13,022 matches
-
de stat. Ambele capitole, un fel de "aviz amatorilor", au drept corolar fraza absolut memorabilă despre cele trei categorii mentale. E dreptul inteligenței să distingă. Există trei feluri de minți omenești scria ex-secretarul Florenței unele care înțeleg singure, altele care pricep ceea ce alții înțeleg și le explică apoi lor, în sfîrșit, ultimele, care nu înțeleg nici singure, nici prin alții; cele de primul fel sînt desăvîrșite, cele de al doilea fel sînt foarte bune, iar cele din a treia categorie sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
noi, deoarece este de ajuns să nu te îndepărtezi de felul de guvernare al strămoșilor și să acționezi în același timp fără grabă și potrivit nevoilor care se ivesc 9; așadar, un principe de acest fel, adică ereditar, dacă este priceput, și numai atît, va putea să-și păstreze întotdeauna autoritatea, afară de cazul cînd s-ar ivi cineva neașteptat și deosebit de puternic care să i-o răpească 10; dar chiar dacă statul i-a fost luat, el îl va redobîndi de îndată ce dușmaaul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ajungă a forma, în scurt timp, un singur tot cu principatul vechi. Greutățile se ivesc însă atunci cînd cucerești teritorii diferite prin limbă, obiceiuri și orînduire; în cazul acesta trebuie să ai norocul de partea ta și să fii foarte priceput pentru ca să poți păstra ceea ce ai cucerit, iar unul din mijloacele principale și eficace pentru aceasta ar fi ca cel ce cucerește un teritoriu să se și ducă să locuiască acolo, în felul acesta, stăpînirea ar fi maî sigură și mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au dobîndit-o în Italia, atît statul papal cît și Spania, se explică
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au dobîndit-o în Italia, atît statul papal cît și Spania, se explică prin acțiunea Franței, iar înfrîngerea acesteia se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
decît la armate, ei și-au pierdut statul. Cauza cea dintîi care te face să pierzi domnia este aceea de a nu ține seama de știința războiului; în schimb, mijlocul prin care poți să cucerești puterea este de a fi priceput în aceasta și de a o practica. Francesco Sforza, pentru că a avut armată, a devenit dintr-un om oarecare, duce al Milanului; iar fiii lui, care au ocolit truda armelor, au ajuns să fie oameni oarecare, după ce fuseseră înainte duci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se simtă în siguranță între slujitorii lui armați. Unul fiind plin de dispreț, iar celălalt plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război, nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui, și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare, un principe nu trebuie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cursele care i se întind, iar vulpea nu se apără nici ea de lupi. Trebuie, așadar, să fii vulpe pentru ca să recunoști cursele, și să fii leu, pentru ca să-i sperii pe lupi. Aceia care procedează numai în felul leului nu se pricep deloc în arta guvernării. Astfel, un stăpînitor înțelept nu poate și nici nu trebuie să-și țină cuvîntul atunci cînd acesta s-ar întoarce împotriva lui și cînd motivele care l-au făcut să promită un lucru au încetat de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-ți afirme un lucru cu mai multă siguranță și să ți-l întărească cu mai multe jurăminte și care apoi să se țină mai puțin de cuvînt; cu toate acestea, vicleniile i-au reușit întotdeauna ad votum 39, deoarece se pricepea foarte bine la astfel de treburi. Un principe nu trebuie deci, să aibă toate însușirile arătate mai sus, dar trebuie neapărat să pară că le are. Dimpotrivă, voi îndrăzni să spun că dacă le are și le folosește întotdeauna, ele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Pandolfo Petrucci, principe al Senei, își dădea seama imediat că Pandolfo este un om de o valoare deosebită, deoarece l-a ales pe acesta drept ministru al lui. Există trei feluri de minți omenești: unele care înțeleg singure, altele care pricep ceea ce alții înțeleg și le explică apoi lor, în sfîrșit, ultimele care nu înțeleg nici singure nici prin alții; cele de primul fel sînt desăvîrșite, cele de-al doilea sînt foarte bune, iar cele din a treia categorie sînt fără
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împrejurările. Într-adevăr, se constată că oamenii procedează în moduri diferite pentru a atinge scopul pe care fiecare și l-a propus și care este gloria și bogăția. Unii procedează cu grijă, alții năvalnic; unii cu violență, alții cu meșteșuguri pricepute; unii cu răbdare, alții cu contrariul ei; și fiecare poate să-și atingă scopul, urmînd unul din aceste drumuri diferite. Dar se constată de asemenea, că din doi oameni care procedează cu grijă, unul ajunge la ținta pe care și-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
anume aleși și veți vedea că italienii sînt cu mult superiori celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea conducătorilor; căci aceia care sînt pricepuți, nu sînt ascultați și fiecăruia i se pare că este priceput, deoarece nu a existat pînă astăzi nimeni care să fi reușit să se impună într-atîta prin capacitatea lui proprie și prin soarta lui norocoasă, încît ceilalți să se plece
