12,324 matches
-
și au ordonat transportarea lor la Sheerness, unde au fost încadrate cu echipaje. Din cauza crizei de marinari militari, numeroase ambaracațiuni de capacitate mică au navigat cu echipaje civile. Primele ambarcațiuni de capacitate mică au sosit la Dunkerque pe 28 mai. Plajele largi, care înaintau în mare cu o pantă mică, împiedicau vasele de capacitate mare să se apropie suficient de țărm pentru îmbaracarea trupelor. Chiar și ambarcațiunile de capacitate mică erau obligate să se oprească la aproximativ 100 m de țărm
Operațiunea Dynamo () [Corola-website/Science/331977_a_333306]
-
fie aduse la țărm de curenți. În cele mai multe cazuri, soldații au aștepta îmbarcarea în ordine. Au existat situații în care soldați panicați au încercat să se îmbarce peste rând și a fost nevoie de amenințarea armelor pentru restabilirea ordinei. Pe plajele de la La Panne și Bray-Dunes, soldații au construit pontoane din vehiculele abandonate, plasate în rânduri în timpul refluxului, ancorate cu saci cu nisip, deasupara cărora au înjghebat pasarele din lemn. BEF a pierut 68.000 de soldați (morți, răniți, dispăruți în
Operațiunea Dynamo () [Corola-website/Science/331977_a_333306]
-
dar el a plecat deja cu Zaida. Ea se întoarce acasă unde găsește scrisoarea de divorț, și vede că bunurile ei au fost scoase din casă. Ea este devastată de rușine, și rapid e părăsită și de prietenii ei. "Pe plajă" Selim și Zaida se pregătesc pentru întoarcerea în Turcia, în timp ce Fiorilla este în căutarea unui vapor care să o ducă înapoi în orașul ei natal. Geronio o găsește și o iartă. Ei se împacă. Ambele cupluri sunt acum reunite și
Turcul în Italia () [Corola-website/Science/332025_a_333354]
-
faci să danseze cu lupii de pe Cazanele Dunării, s-o pui să înoate cu țestoasele și cu ultimele foci din Mediterana, să-i dai adrenalină, să-i îndrepți fața către copiii care aleargă printre palmierii din curtea școlii către o plajă, s-o înghiți cu portocale uriașe, cu oi prăjite la jar domol, cu măsline și curmale, cu souflaki sau cu supă de fasole la cazan, făcute din dăruire de om", conchid autorii. Camelia Popa este jurnalist de presă scrisă și
Apariție editorială - „Sălbaticul din Balcani" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101239_a_102531]
-
fost omorât de Shang Tsung în scena de debut a filmului. Peter Jason apare ca Master Boyd, un "sensei" al lui Johnny Cage. Alți artiști marțiali creditați pe ecran sunt Kenneth Edwards (Art Lean) și Hakim Alston (călugărul bătăuș de pe plajă). Sandy Helberg apare pe un scurt timp la începutul filmuli, ca regizor al ultimului film al lui Cage (inițial, în această parte era preconizată o apariție cameo a lui Steven Spielberg, dar constrângerile de program (timp) l-au forțat să
Mortal Kombat (film) () [Corola-website/Science/331512_a_332841]
-
a transferat suplimentar în folosință portului de iahturi o suprafață de 6000 m². Administrarea portului de către IMALSO a încetat în 1988, odată cu desființarea companiei. O altă sarcina a companiei IMALSO a fost întreținerea, exploatarea și extinderea spațiului recreațional din zona plajei Sint-Anna. Compania Mâlului Stâng a concesionat aceste activități unor operatori privați. În 1967, consiliul local al orașului Antwerpen a propus ideea ambițioasă a integrării zonei plajei Sint-Anna cu pădurea Sint-Anna, loc de promenada din apropiere folosit de mulți locuitori ai
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
sarcina a companiei IMALSO a fost întreținerea, exploatarea și extinderea spațiului recreațional din zona plajei Sint-Anna. Compania Mâlului Stâng a concesionat aceste activități unor operatori privați. În 1967, consiliul local al orașului Antwerpen a propus ideea ambițioasă a integrării zonei plajei Sint-Anna cu pădurea Sint-Anna, loc de promenada din apropiere folosit de mulți locuitori ai orașului. Suprafață recreaționala rezultată, situată între fluviul Schelde și zonele rezidențiale, a fost de 214 hectare. Scopul consiliului local a fost de a acorda terenului din
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
a fost de a acorda terenului din nordul Linkeroever statutul definitiv de zona verde pentru recreere. În același an 1967, arhitectul Renaat Braem și arhitectul peisagist și designerul urban Johan D’Huyvetter au înaintat consiliului un plan de dezvoltare pentru plajă Sint-Anna. Acesta prevedea, în primă fază, renovarea ștrandului și infrastructurii existente, iar într-o fază ulterioară extinderea și modernizarea propriu-zise. În 1970 a fost terminată renovarea ștrandului, a terasei și a fațadelor, adăugarea de toalete, dușuri și cabine de schimb
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
