12,874 matches
-
șiroiește din tavanul peșterilor calcaroase, mă modelează și poate mă schimbă fără știrea mea. Din unele puncte de vedere, chiar sînt altul acum. Mă uit și la acest Siva de fildeș, dansînd, adus dintr-o călătorie În India și nu pricep de ce l-am luat cu mine aici; În schimb, am lăsat acasă o Afrodită de gips, fără valoare estetică, la care țin Însă foarte mult și pe deasupra ar fi adecvată derivelor mele prin mitologia elină... Și totuși sînt destule lucruri
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cînd am făcut și eu parte dintre zeii ce se jucau În țărînă fără să se Întrebe ce este fericirea, dar trăind-o.. Însă nimeni nu mi-ar reda și sufletul de odinioară, iar memoria mea Îndărătnică nu vrea să priceapă că e o lege firească să nu mai am harul de a mă desprinde din cuvinte și de a mă apropia de lucruri cu simplitatea de la Început, cînd Întreg acest peisaj Îmi aparținea fără amintiri... Între noi și lucruri se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe tot muntele. Și eu trebuia să hotărăsc dacă voi sui sau nu. CÎnd mi-am dat seama de acest lucru, am știut că pe muntele meu se Întîmpla un lucru pe care zeii nu sînt În stare să-l priceapă...) Petroniu susținea malițios că e mult mai ușor să Întîlnești un zeu decît un om; ceea ce arată nu numai prolificitatea divinităților antice, dar și inapetența pentru singurătate a acestor zei, mari amatori de plăceri și de aventuri dubioase, despre care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
antic nu vroia să le afle, să le distrugă prin curiozitate. Eschil a riscat o dată să fie linșat de mulțimea care-l suspecta că dezvăluiseîn opera sa un mister eleusin. De aceea bătrînul prezicător orb Tiresias vorbeștecu două Înțelesuri. (...Puțini pricep cum a fost cu putință ce mi s-a Întîmplat pe muntele Cyllene unde am Întîlnit Într-o zi doi șerpi Înlănțuiți și i-am separat cu toiagul; imediat, m-am transformat În femeie; după o vreme am Întîlnit aceiași
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
eu altceva decît că luminez o clipă destinul cum ar lumina luna Într-o noapte muntele Cyllene unde s-a petrecut Întîmplarea cu șerpii? Eu nu schimb acest destin și nici nu-l provoc. Și puțini sînt cei care au priceput că un orb vede uneori departe numai pentru că a fost nevoit să strîngă lumina În el. CÎnd am zărit șerpii Înlănțuiți la picioarele mele am Întins toiagul și nu m-am gîndit că e Împotriva firii să desparți viața de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să compare. Să le vezi și să te simți ca și cum ai fi propria ta fantomă care se bucură de soare și suferă din pricina lui, pentru că Îi aduce aminte... Să mori cu ochii plini de soare și de amintiri... CÎnd vei pricepe ce Înseamnă toate acestea, vei simți ca și mine ce-a vrut Apolo... La polul opus al lui Don Quijote se află, deci, acești ochi triști ai Cassandrei. Ei ar ruina această dimineață Însorită În care nimic nu mi se pare
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În vîntul umed, dar soarta mea vroia să Înfrunt nenumărate primejdii pentru ca să aflu ceea ce știu acum. Apoi am Întîlnit-o pe Medeea, am iubit-o și am avut copii cu ea. Dar iubind-o, am iubit aventura și crima. CÎnd am priceput aceasta, totul era prea tîrziu. Fără voia mea devenisem Aventurierul. În zadar am fugit de Medeea. Ea există În trecutul meu, acolo de unde n-o mai pot alunga. Nici măcar zeii nu mai pot schimba ceva În trecut. Și ce-mi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
vîntul care ridică valuri Îi umezește ochii, În timp ce pronunță numele Colchidei ca un cuvînt taumaturgic Împotriva unei mări goale, În ziua cînd nu l-ar mai pronunța, ar muri uitîndu-se la stînci și la valuri cu ochii goi, fără să priceapă prea bine ce anume Îl Îndeamnă să le privească... (...Dacă există În mine o lumină, este pentru că am dorit-o și am căutat-o. CÎnd m-am Îmbarcat, sufletul meu era plin de dorința de a face ceva deosebit. Nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
suspenda orice putere asupra sclavilor, tribunalele luau vacanță și nu era permis să se pornească război; dar Saturn devorîndu-și fiii nu mai era, după credința lui Cicero, decît Timpul Însuși, devorînd insațiabil anii.) Ce poate dori un zeu decăzut? Să priceapă, firește, cum a fost Învins. Ce-au opus olimpienii cruzimii? I s-a răspuns: — Frumusețea! Au Învins nu prin forță, ci prin frumusețe! - Și ce este frumusețea? - Un zeu ca tine va Înțelege foarte greu așa ceva. Să zicem că lucrurile
