14,215 matches
-
Foarță compune un album în minunate versuri pentru Ariadna și Paulina; Gheo își descoperă hâtru ca un moșulean jokerul din careul de ași: un stră-străbunic cu America-n sânge; Florin Lăzărescu și Luci Teodorovici jonglează ca niște maeștri vestiți ai râsului (cu nod în gâtă, și-și descriu bunicuțele cele aprige. La urmă de tot, cu voia dv., hop și eu cu o poveste mai tristă, care se chema Roman și-a ajuns altceva și în a cărei prezentare s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
întotdeauna un sentiment foarte profund. Cele mai mlte sunt de o prospețime și o sinceritate fără seamăn; puține sunt marcate de tristețe, căci muza lui Alecsandri este mai degrabă și mai adesea veselă. În operele de teatru, Alecsandri ia în râs defectele vechii societăți românești. El prezintă pe scenă personaje bufone și grotești, femei care vor să pozeze în doamne, greci și evrei, "lipitorile" satelor. Prin ironiile sale spirituale, a contribuit mult la a-i face pe români să renunțe la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
solid, întemeiată pe respectul și iubirea copiilor pentru părinții lor și invers. Fiul își venerează mama, iar Radu se plânge într-un mod emoționant gândindu-se că mama lui bătrână și creștină, prinsă și luată de turci, va fi de râsul necredincioșilor. Iubirea maternă este înfățișată după o concepție nobilă și frumoasă a devotamentului și sacrificiului. Un orfan, marin, fusese adoptat de o femeie care l-a lăsat să creadă că ea era mama lui. Tânăra de care el se îndrăgostește
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
întregului popor nenumărat culcat sub pământ". Îi scria mamei sale: Am terminat o poveste, e foarte tristă. Copiii din imaginația mea rareori sunt veseli: n-au fost nicicând. Încă de copil născoceam povești triste și înfiorătoare... Cred că la mine râsule numai suprafața și că el, ca să spun așa, atârnă în jurul meu ca un veșmânt deschis luminos... Sau e oare acel rar amestec din caracterul tău și cel al tatei?... Sau numai întâmplările triste sunt demne să fie povestite?". O scrisoare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
al pumnalului rămâne împlântat în jiletca brodată. Toată povestirea este pe acest ton vesel și mistificator; parcă e un compromis între Cina armurilor de Théophile Gautier și Anul Nou în Marais de Alphonse Daudet. Și în poeziile sale sună uneori râsul luminos, iar când Carmen Sylva ne înfățișează animalele, rămase în urmă, care păstrează încă vechea haină a recunoștinței, demodată printre oameni, sau când surugiul, în galopul întreit al animalelor, se teme dinainte de încetineala cailor de la dricul său. Lui Gouffé* îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
astă dată, absența femeilor. În acest caz, "în locul femeii, instanța căreia îi este destinat apropoul obscen devine spectatorul, acum ascultător"17. Pornografia împinge procesul și mai departe, suprimând ascultătorul și modificându-și profund relațiile cu destinatarul: în loc să caute să provoace râsul, care constituie o plăcere care se poate substitui juisării sexuale, textul pornografic pretinde că declanșează în mod direct o excitație sexuală. Ceea ce tinde să-l facă absolut serios. 2. Eroticul Mai degrabă decât poveștilor deocheate, pornografia este de obicei opusă
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Dacă are probleme de tip „frigi“ (frigider sau frigiditateă, să evite cartea. Nu ar pricepe nimic. O carte recomandată de Dan Lungu „E o carte plină de umor și inteligență. Citind-o, inevitabil din când în când vă va pufni râsul. Pericolul este că, amintindu-vă anumite scene, vi se poate întâmpla același lucru când intrați în bucătărie sau mergeți la piață. Și știți bine, nu e sănătos să râzi de unul singur. Mai ales în spațiile publice.“ (Dan Lunguă Daniel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
niciodată! Să nu care cumva să-ți treacă prin cap să te piepteni. Ți-ai găsit cine să mă asculte. Nu mai sunt copiii de altădată! Păi, eu, bărbat, nu ieșeam din cuvântul tatei. Și ea, femeie, mă face de râs. La început, avea grijă de dânsa. Își ciufulea părul, cât îi mai rămăsese, îl ungea cu untură. De două-trei ori pe zi, se dădea cu funingine pe față. Numai că odată, când s-a dus la fântână după apă, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
care vizează doar oponenți politici este (și ar trebui să fie) suspec tă. Când m-au sunat ziariști din Ucraina pentru a comenta paralela Iulia Timoșenko-Adrian Năstase, alăturarea mi s-a părut atât de absurdă, încât inițial am izbucnit în râs. Președintele parla men tului de la Kiev a legat cele două cazuri în ideea că UE este ipocrită atunci când condamnă Ucraina pentru un proces politic, dar nu adoptă o poziție similară față de condamnarea lui Năstase. Fostul premier ucrainean și doi miniștri