ștrandului, a terasei și a fațadelor, adăugarea de toalete, dușuri și cabine de schimb. În 1972 a fost efectuată o extensie pentru montarea unui filtru nou. Planul propus de Renaat Braem prevedea și construcția unei cladiri pentru depozitarea hainelor vizitatorilor plajei, cu o capacitate de 1.000 de umerașe. În 1974, un proiect alternativ al arhitectului municipal Paul Donné a sugerat construcția a două clădiri mai mici în schimbul uneia mari. Deoarece consiliul local a preferat această variantă, Renaat Braem a integrat
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
uragane din Caraibe care probabil ar fi încetinit producția filmului. Scenele cu insula Key West au fost turnate la Port Douglas. Alte filmări au fost realizate în locuri cum ar fi: Brisbane, Coasta de Aur, Insula Hamilton, Parcul Lizard Island, Plaja Airlie și Golful Hervey. Alte scene au fost filmate pe Reciful Batt (Marea Barieră de Corali), unde Steve Irwin a murit din cauza înțepăturilor de la o pisică de mare în 2006 (coada cu țepi a acestui pește este foarte periculoasă). Scenele
Aurul nebunilor () [Corola-website/Science/328423_a_329752]
-
al Casei Militare a reginei Isabela a II-a. A murit pe 6 decembrie 1957 în Geneva. Primele sale experimente în domeniul aviației s-au bazat pe planorul fraților Wright din 1902. Primul său planor a fost testat pe o plajă din apropiere de Calais, dar nu a avut succes. Planorul său s-a bazat pe o înțelegere incompletă a planorului Wright și, deși a folosit o versiune de aripă încovoiată pe care frații Wright au folosit-o pentru a controla
Robert Esnault-Pelterie () [Corola-website/Science/336518_a_337847]
-
pentru continuarea luptelor de la Paris spre zona Rinului. Această pauză le-a permis germanilor să își întărească liniile defensive, adică să ia toate măsurile pe care nu le putuseră lua după ce forțele lor fuseseră practic distruse în timpul Operațiunii Cobra (părăsirea plajelor de debarcare din Normandia și înaintarea spre Paris. Incapacitatea germanilor să își organizeze o linie defensivă puternică permisese aliaților să înainteze fără ca Wehrmachtul să poată opună o rezistență notabilă. Începând de la mijlocul lunii septembrie a anului 1944, cele trei Grupuri
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
mai departe decât pozițiile planificate. Un efect al acestei înaintări impetuoase a fost o criză de aprovizionare a liniei frontului, cererea era mai mare decât nevoile prognozate. Cea mai mare parte a materialelor trebuiau să fie aduse la țărm pe plajele de invazie după ce erau debarcate în singurul port „Mulberry” rămas intact. Celălalt port fusese distrus de o furtună. Deși mai existau unele porturi mici precum Isigny, Port-en-Bessin sau Courcelles care erau folosite pentru descărcarea proviziilor, porturile mari precum Calais, Boulogne
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
fost înlocuiți de britanicii unui batalion al Diviziei a 52-a care, împreună cu militarii care foloseau vehicule amfibii, au continuat înaintarea. Debarcarea de pe vehiculele amfibii a început pe 1 noiembrie. Unități ale Brigăzii 155 de infanterie britanică au debarcat pe plaja de sud-est a orașului Vlissingen. În următoarele zile, britanicii au dus lupte grele de stradă împotriva apărătorilor germani. Tot pe 1 noiembrie, după un bombardament naval puternic executat de vasele Royal Navy, militari din Brigada de comando nr. 4 - Comandoul
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
de la Barfleur, 3 dintre cele mai avariate nave franceze, "Soleil Royal" 104, "Admirable" 90 și "Triomphant" 76, însoțite de 2 fregate, de 24 și 20 tunuri, și de o navă incendiară, au căutat adăpost la Cherbourg. Au fost aruncate pe plajă în fața orașului, deoarece portul nu era potrivit pentru ele. Russell l-a detașat pe Delaval, viceamiralul său, să atace și să le distrugă. Delaval luă poziție în fața Cherbourgului și atât de multe nave din flota engleză i s-au alăturat
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
Royal" 104, "Admirable" 90, "Triomphant" 76 Flota lui Tourville de nave avariate grav a fost împinsă de vânt și maree pe coasta peninsulei Cotentin, urmărită de flota engleză a lui Russell. Trei dintre cele mai avariate au fost aruncate pe plaja din Cherbourg, unde au fost atacate și distruse de escadra engleză a vice-amiralului Delaval. Restul de 10 nave franceze, cu Tourville și 4 dintre amiralii săi, au coborât mai departe pe coastă pentru a fi eșuate în seara de 21
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
