15,863 matches
-
privitor la „...noile produse aflate În fabricație la Fabrica de antibiotice Iași și denumirile lor, deoarece nu avem aprobare”. „Vulpoiul” F. Șerbescu pus de partid să vegheze la deplina liniște a cetățenilor patriei noastre socialiste, interzisese informația din emisiunea „Glasul patriei” În care se relata „...despre construirea În Japonia a patru tancuri petroliere românești, precizîndu-se capacitățile acestora și termenele la care vor intra În probe și În cursele de transport”. Considerăm că motivul real al refuzului difuzării acestei știri a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pentru a-i face pe cei de la Centrală să-și pună bostanele la contribuție intelectuală, Împuternicitul-șef le trimisese și o schiță a imobilului În care „munceau” de le săreau capacele delcourilor pentru a afla cam de câți copaci ai patriei era nevoie pentru a le Încălzi fundurile și biluțele. b.k. Foi volante propagandistice După cum s-a putut afla până acum, activitatea celor doi cenzori vasluieni (din care unul era șeful celuilalt) nu se limitase numai la cele două publicații
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o licență a autorului acestor materiale Însă esența lui se poate ușor deduce din conținutul unei alte justificări date de cenzorul nou-nouț Ion Halibei asupra unui articol din ziarul „Vremea nouă”. Iată buba infectată cu puroi: „Pregătirea tineretului pentru apărarea Patriei, sarcină de mare răspundere pentru organizațiile UTC”. Care era baiul, că doar se vedeau uniformele albastre ale junilor premilitari și din satelitul-spion americănesc?! Ei, bine, altfel pusese problema tov-ul: „Acesta era astfel elaborat Încît putea crea psihoza existenței unei preocupări
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
existat În România interbelică, mințindu-se astfel cu nerușinare. Scopul acestor deșănțate calupuri propagandistice nu era altul decât acela al inducerii În eroare a omului simplu, netrecut prin pușcăriile și lagărele de muncă de tip nazist ce umpluseră cândva teritoriul patriei de tip sovietic. În „Nota de sesizări” cu numărul 24 din 22 august 1969, cenzorul A. Iordăchescu sesizase o greșeală a unui redactor de la cotidianul „Vremea nouă” tocmai pe citatul extras din cuvântarea ceaușescului pe marginea „Zilei presei române”. Citind
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sesizări” confidențială (și nu știm de ce) nr.22 pentru perioada 22 martie - 29 aprilie. Prima observație aparținuse Împuternicitului Țanea care, luând la refec mărunt șpaltul ziarului „Rulmentul” cu numărul 298/1 mai 1970, a găsit un buboi versificat cu numele „Patria” zămislit de Ion Patriche care, potrivit revoluționarului de profesie Țanea, „...definea astfel conținutul acestei noțiuni sacre: <<Deșert Învăluit de vîlvătăi stelare/ Ce Împletești frînghii de inimi rătăcite/ Ninsoare aprigă de focuri otrăvite/ Pe bolta fumegîndă Titu Maiorescu (1840-1917) de amintiri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se făcea, În două rînduri, afirmația greșită că măsurile luate În legătură cu tema anunțată mai sus sînt <<În cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Republicii>>. S-a corectat astfel: În cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei>>”. c.x. Accidente de muncă „are” capitaliștii, nu noi socialiștii iubitori de oameni! Cum scara ierarhică se respecta cu strășnicie În trecutul sistem bazat pe partid unic, iată că sclavul de serviciu pe cenzură, ca să zicem așa, devenise de ceva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scopul edificării acelora care nu cred că a existat atâta oprimare intelectuală sau care au crezut În (non)valorile comunismului. În concepția instructorilor de la București, o revistă juvenilă ar fi trebuit să contribuie la: „a) Dezvoltarea sentimentului de dragoste față de patrie și popor; b) Cunoașterea și educarea spiritului stimei și dragostei față de tradițiile revoluționare, progresiste, ale națiunii noastre, față de tradițiile școlii românești; c) Educarea În spiritul frăției a elevilor; d) Modelarea profilului moral al elevilor, educarea lor În spiritul cultului față de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la educarea În spirit socialist și comunist (subl.ns.) al elevilor, putem spune că, În general, revistele școlare vasluiene, atunci cînd au fost folosite eficient, au constituit realmente un mijloc Însemnat În direcția formării și dezvoltării sentimentului de dragoste față de patrie și popor, al stimei și dragostei față de tradițiile revoluționare progresiste ale națiunii noastre, față de tradițiile școlii românești”. Din această lungă frază, reiese pastișarea groaznicelor discursuri ale noului tătuc, papașa Ceaușescu, cel care nu și-a schimbat prea mult textele cuvântărilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
