12,341 matches
-
Povești, în timpul căruia autori de scurte forme literare din Polonia și străinătate își prezintă operele. Din 2008 își continuă activitatea de compunere a scrierii sale la Universitatea Opole. Olga Tokarczuk face parte din partidul Zieloni 2004 și este membru al redacției „Critica politică”. Distinsă cu câteva premii, cum ar fi Premiul Asociației Poloneze a Editorilor de carte, Premiul Fundației Kościelski (1997), Pașaportul Politicii precum și câteva nominalizări la Premiul Literar NIKE, de patru ori laureată a premiului Cititorilor NIKE. În 2008 este
Olga Tokarczuk () [Corola-website/Science/329429_a_330758]
-
tradiție realizată de "Dragoș Dumitriu", "„Cronica Supranaturalului”", în episodul intitulat "„Sufletul și destinul Islamului”". A colaborat ca și consilier de specialitate și a comentat pentru mai multe episoade ale producției TVR „Călător în Orient”, serial realizat de "Sandrino Gavriloaia" pentru "Redacția Cultură, religie, știință" a SRTV în anii 2001-2002. A găzduit la moscheea "Ar Rahman" echipe ale redacției de știri a TVR cu prilejul sărbătorilor musulmane importante. A colaborat la revista bilingvă de cultură și opinie arabă „"Orient"”. A colaborat cu
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
și consilier de specialitate și a comentat pentru mai multe episoade ale producției TVR „Călător în Orient”, serial realizat de "Sandrino Gavriloaia" pentru "Redacția Cultură, religie, știință" a SRTV în anii 2001-2002. A găzduit la moscheea "Ar Rahman" echipe ale redacției de știri a TVR cu prilejul sărbătorilor musulmane importante. A colaborat la revista bilingvă de cultură și opinie arabă „"Orient"”. A colaborat cu "Liga Română de Prietenie cu Lumea Arabă". A realizat materiale de presă despre comunitatea musulmană din România
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
multe echipe redacționale, așa cum reiese din caseta tehnică a publicației din colecția Bibliotecii Academiei, foarte probabil singura arhivă completă păstrată. Primele numere din „Observator” sunt realizate de Octav Buruiană, director, "Emanuel Valeriu", redactor șef și "Adrian Bobu", secretar general de redacție, cu concursul lui "Ion Cristoiu"(la primele trei apariții). Ziarul este sobru, elegant, echidistant, neînregimentat politic. Săptămânalul este realizat de Octav Buruiană și Adrian Bobu. În urma unui grav accident de mașină, Octav Buruiană și soția sa sunt grav vătămați corporal
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
ordin legal. Ziarul apare fără periodicitate determinată, editat de Adrian Bobu în regim de avarie, exclusiv alcătuit din materiale primite de la colaboratori. "Observator" apare fiind alcătuit de echipa Octav Buruiană, director, Daniel Uncu, redactor șef, Adrian Bobu, secretar general de redacție. Săptămânalul este condus de echipa Mihai Antonescu, redactor șef, Petru Berteanu, redactor șef adjunct, Bogdan Țană, secretar general de redacție. Ziarul devine caustic, ironic, agresiv. Din luna aprilie, Editura Observator publică și un al doilea săptămânal - "Ceaușescu - săptămânal hebdomadar", o
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
de la colaboratori. "Observator" apare fiind alcătuit de echipa Octav Buruiană, director, Daniel Uncu, redactor șef, Adrian Bobu, secretar general de redacție. Săptămânalul este condus de echipa Mihai Antonescu, redactor șef, Petru Berteanu, redactor șef adjunct, Bogdan Țană, secretar general de redacție. Ziarul devine caustic, ironic, agresiv. Din luna aprilie, Editura Observator publică și un al doilea săptămânal - "Ceaușescu - săptămânal hebdomadar", o publicație umoristică, satirică, ce își propunea să concureze "Cațavencu", săptămânal de la care venea Mihai Antonescu. Echipa redacțională a fost compusă
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
și administrativ etc.; câte doi ani șomer - atât înainte cât și după 1989. A înființat și condus cel dintâi ziar particular din România ("Dimineața," Drobeta Turnu Severin; primul număr oficial: 19 ianuarie 1990). Între 2009 și 2011, secretar general de redacție și apoi redactor șef al săptămânalului Uniunii Scriitorilor "Luceafărul" (ulterior, "Luceafărul de dimineață"). Din 2009, redactor la Editura Academiei Române. A lucrat în mai multe redacții (adesea, în funcții de conducere) și a scris câteva mii de articole risipite în paginile
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Turnu Severin; primul număr oficial: 19 ianuarie 1990). Între 2009 și 2011, secretar general de redacție și apoi redactor șef al săptămânalului Uniunii Scriitorilor "Luceafărul" (ulterior, "Luceafărul de dimineață"). Din 2009, redactor la Editura Academiei Române. A lucrat în mai multe redacții (adesea, în funcții de conducere) și a scris câteva mii de articole risipite în paginile unor cotidiane și hebdomadare precum: "Viitorul" (unde a fost repartizat la terminarea facultății, în 1969), "Dimineața" și "2" (Drobeta Turnu Severin), "Dreptatea, Fraierul român", "Universul