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
bucuros. Însă nu-și dădu seama de aceasta și nici nu se opri să cântărească această diferență până în ziua în care i se deschiseră puțin ochii 2 și rămase uimit de această deosebire, oprindu-se să cugete asupra ei. A priceput din cele ce le trăise că anumite gânduri îl lăsau trist, altele îl umpleau de bucurie și și-a dat seama puțin câte puțin de deosebirea spiritelor 1 care se frământau în el: spiritul diavolului și cel al lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
găsească un adăpost, deoarece acolo unde stătea muriseră mulți, iar el credea că muriseră de ciumă. De fapt, atunci începea ciuma la Paris. Doctorul Frago și Pelerinul voiră să meargă să vadă casa și luară cu ei o femeie foarte pricepută; aceasta, intrând în casă, spuse că era ciumă. Pelerinul voi și el să intre și, găsind un bolnav, îl mângâie, atingându-i rana cu mâna. După ce îl mângâie și-l îmbărbătă puțin, plecă singur. Începu să-l doară mâna, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mi-am simțit mintea atrasă spre vederea Preasfintei Treimi, ca și cum aș fi văzut, chiar dacă nu la fel de limpede ca mai înainte, trei Persoane 1. Iar în timpul liturghiei spuneam: Domine Jesu Christe, Fili Dei vivi etc.1. Mi s-a părut a pricepe în spirit, că șdupă ceț mai întâi Îl văzusem pe Isus, așa cum am spus, alb, adică în umanitatea Sa, în acest timp simțeam în suflet într-un alt fel, și anume, nu numai umanitatea singură, ci că era Dumnezeul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Miercuri ș26 martieț - În timpul liturghiei, lacrimi de câteva ori, iar înainte, nu fără înclinație spre ele. Înainte de secreta 1, nu numai că nu puteam simți supunere lăuntrică, ci mai mult, nici nu aflam în mine puteri care să mă ajute, pricepând din aceasta că nu puteam afla supunere prin puterile mele; în timpul rugăciunii secreta și înainte de ea, vizită spirituală care sfârșea în supunere. A DUHULUI SFÂNT 11. a. l. Joi ș27 martieț - Înainte de liturghie, lacrimi, multe Viziune în timpul ei, totul sfârșind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din ele și pot fi adaptate în așa fel încât să-i ajute și pe necreștini. Personal, sunt convins că noi (iezuiții) nu avem nimic mai bun de oferit”1. Marius Taloș Exerciții spiritualetc "Exerciții spirituale" 1. ÎNSEMNĂRI PENTRU A PRICEPE CÂTE CEVA DESPRE EXERCIȚIILE SPIRITUALE CE URMEAZĂ, CARE ÎL VOR AJUTA ATÂT PE CEL CARE PROPUNE 1 EXERCIȚIILE, CÂT ȘI PE CEL CARE LE PRIMEȘTE. Prima însemnare este că prin acest nume, „exerciții spirituale”, se înțelege orice mod de a cerceta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
3 școrespunzătoareț meditației sau contemplației, atingând doar câteva puncte și explicându-le pe scurt sau în rezumat 4, pentru ca persoana care contemplă, luând temeiul adevărat al istorisirii și, cugetând și reflectând ea însăși, aflând ceva care să o facă să priceapă și să simtă ceva mai mult istorisirea (fie că descoperă acest lucru prin cugetare proprie, fie prin aceea că înțelegerea îi este luminată prin acțiune divină), să aibă șparte deț mai multă savoare și rod spiritual decât dacă cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că întreaga lume îi va fi la degetul cel mic. Impulsiv și cu tupeu din belșug părea că are toată lumea în buzunar. Era ca un pește viu, ca un mercur greu de stăpânit. Nimic nu îi era de ajuns. Se pricepea de minune în relația cu semenii lui să exploateze slăbiciunile oamenilor, uneori controlându-le și gândul. Era viclean, subtil și nuți dădeai seama când erai manipulat. Numai ochii unei mame puteau vedea toate acestea. Cap. IV Între ură și iubire
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
curent al naturii care te apără și te conduce din umbră acolo unde trebuie. Nu-și închipuise niciodată că vor ajunge la o asemenea confruntare. Poate și peste ani de zile cineva îi va reproșa aceste lucruri, așa cum se va pricepe mai bine să critice și s-o găsească vinovată fără să analizeze și să afle adevărul. Alin își va da seama că o mamă este îndeajuns de pedepsită atunci când nu își poate vedea copiii. Carlina își puse o mână la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