eticii și echității socialiste>>, ș.a.”. Într-adevăr, așa a fost și opinăm că din cauza prea multei teorii greu percepute și pricepute pe măsură de puținii cititori, cotidianul „Vremea nouă” s-a transformat În săptămânal pentru a nu mai consuma copacii patriei din care se fabrica hârtia de ziar. e.b. Vestejiți-i pe puturoși! Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor de la oficiosul partidului comunist - cuibul de șnapani Vaslui - , citând câteva titluri din numărul 1954/10 decembrie 1974, care i-au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fuseseră băgați În aceeași găleată cu escrocii și cu cei ce-i Înșelau pe cetățeni. O singură privire aruncată În ograda partidului comunist ar fi scos la iveală mult mai mulți escroci și păcălitori persuasivi decât câți existau prin pușcăriile patriei socialiste la acea dată. Dar, iată-l ajuns pe cenzorul de serviciu pe presa județeană și la sfârșitul constatărilor sale: „Cu toate că spiritul militant, ateist-științific a existat, activitatea gazetei s-a situat În general sub cerințele impuse de partid (compl.ns
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu se oprise numai la ceea ce apărea pe tarabele noastre ci se extinsese și asupra celei străine dar cu materiale preluate de ai noștri jurnaliști. În „Nota” secret de serviciu nr.S92/12 ianuarie 1973, trimisă de DGPT Vasluiului, cenzorii patriei noastre socialiste și parțial capitaliste (după cum s-a văzut și constatat), erau informați de minunățiile scrise În hârțoagele locale care se cereau musai șterse sau Înlocuite cu altele mai de soi sau chiar aruncate la gunoi. Din numărul 7317 al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tanc petrolier. S-a renunțat la publicarea materialului”. Credem că, În primul rând articolul a fost dat pradă hulpavului coș cu gunoaie pentru că ar fi trezit emoții rudelor militarilor care Îi știau pe aceștia la tras cu pușca În slujba patriei și iubitului comandant suprem, nicidecum la cules păpușoi. În al doilea rând, cenzorul a considerat că bravul ostaș român musai trebuie să știe să Înoate că d’aia s-a dus pentru 1 an și 4 luni la cătănie! e
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-i numească „satane” și atât. d. Cum să scapi de un incomod? Îi „fabrici” un dosar penal de drept comun! Odată cu desființarea culpelor politice, securiștilor le venea tot mai greu să-și bage urmăriții În fundul pământului, la exploatat sarea patriei socialiste, sau prin șerpăriile Deltei Dunării la recoltat stuf așa că, s-au reorientat către alte metode. „Guralivul” Sofianu nu putea scăpa cu atâtea belele reale sau imaginare puse pe capul său așa că perfizii ofițeri i-au Înscenat o falsă delapidare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spărgători de capete și smardoi cu acte de absolvire a școlii profesionale de cafteală de la Băneasa, dacă-mi este permisă folosirea unor cuvinte neconvenționale. Locotenent colonelul Ioan Toma, cel care-l luase În primire Încă dinainte de trimiterea sa după gratiile patriei socialiste cu vădite tente de accedere spre luminosul comunism, și-a continuat misia gras plătită din impozitele puse pe banii celor ce munceau Întocmind pe 28 decembrie 1973 un „Raport cu propunere de folosire a mijlocului special A.C.T. la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de obârșie greacă, se naște, în 1804, la Triest unde beneficiază de o atentă pregătire (ca descendent al unui negustor înstărit). După eșecul revoluției din 1821 la care participase sub comanda prietenului carbonar Mazzini, pictorul este nevoit să-și părăsească patria, poposind întâi pe meleaguri levantine. Către anul 1830 vine în Moldova și se statornicește definitiv la Iași unde, foarte curând, se afirmă ca dibaci pictor de portrete, asigurându-și o clientelă numeroasă din rândul protipendadei. Respectând dorința fermă a comanditarilor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să o ajuți să i se întoarcă soțul acasă. Să fie expulzat din America ca să se întoarcă aici”. Rămân fără grai, apoi zic primul lucru care-mi vine în minte: Dacă e cetățean american, ca să fie expulzat din propria lui patrie, trebuie să fie cel puțin un terorist de clasă mondială și atunci mai degrabă îl bagă la închisoare decât să-l expulzeze... și oricum, mie nu mi se pare că asta e concluzia logică și nu pot să dau soluție
