea mai extraordinară
Vladislav Piavko () [Corola-website/Science/304756_a_306085]
-
Republica Moldova și România. Cel de-al 2-lea album al formației, "Visători cu plumb în ochi sau ultima scrisoare pentru femeia nordică" a văzut lumina zilei în iunie 2007. Prin acest album Alternosfera a vrut să pună punct perioadei romantismului liric în creația sa. În toamna 2008, Alternosfera lansează EP-ul "Flori din groapa Marianelor" Virgula reprezintă prima parte dintr-un triptic conceptual al formației Alternosfera, numit ePIsodia, ce cuprinde 3 CD-uri: „Virgula”, „3” și „14”. Chintesența tripticului ePIsodia gravitează
Alternosfera () [Corola-website/Science/304858_a_306187]
-
sociale sau politice. Ca sound, Alternosfera este unică în momentul de față pe piața muzicală basarabeană, contextul lor de influențe variind de la anii '80 la grunge-ul Seattle-ului anilor 90. Vocea lui Marcel este bogată ca inflexiuni, având și o linie lirică dezvoltată și exersată, cât și puterea de a "urca" foarte mult. Melodicitatea lor specifică este dată și de faptul că majoritatea pieselor au "lead"-ul de pian clasic. "Alternosfera iese în față cu formula unei compoziții melodioase împănate cu distorsuri
Alternosfera () [Corola-website/Science/304858_a_306187]
-
Național de Muzică, apoi, în 1857, Academia Imperială de Muzică și Opera Națională. Cei mai talentați tineri erau trimiși în Europa, tot pe socoteala împăratului, pentru a se perfecționa. Deoarece Pedro al II-lea nu putea trăi fără muzică, Teatrul liric din Rio de Janeiro ajunsese, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, centrul intelectual și social al Capitalei. A adus în Brazilia pictori, sculptori și arhitecți francezi, care au creat în noul Imperiu opere plastice baroce sau neoclasice
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
fatale, regine, personaje clasice, personaje de legendă, cochete și, "din când în când ... câte un om adevărat". Timp de trei decenii a fost profesoară la "Conservatorul de Artă Dramatică" București. Din 1930 a fost aleasă președinta "Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici", a fost membră, ca reprezentantă a României, în "Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru" și societară de onoare a "Teatrului Național București". Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne
Maria Filotti () [Corola-website/Science/306282_a_307611]
-
literaturii al USM. A fost eliberat din postul ce-l deținea la revista Chipăruș și exilat la Telenești, în calitate de colaborator la ziarele de tiraj de la sate, pentru a i se face “reeducare ideologică”. Prin 1954 a început să publice versuri lirice și satirice dar, deoarece regimul sovietic nu încuraja satira și umorul, debutul editorial al scriitorului a avut loc abia în anul 1962, când a publicat placheta "Soare cu dinți". A continuat cu "Parodii, Trandafir sălbatic" (1965), "Stele verzi" (1967), "Săgeți
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
regimul comunist. În 1990 cartea a fost reeditată, după ce a fost completată cu versuri noi ți i-a fist modificat titlul îm "Săgeți. Carul cu proști și alte poeme". A continuat cu volumele "Vatra" (1980), "Parodii și epigrame" (1981), "Versuri lirice și satirice, Rezonanțe" (1985), "Penița și bărdița" (1988), "Fulgere basarabene", "Eu nu mă las de limba noastră, de limba noastră cea română" (1997), " Leul n-are frigider", "Pălăria gândurilor mele" (2000), "Puncte de reper" (2003) ș. a. O altă latură a
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
1969). Activează în calitate de redactor, publicist la periodicele: „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruș”, „Moldova socialistă” ș.a. Redactor la Editura Școala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliță” ș.a., cu pronunțate accente umoristice, văd lumina tiparului în „Tinerimea Moldovei” (1954-1955). Debutează editorial cu volumul de poezii umoristice „Soare cu dinți” (1962), urmat de „Trandafir sălbatic” (1965), în care condamnă
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
se petrec la adăpostul întunericului și a ceții. Criticul Nicolae Manolescu recomanda citirea nuvelelor „La țigănci” și „Pe strada Mântuleasa...” „pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice”, afirmând că finalul liric al nuvelei „La țigănci” este „probabil, cel mai frumos din toată literatura noastră fantastică”. Nuvela „La țigănci” a fost tradusă în mai multe limbi străine: poloneză („U cyganek”, în vol. "Śmierć Ipu. Opowiadania rumuńskie", Państwowy Instytut Wydawniczy, Varșovia, 1971; traducere
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Germania, Finlanda, Italia și Scandinavia), America Latină (Argentina, Brazilia) și Japonia, cu un sunet mai melodic, mai ușor și cu utilizare frecventă a clapelor. Antropologistul Sam Dunn a trasat originile power metal-ului la sfârșitul anilor 1970, când terenul pentru stilul liric de power metal a fost creat de către Ronnie James Dio. Versurile orientate spre fantezie scrise de el pentru Rainbow, concentrate în jurul tematicilor medievale, de renaștere, folk și science fiction, au influențat direct formațiile moderne de power metal. Este de menționat
Power metal () [Corola-website/Science/306456_a_307785]
-
eleganța formelor, gustul pentru detaliul relevant, ordinea și coerența expresiei, exigența transfigurării spațiului și a obiectelor dar și sugestia poetică sunt tot atâtea calități picturale surprinse în tablourile Elenei Greculesi. Acestea au încărcătură emoțională, degajă calm și echilibru, fascinează spiritul liric și îndeamnă totodată la reflecție. "Celelalte lucrări (“Bucovineană”, “Țărancă cu maramă”, “Profil”, “Nalbe”, “Flori de primăvară” etc.) se disting prin esențializarea subiectelor și prin cromatismul acordurilor proxime de griuri colorate, în game reținute și evocatoare. Portretele sunt marcate de un
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]