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
pot crea probleme la începutul programului de intervenție, subiecții ridicând rezistențe în a păși în afara schemelor proprii (capacitate redusă de expresivitate corporală). În primele ședințe schema corporală este rigidă reflectând neîncrederea în forțele proprii a subiecților ilustrată de diferite reacții (râsul fiind cea mai obișnuită reacție dar și reacții agresive de genul: „Nu vreau” sau chiar pasive „Eu ? Să fac așa ceva !”). Aceste observații întăresc convingerea că persoanele cu beneficii maxime în activitatea de grup psihodramatică sunt cele exagerate de schematice, cu
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
ca să simtă că nu trăiește degeaba. Surescitarea Rodicăi Mandache, logoreea pusă la bătaie ca să-și taie abrupt copiii și soțul atunci când încearcă să o întrerupă dau personajului o singurătate ascunsă de aceleași și aceleași penibile constatări. Paula Niculiță a alternat râsul tembel al fetei care-și surprinde tatăl expediindu-și amanta la telefon cu indiferență. Laurențiu Bănescu a creat un fiu total sictirit, adus la disperare de o familie care-i mototolește intimitatea și încearcă să ridice aparențele la plasa fericirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
apucă pre o fată de peștiman sau de salba care-i este împregiurul gâtului, este ca și când ar cere-o de soție?“. Iar în locul lor, iată „nunțile bogaților noștri de astăzi, unde căsătoria este o speculație, binecuvântarea părintească o comedie de râs, fata o marfă, adeseori dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
nu lța trimis în zona ridicolului, ci doar în cea a obsesiei populare, alimentată de Traian Băsescu și Alianța DA, cu privire la corupție. Guvernul Tăriceanu, dimpotrivă, a rezistat vreme de patru ani, și rezistă încă, înconjurat de un hohot general de râs. Hohot canalizat, firește, întrțun dispreț la fel de popular, cu sprijinul multor instituții media și cu ajutorul neprecupețit al inamicului politic de la Cotroceni și al partidului aferent. Dacă ne limităm numai la încheiatul an 2007, avem deja o mulțime de hohote de râs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
râs. Hohot canalizat, firește, întrțun dispreț la fel de popular, cu sprijinul multor instituții media și cu ajutorul neprecupețit al inamicului politic de la Cotroceni și al partidului aferent. Dacă ne limităm numai la încheiatul an 2007, avem deja o mulțime de hohote de râs la sufertaș. Rareori sța întâmplat ca miniștrii noștri să joace piese atât de proaste, să facă gafe după gafe, să fie incapabili de o reacție demnă la o campanie extrem de bine purtată împotriva lor. Dacă tot am pomenit de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
de Externe, după ce a fost tăvălit în presă pentru sintagma „Yes, yes, of course“, singura cu care a fost capabil sțo gratuleze pe Condoleeza Rice, merge la curtea Regelui Spaniei și ridică degetul șmecherește, șoptind un „Good point“ de tot râsul? Culmea e că un asemenea guvern, cu miniștri atât de inabili, ca să folosesc un eufemism, nu poate fi încă acuzat de un dezastru economic. Ba dimpotrivă. Și mai ciudat e că am intrat în 2008, iar Guvernul stă binețmersi, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
nici n-o să știți când dați gata jumătate de kilogram de porumb. Pe încercate. Acestea fiind zise, promit că nu mai aduc vorba de chestiuni culinare. Numai până când o să mi se facă poftă de bomboane. Un Lars Von Trier „de râs“ și un Menzel nostalgic Șeful șefilor/The Boss of It All a fost făcut de Lars Von Trier între Mandalay și Wasington, părțile a doua și a treia din trilogia sa despre America. Și e o comedie! Râzi la ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
violente și manifestațiile de stradă care au urmat. După protestele firești ale etniei rrome, următorii care s-au folosit de această situație pentru a-și face dreptate au fost ciobanii. Nemaiputând suporta faptul că Gigi Becali este încontinuu luat în râs cu apelativul de cioban, au coborât din munți la șes, venind în capitală înarmați cu bâte și ciomege și devastând locația din Băneasa unde se filma „Cronica Cârcotașilor“, apoi bătând cu bestialitate în Piața Universității pe toți cei care aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