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
1930, când se mută în strada Griviței având ca pastor pe fr. Arcalevski. Până în anul 1938, comunitatea a mai funcționat în strada Turdei și Victoriei, pastor fiind în acea perioadă, fr. I. Petrescu. Din 1938 comunitatea a funcționat în strada Patriei, avându-l ca pastor pe fr. Pavel Olteanu, până în anul 1940 când s-a mutat din nou în strada Turdei. Atunci era păstorită de fr. Grigorie Dașoveanu. În perioada 1942 - 1944 a încetat activitatea religioasă în comunitățile din România, țara
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
lucrarea din comunitatea în care am crescut. Da! Atunci am fost rănit de oameni pentru prima dată, însă, de-a lungul timpului, am fost vindecat de Dumnezeu. Laudă Lui! Domnul Isus spunea că “un prooroc nu este bine primit în patria lui”. Frații și surorile cereau să mai fiu invitat în comunitate, dar degeaba, s-au lovit atât ei cât și pastorii care au trecut pe aici, ca de o stâncă, de doua persoane, nu le dau numele pentru că între timp
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de a-și construi o avere, al nostru este de a ne construi o patrie înfloritoare...pentru ea vom face din fiecare român un erou gata de moarte...Legionarii privesc pe evrei ca pe niște agenți potențiali ai comunismului și transformare a României în colonie a URSS. De aceea el clamează necesitatea respingerii oricărei apropieri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
făcută Germaniei la 19 ianuarie 1939. . în ziua de 16 decembrie 1938 a apărut decretul lege privind înființarea Frontului Renașterii Naționale cu scopul de « mobilizarea conștiinței naționale în vederea întreprinderii unei acțiuni solidare și unitare românești de apărare și propășire a patriei și consolidare a statului ». Se preciza că Frontul Renașterii Naționale e « unica organizație politică de stat, orice altă activitate politică decât aceea a Frontului Renașterii Naționale e socotită clandestină ». Contravenienții sunt pedepsiți cu degradare civică intre 2 -5 ani. Numai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
succes în pregătirea teoretică și practică pentru o bună apărare a țării. Vă Mulțumesc pentru atenție. Președintele de ședință, domnul Obreja mulțumește pretorulu, pentru clarificările și interpretarea evenimentelor și îndemnurile de stimulare a premilitarilor în pregătirea lor de apărători ai patriei apoi continuă: - Eu împreună cu încă doi premilitari, voi exprima și prin alte mijloace, gândurile și sentimentele unor mari personalități, ce-au făcut mult bine acestei țări, respectiv marele poet Mihai Eminescu și compozitorul Ciprian Porumbescu, doi moldoveni care reprezintă cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
stepele rusești. și totuși viața trebuia să meargă mai departe, știința de carte, lupta pentru progres, sunt cerințe ale civilizației și trebuie să continuie și în asemenea condiții, când, întregul popor român, se afla în grele lupte pentru apărarea granițelor patriei lor. Ca în fiecare an și acum se apropia marea sărbătoare de înălțare la Ceruri a Domnului nostru Iisus Cristos în care se comemorează și eroii neamului. Această zi trebuia întâmpinată și sărbătorită cum se cuvine și în acest sens
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă întru pomenirea eroilor, iar corul bisericesc reunit cu al școlii au interpetat cu multă însuflețire „Imnul Eroilor”: « Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Marie, n-o lua în seamă. încearcă și ei să vorbească pe românește; − Nu, noi nu suntem cazaci, suntem soldați sovietici, spune cel de al doilea; noi ne purtăm civilizat, nu facem ca aceia ce ne-au cotropit marea noastră patrie sovietică. La noi trupele imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și române în țara
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
regimentului și oamenii se volatilizează pe peronul gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, subl. rezervă Cireș Sterian. Acesta a rugat pe comandatul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]