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Lapedatu, Constantin Daicoviciu, Ștefan Pascu. Conținutul este de multe ori publicat în limbi de circulație internațională sau însoțit întotdeauna de rezumate în limbi străine. Datorită volumului mare de studii și articole care au fost trimise în ultima vreme pe adresa redacției, a apărut necesitatea publicării unui Supliment al Anuarului Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca series Historica, în variantă electronică. „Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca” - Series HUMANISTICA a fost fondat în anul 2003, ca publicație a Departamentului
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
Fântâna Blanduziei a fost o foaie literară, politică și săptămânală înființată de Ion Gorun (Alexandru I. Hodoș) și frații săi Ulpiu și Nerva Hodoș, care a apărut la București, la 4 decembrie 1888, condusă de un comitet de redacție în frunte cu poetul Mihai Eminescu. Printre cei care i-au propus lui Eminescu să patroneze s-au numărat D.M. Marinescu-Marion, L. Gheorghe Nicoleanu-Fix, I. Popescu, N. Procopiu, I.S. Rădulescu-Gut, N. Țincu-Tall, Cesar Colescu-Vartic, Dionisie Miron și alții. Motto-ul
Fântâna Blanduziei (revistă) () [Corola-website/Science/335493_a_336822]
-
matinal sau al Emisiunii De la 1 la 3. Remarcabile sunt și relatările pe care le-a prezentat zilnic, dintre dărâmături, în perioada de căutare a supraviețuitorilor, în urma cutremurului din 1977. În 1989, îl găsim că redactor principal, la Televiziunea Română , în Redacția de Emisiuni Informative. Între 1992 - 1996 este redactor șef adjunct, Secretar general de redacție și Realizator de emisiuni la Departamentul de emisiuni informative al TVR. Din 1997, ca realizator, produce emisiunile Oferta specială, Zona pașilor pierduți, Românii de pretutindeni, Misterele
Teofil Octavian Cepraga () [Corola-website/Science/335546_a_336875]
-
le-a prezentat zilnic, dintre dărâmături, în perioada de căutare a supraviețuitorilor, în urma cutremurului din 1977. În 1989, îl găsim că redactor principal, la Televiziunea Română , în Redacția de Emisiuni Informative. Între 1992 - 1996 este redactor șef adjunct, Secretar general de redacție și Realizator de emisiuni la Departamentul de emisiuni informative al TVR. Din 1997, ca realizator, produce emisiunile Oferta specială, Zona pașilor pierduți, Românii de pretutindeni, Misterele Indoneziei-5 episoade, pentru TVRi. În 2000, devine realizator al emisiunii Matinal, până în 2003, la
Teofil Octavian Cepraga () [Corola-website/Science/335546_a_336875]
-
sticle de 0.375 L per livrare, pentru a respecta capacitatea de transport a dronelor Uber Lirpa I, contractate pentru acest scop. În perioada de testare, livrările vor fi făcute gratis, se precizează în comunicatul de presă al vinăriei transmis redacției DC News. Piața de vin este una extrem de competitivă. Trebuie să inovezi necontenit pentru a crea plus-valoare și puncte de diferențiere care ar fi apreciate de consumatori. Pe langă inovațiile ce țin de vinul propriu-zis, nu putem ignora evoluțiile în
Premieră mondială de 1 aprilie: Vin lansat cu drona. Cum se face plata by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101258_a_102550]
-
de puteri și cu vreo 7 kg mai putin, simțeam că nu mai pot. Din nou, planetele s-au aliniat. Același om care m a angajat mi a spus că e un loc liber la politic, dacă mai sunt interesat. Redacția era într-un plin proces de reorganizare. Plecau oameni, veneau oameni, eu eram cumva lost în translation. Și de aici, evoluția mea a fost relativ publică. Cu bune și cu rele. Sper că au fost mai mult bune... Povestea 'CaN
Interviu exclusiv cu Ionuț Cristache: Ce nu știai despre jurnalistul Antena 3 () [Corola-website/Journalistic/101255_a_102547]
-
anul 1964 a scris primul său roman, "Almagestes". În 1967 s-a alăturat unui grup de studiu, care era condus de Louis Althusser, de asemenea, el a devenit tot mai mult influențat de Jacques Lacan și a devenit membru al redacției "Cahiers pour l’Analyse". La acel moment el dobândea deja cunoștințe solide în matematică și logica, pe care le-a asociat cu Teoria Lacan. Cele două contribuții la "Cahiers" anticipează temele importante din lucrările sale de mai tarziu. Revoltă studenților
Alain Badiou () [Corola-website/Science/336954_a_338283]
-
Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție. În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs postul de redactor-șef (1972-1980). Este numit apoi director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1 octombrie 1980 - 31 decembrie 1987) și redactor-șef adjunct al revistei "Steaua
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