cum, o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc." (Șerbănescu, 2007, pp. 55-58); comportamentul autocentrat/de autodezvăluire concretizat în formule de tipul părerea mea, dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret...; comportamentul ludic/umorul manifestat prin râs, zâmbet etc. (Șerbănescu, 2007, pp. 58-59); comportamentul lingvistic propriu-zis manifestat prin alegerea, într-un anumit context comunicativ, a anumitor semne din sistemul limbii, dintre câte există (vezi, de exemplu, opțiunea pentru forme neologice versus regionale, pentru cuvinte "puternice" rațional sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și) eu... Mă doare... Nu mă mai joc cu tine! Nu mai vorbesc cu tine! Îmi dai un pupic? Super! Wow! Intensitate mare a vocii Țipat Suspine Oftat din greu Voce energică, fără inhibiții Ritm (foarte) rapid Râs în hohote. Râs/zâmbet în privire Plâns Dans Sărituri/țopăieli de bucurie, de neastâmpăr, de nerăbdare Supărare manifestată foarte repede/imediat prin mimică bosumflată, brațe încrucișate la piept, întoarcere cu spatele etc. Mofturi Strâmbături, limba scoasă Clipit sugestiv din ochi Bătaie din palme
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
singur cuvânt; * Tonalitatea jucăușă o persoană spune, pe rând, aceeași replică 54, dar într-o tonalitate veselă, tristă, ghidușă, enervată etc.; * Râdem în a/e/i/o/u Ce spunem? asocierea diferitelor tipuri de râs55 cu mesajele/stările/atitudinile aferente (râsul verbalizat); * exerciții de respirație 56: umflarea unul balon, stingerea unui pai de chibrit aprins, mirosirea unei flori, respirație profundă, respirație superficială etc.; * Cuvântul-desen fiecare participant trebuie să se gândească la un cuvânt (tip bucurie, prietenie, frumusețe, fericire, împlinire etc.), să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
despre sine; cel care-l primește trebuie să adreseze o întrebare participantului anterior prin raportare la ceea ce a spus despre sine; * exercițiu de ascultare 71: participanții stau cu ochii închiși; conducătorul jocului face un zgomot (bătaie din palme, chițcăit, tuse, râs zgomotos etc.), pe care fiecare participant, succesiv, trebuie să-l imite; * exercițiu de ascultare și redare 72: locutorul 1 transmite interlocutorului un mesaj într-o limbă inventată; interlocutorul îl "traduce", pentru ceilalți participanți, în limba română; ulterior se compară cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a păpușilor 15 de diferite tipuri, în varii contexte în comunicarea didactică/educațională, în comunicarea interpersonală (când un copil sau un adult comunică, de exemplu, prin intermediul unei păpuși), în teatrul de păpuși (cu diferite tipuri de scenă) etc.; * exerciții de râs în hohote, reținut, sarcastic, sincer/prefăcut etc.; * exerciții de expresie corporală: un număr redus de participanți (maximum 3-4) trebuie să se așeze în așa fel încât să sugereze "observatorilor" (-interlocutori) o anumită scenă, o anumită situație de comunicare etc. sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nonverbale și paraverbale prezentate supra, în vederea decodării optime a actului comunicativ artistic reprezentat ca spectacol (cu multiplele sale valențe: perspectivă regizorală, jocul actorilor, costume, machiaj, decor, lumini, fond sonor, efecte speciale etc.); oferirea de feedback adecvat locutorilor-artiști (prin atenție, aplauze, râs etc., în funcție de context, de tipul piesei de teatru, de secvențele acesteia etc.); compararea textului original cu maniera sa de reflectare în spectacol, prin prisma regizorului și a tuturor variabilelor implicate de un astfel de demers artistic; prezentarea propriei perspective asupra
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la "eroul imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în compasiune; (4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "comoție tragică/descătușare sufletească", respectiv în "râsul participativ/destindere comică"; (5) identificarea ironică, care se referă la "eroul absent sau antieroul" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "surpriză (provocare)" (Jauss, 1983, p. 257). 81 "spațiu imaginar pe care scena nu-l arată niciodată (evocat numai de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decoda mesajul) Dascălu Jinga, 2006, pp. 28-34; "ca parte componentă a unei autocorectări" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 35-38); "ca parte componentă a unei digresiuni" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 38-58); "autoîntreruperile paralingvistice" (având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul, dresul glasului) Dascălu Jinga, 2006, pp. 59-63; "ca parte inițială a unei tăceri" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 63-70). Sunt diferențiate, de asemenea, în literatura de specialitate, pauzele datorate stânjenelii de pauzele strategice, valorificate atunci când locutorul vrea să sublinieze anumite componente
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]