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea conducătorilor; căci aceia care sînt pricepuți, nu sînt ascultați și fiecăruia i se pare că este priceput, deoarece nu a existat pînă astăzi nimeni care să fi reușit să se impună într-atîta prin capacitatea lui proprie și prin soarta lui norocoasă, încît ceilalți să se plece în fața lui. Iată de ce într-un timp atît de lung și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu toți s-au născut soldați, iar mulți suverani nu au nici talentul, nici experiența, nici curajul necesar pentru a comanda o armată. Este adevărat, recunosc; totuși această obiecție nu mă deranjează prea mult, căci se găsesc întotdeauna generali destul de pricepuți în armată, iar principele nu are decît să le urmeze sfaturile. Războiul va fi întotdeauna mai bine făcut decît în cazul în care generalul este sub tutela unui conducător care, nefiind în armată, nu poate judeca lucrurile, punînd adesea pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
atunci cînd se folosesc într-un scop cinstit, sînt calități absolut necesare pentru un suveran. Este o regulă generală că trebuie alese spiritele cele mai ascuțite pentru a fi folosite la negocierile dificile; este nevoie de persoane nu numai șirete, pricepute la intrigi, abile, pentru a se băga peste tot, dar care să aibă și privirea îndeajuns de scrutătoare pentru a citi, în fizionomiile altora, secretele inimii, pentru ca nimic să nu scape înțelegerii lor și ca totul să li se dezvăluie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
domn Wilson cu fața sa cea roșie? Te simți mai bine Francis, scumpete? — Da, mult mai bine, răspunse Macomber. În ce mă privește, am lăsat-o baltă, declară ea În timp ce se așeza la masă. Ce contează că Francis nu se pricepe la ucis lei? Doar nu-i meseria lui. E meseria domnului Wilson. Domnul Wilson e impresionant când vine vorba de ucis ceva, orice. Și ucizi orice, nu-i așa domnule Wilson? — O, da, orice. Orice-mi pică-n mână. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ascunde nici un iepure. Așa că nu-i poți băga pe băieți la o distracție de asta. Careva o să fie rănit cu siguranță. — Dar cei care ne cară puștile? A, ei vin cu noi, e shauri-ul lor. Au semnat pentru treaba asta, pricepi? Da’ nu par prea Încântați, nu? — Nu vreau să merg după el, zise Macomber, fără să se gândească Înainte de a deschide gura. — Nici eu, spuse Wilson cu veselie. Da’ nu prea avem de ales. Apoi, cuprins parcă de o bănuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu mai era chiar atât de frumoasă cât să-l părăsească și să-și facă o situație mai bună, și amândoi știau asta. Ratase ocazia de a-l părăsi și el era conștient de lucrul ăsta. Dacă s-ar fi priceput mai mult la femei, probabil că ea ar fi Început deja să se teamă că și-ar putea găsi o altă soție mai frumoasă - dar ea-l cunoștea prea bine ca să-și facă griji. De asemenea, el fusese mereu extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
depășise cele cincisprezece minute de faimă și al treilea era un laș. Lașul fusese cândva, până la rana ciudat de atroce produsă de un corn În abdomenul inferior În primele sale lupte ca matador-vedetă, fusese un tip extrem de curajos și de priceput și mai avea Încă manierismele zilelor de glorie. Era excesiv de jovial și râdea mereu, cu sau fără motiv. Pe când avea succes era Înnebunit după farse, dar acum se lăsase de sportul ăsta. Farsele cer o anumită siguranță de sine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
que el otro, Îi răspunse chelnerul mai bătrân (vrând să spună că e mai bine să n-ai stofă pentru ideologie decât să n-ai de lucru. Tu du-te la miting. Paco nu se băgase-n discuție. Nu se pricepea la politică, dar Îl treceau mereu fiorii când Îl auzea pe cel Înalt vorbind de nevoia de a-i ucide pe preoți și pe jandarmii din Guardia Civil. Pentru el, chelnerul cel Înalt reprezenta revoluția, și revoluția era ceva romantic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un mucos. Cum dracu’ crezi c-o să se termine treaba asta? Nick nu-i răspunse. Ad se ridică-n picioare. — Îți zic eu cum o să se termine, jeg fricos din Chicago ce ești. O să-ți strâmb un pic fața. Ai priceput? Nick se dădu Înapoi. Micuțul se Îndrepta spre el Încet, pășind cu toată talpa, punând piciorul stâng În față și trăgându-l pe dreptul după el. — Dă-n mine, zise, clătinându-și capul. Ia-ncearcă să dai În mine. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cealaltă a sobei. Vocea din camera alăturată se opri din cântat și o fată cu un șorț albastru veni să vadă ce voiau să bea. — O sticlă de Sion, ceru Nick. E bine așa, Gidge? Sigur, spuse George. Tu te pricepi mai bine ca mine la vinuri. Mie-mi plac toate. Fata ieși. — Nimic nu se compară cu schiatul, nu? spuse Nick. Știi, senzația aia când te lași prima oară pe o pantă lungă. — Aha, spuse George, nu se poate exprima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Poate Într-o sinagogă. Pe-acolo ai fost. George se uită la ceas. — Dacă intră careva, Îi spui că bucătarul e plecat, și dacă nu se lasă dus, Îi spui că te duci tu-n bucătărie și-l servești. Ai priceput, istețule? — Bine, spuse George. Cu noi ce faceți după aia? — Depinde, spuse Max. Ăsta-i un lucru de ăla despre care nu poți ști nimic dinainte. George privi ceasul. Era șase și-un sfert. Ușa restaurantului se deschise. Intră un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
despre el? — Cum să nu! Ziceau că-i groaznic. Că nici n-ar trebui să-l lase să boxeze. — Bine, da’ ăștia n-au niciodată dreptate, nu? — Da, așa e de obicei. Da’ de data asta au. — Ce dracu’ se pricep ei la cât de pregătit e un tip? — Ei, spuse Hogan, nici chiar așa de proști nu-s. — La Toledo l-au dat pe Willard de câștigător, asta au făcut. Lardner ăsta, acu’ se dă mare, da’ ia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]