s-a alăturat altor 2 nave care se retrăseseră din bătălie împreună cu Nesmond ("Bourbon" 68 și "Saint-Louis" 64) și care au fost eșuate la La Hogue cu o zi înainte. Navele au fost puse pe uscat în 2 grupuri pe plaja întinsă pe ambele părți ale orașului. Pe plaja din Nord, între oras și mica insulă mareică Tatihou, se aflau "Ambitieux" 96 (nava lui Villette Mursay și Tourville), "Merveilleux" 90 (d’Amfreville), "Foudroyant" 84 (Relingue) și "Magnifique" 86 (Coetlogon). Împreună cu ele
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
retrăseseră din bătălie împreună cu Nesmond ("Bourbon" 68 și "Saint-Louis" 64) și care au fost eșuate la La Hogue cu o zi înainte. Navele au fost puse pe uscat în 2 grupuri pe plaja întinsă pe ambele părți ale orașului. Pe plaja din Nord, între oras și mica insulă mareică Tatihou, se aflau "Ambitieux" 96 (nava lui Villette Mursay și Tourville), "Merveilleux" 90 (d’Amfreville), "Foudroyant" 84 (Relingue) și "Magnifique" 86 (Coetlogon). Împreună cu ele era și mai micul "St Philippe" 84 iar
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
84 iar mai departe spre mal pe Tatihou era "Terrible" 80. Aceste nave erau acoperite de bateriile de uscat de la Fortul d’Islet, pe Tatihou (44 tunuri în total) și de de platforme amplasate de armată pe malul nordic. Pe plaja din Sud, sub ochii lui Iacob și ai armatei sale, la Morsalines, se aflau "Bourbon" 68 și "Saint-Louis" 64 din divizia lui Nesmond, și "Fier" 80, "Tonnant" 80, "Gaillard" 68 și "Fort" 60, care au venit cu Tourville. Ele erau
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
și apoi la Rooke. La atac lui i s-a oferit comanda grupului de șalupe care au pătruns mai mult spre uscat. La ora 6am din 23 mai navele din escadra de interior au primit ordinul să atace corăbiile de pe plaja din Nord. După un bombardament preliminar șalupele au fost detașate și pe la 8.30am una dintre navele incendiare s-a prins de "Terrible", aflată într-o poziție mai expusă. Găsind nava abandonată, căpitanul navei incendiare s-a abținut să își
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
englezi au putut să abordeze și să incendieze celelalte mari nave. Al doilea atac a început la ora 5am pe data de 24 mai atunci când Rooke și-a trimis din nou șalupele pentru a ataca cele șase mari nave de pe plaja din Sud. Sprijinit de focul tunurilor de pe "Deptford" și "Crown", și cu ajutorul imediat al navelor "Charles" și "Greyhound", ambele cu vâsle, marinarii englezi au reușit să abordeze și să incendieze toate cele șase nave. Marinarii francezi și trupele de pe uscat
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
Aici a fost la un moment dat domiciliul dogilor din Veneția. Alberoni, la capătul sudic, conține un teren de golf. Autobuze publice frecvente străbat lungimea insulei de-a lungul străzii principale. Cel puțin jumătate din partea adriatică a insulei este o plajă de nisip, o mare parte a ei aparținând diferitelor hoteluri care găzduiesc turiști vara. Printre acestea se află renumitul Excelsior și Des Bains, locul unde se petrece acțiunea romanului clasic "Moarte la Veneția" al lui Thomas Mann, acum în curs
Lido di Venezia () [Corola-website/Science/333515_a_334844]
-
parte a ei aparținând diferitelor hoteluri care găzduiesc turiști vara. Printre acestea se află renumitul Excelsior și Des Bains, locul unde se petrece acțiunea romanului clasic "Moarte la Veneția" al lui Thomas Mann, acum în curs de renovare majoră. Aceste plaje sunt private, deși spre capetele de nord și de sud ale insulei sunt două plaje publice enorme. Marea Adriatică este destul de curată și de caldă, ideală pentru copii, doar cu meduze care perturbă ocazional înotul. Centrul insulei este Gran Viale Santa
Lido di Venezia () [Corola-website/Science/333515_a_334844]
-
Excelsior și Des Bains, locul unde se petrece acțiunea romanului clasic "Moarte la Veneția" al lui Thomas Mann, acum în curs de renovare majoră. Aceste plaje sunt private, deși spre capetele de nord și de sud ale insulei sunt două plaje publice enorme. Marea Adriatică este destul de curată și de caldă, ideală pentru copii, doar cu meduze care perturbă ocazional înotul. Centrul insulei este Gran Viale Santa Maria Elisabetta, o stradă largă de aproximativ 700 m lungime, care duce de la lagună și
Lido di Venezia () [Corola-website/Science/333515_a_334844]
-
putut plăti pentru navele venețiene de care aveau nevoie pentru transport. În 1857 a fost înființat primul ștrand marin. Acesta a fost primul de acest fel din Europa și, în curând, ștrandurile marine au fost denumite "Lido", un sinonim pentru plaja stațiunii. Succesul plajei de la Lido și fascinația Veneției aflate în apropiere au făcut stațiunea Lido faimoasă în întreaga lume. Lido a fost, de asemenea, renumit pentru bordelurile sale în prima jumătate a secolului al XX-lea. Facilitățile majore de plajă
Lido di Venezia () [Corola-website/Science/333515_a_334844]