strada Uranus și a fost anchetat de Securitate. A fost judecat de Tribunalul Militar București pentru uneltire contra ordinii sociale, dar a fost achitat din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
cursuri de doctorat în specialitatea Bizantinologie (1956-1959). Își continuă studiile la Facultatea de Limbi slave din București (1961-1966), unde obține în 1971 titlul de doctor în filologie. După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția revistelor Patriarhiei și la Biblioteca Patriarhiei (1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei "Contemporanul" (1968-1973). A fost ziarist „liber profesionist” în anii 1973-1989, fiind un colaborator al Securității, cu care a încheiat un angajament în 1973. A debutat ca
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
Limbi slave din București (1961-1966), unde obține în 1971 titlul de doctor în filologie. După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția revistelor Patriarhiei și la Biblioteca Patriarhiei (1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei "Contemporanul" (1968-1973). A fost ziarist „liber profesionist” în anii 1973-1989, fiind un colaborator al Securității, cu care a încheiat un angajament în 1973. A debutat ca ziarist în 1962 în paginile revistei "Luceafărul", colaborând apoi cu articole și studii
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
care a urmat „Colegiul Onescu pentru Studenți Evrei” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (absolvită în 1946). A debutat ca publicist cu un articol despre André Malraux în "Studentul român" (1946), unde va fi secretar de redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la "Jurnalul de dimineață" (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
de Limba și Literatura Română a Universității din București (1974-1978), secția română-portugheză. A lucrat ca profesor la școlile nr. 158 și 160 din București (1978-1986), redactor la ziarul "Scînteia", secția cultură-învățământ (1986-1989), redactor la ziarul "Adevărul" (1989-1990), secretar general de redacție la revista Cărți românești și Universul cărții (1990-1992); director la S.C. Gyr Exim S.R.L. (1992-1995), șef al Departamentului de cultură al agenției de presă Mediafax (1994-1995), apoi redactor (1995) și realizator (din 1996) la Societatea Română de Radiodifuziune. A debutat
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
precum Julius Evola, Corneliu Codreanu, Johann von Leers și Savitri Devi, lucrări ale istoricului revizionist Robert Faurisson și chiar și câteva text ale unor autori de formație marxistă precum Costanzo Preve și Ghennadi Ziuganov. Începând din 2004 face parte din redacția revistei de geopolitică Eurasia, devenind directorul acesteia în decembrie 2011. El a predat până la sfârșitul anului școlar 2010-2011 limba italiană, istorie, geografie, limbile latină și greacă la Liceul statal Gian Domenico Romagnosi din Parma. A fost interesat de diferite aspecte
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Devine ziarist la organele de presă ale partidului, fiind redactor la cotidianul "Zori noi" din Suceava (1948-1953) și lucrând apoi la revistele "Săteanca", "Femeia", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară" și la redacția publicațiilor pentru străinătate. În calitate de ziarist de partid și activist cultural, s-a străduit să-i salveze pe poeții „iconari” precum Teofil Lianu. Dar în același timp el a contribuit în toamna anului 1948 la confiscarea fostei „Case Naționale”, despre care
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
A obținut în anul 2000 titlul de doctor în filologie al Universității din Iași cu teza "Eminescu, omul de teatru". După absolvirea facultății a lucrat ca redactor cultural la ziarul "Flacăra Iașului" (1956-1966), șef secție arte (1966-1969), secretar general de redacție (1970-1979), redactor-șef adjunct (1979-1993) și publicist comentator (1993-1996) la revista "Cronica", redactor-șef al revistei "Dacia literară" (1996-2005) și consilier șef al Inspectoratului de Cultură al jud. Iași (1993-1996). A ocupat postul de profesor de jurnalism la Universitatea „D.
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
Universității din București (1965-1970). După absolvirea facultății a lucrat ca lector la Centrala Cărții (1970-1971), instructor la Direcția Literaturii și Publicațiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1971-1981), cercetător la Muzeul Literaturii Române și redactor și secretar de redacție la revista "Manuscriptum" (1981-1989), publicist-comentator la revista "Academica" (1990-1991), redactor responsabil al "Analelor Academiei Române" și șef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994), apoi director adjunct al Bibliotecii Academiei Române (1994-2008). A colaborat cu articole încă din anii studenției la "Scânteia
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]