gândit că ne-am putea asocia. Îți jur că n-o să regreți niciodată! Carlina continuă să fie uimită de atitudinea lui. Era ca o insectă suflată de pe o frunză ce cade pe pământ. Tăcu. Nici un răspuns. Pur și simplu nu pricepea de ce se oprise la ea. Dar de ce nu accepta? Avea nevoie de un ajutor bărbătesc la urma urmei. Nu-și arătase Leon oare afecțiunea cum se pricepuse mai bine? Și totuși nu-și dădea seama prin ce se deosebea el
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
o frunză ce cade pe pământ. Tăcu. Nici un răspuns. Pur și simplu nu pricepea de ce se oprise la ea. Dar de ce nu accepta? Avea nevoie de un ajutor bărbătesc la urma urmei. Nu-și arătase Leon oare afecțiunea cum se pricepuse mai bine? Și totuși nu-și dădea seama prin ce se deosebea el de alți bărbați. Recunoscu că o lăuda prea mult. Ar fi putut găsi răspunsul pe loc, dar nu o făcu. - Îmi cer scuze, nu știu ce să spun acum
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Te rog nu mă refuza, nici eu nu te-am refuzat atunci când ne-am cunoscut. - Îți eram datoare pentru gestul cu pașaportul. - Și eu îți sunt dator. Ai acceptat să vin cu tine. Nu m-am înșelat, văd că te pricepi de minune în ceea ce faci. - Nu-i mare scofală să primești niște comenzi, iar apoi să le onorezi la data stabilită. - Pentru mine este foarte dificil! - Oricărui începător îi este greu. Ai să te convingi pe parcurs că nu-i
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu piciorul drept și alții care spun că un fotbalist bun este acela care dă bine cu piciorul stâng. în realitate, un mare fotbalist este acela care lovește mingea cu ambele picioare, cu aceeași dexteritate. Alex. Leo Șerban : Nu mă pricep la fotbal, dar ți-aș semnala un fapt : Din motive pe care le pot intui, e mai cool să iei în zeflemea orice film care face apel la reflecție... Altminteri după cum știi , în materie de drame și comedii, sunt ecumenic
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
spus, cei despre care scriu de bine îmi spun că înțeleg adânc lucrurile, că vocea mea e necesară în concertul criticilor, că aduc un dram de raționalitate etc. Cei despre care scriu cu rezerve mă consideră un matematician care nu pricepe o iotă din ce vede pe scenă, unii îmi răspund acid prin reviste, alții nu mă mai invită la premierele lor... Sincer să fiu, nu mă consider încă profesionist, ci doar avizat, cum spui. Dar mă bucur că mi se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
această radicalitate (formal vorbind) și, nu mai puțin, de unde acest gust foarte pronunțat pentru felia de viață crudă, dură, uneori brutală ? Ai putea să găsești o analogie cu ce s-a întâmplat în pictură, eventual mă gândesc (atâta cât mă pricep, adică nu foarte bine...) la sălbaticii din arta rusă a ultimilor 15 ani ? Există cumva o explicație istorică, e vorba despre patternuri ce revin ? Anca Oroveanu : O scurtă vorbă mai întâi despre mizerabilismul din filmele lui Thomas Ciulei : nu cred
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
excentric, puțin apucat, puțin dus. T. Caranfil a avut și o emisiune de televiziune, Vârstele peliculei, care era cum era, dar măcar era (astăzi, în audiovizualul românesc, nu mai există nici o emisiune de cultură cinematografică pe canalele generaliste !). Pentru a pricepe suceala lui Caranfil-pŁre, e suficient să vă spun că nu-l gustă pe Bresson, în schimb îl adoră pe Angelopoulos, și că nu-i plac Tarkovski și Spielberg, în schimb se dă în vânt după Alain Resnais și Ioan Cărmăzan
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cel mai mare ; într-o țară care nu mai dă o ceapă degerată pe critica de film, apar două volume consistente de cronicăreală impresionistă, liricistă, zburlit neconvențională care îndrăznesc să nu fie de acord cu cei care cred că se pricep la Cinema și pentru care Cinemaul a nceput acum opt ani... Este cărămida lui Caranfil 1&2 : are exact dimensiunea cu care spargi geamurile în cazul de față, vitrinele frumos luminate ale filmelor consensuale (vezi Gone with the wind, Stalker
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]