13,108 matches
-
(așezări spațiale, habitate spațiale) reprezintă crearea unui habitat uman autonom (auto-suficient) în afara Terrei și constituie obiectivul de lungă durată al agențiilor spațiale, scopul suprem al programelor spațiale, așa cum spunea în 2005 Michael D. Griffin, administratorul NASA. Construirea unor colonii ar necesita în primul rând
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
(așezări spațiale, habitate spațiale) reprezintă crearea unui habitat uman autonom (auto-suficient) în afara Terrei și constituie obiectivul de lungă durată al agențiilor spațiale, scopul suprem al programelor spațiale, așa cum spunea în 2005 Michael D. Griffin, administratorul NASA. Construirea unor colonii ar necesita în primul rând elemente de bază pentru supraviețuire: apă, hrană, materii prime, suport vital, energie, comunicații, transport, gravitație artificială și protecție
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
(așezări spațiale, habitate spațiale) reprezintă crearea unui habitat uman autonom (auto-suficient) în afara Terrei și constituie obiectivul de lungă durată al agențiilor spațiale, scopul suprem al programelor spațiale, așa cum spunea în 2005 Michael D. Griffin, administratorul NASA. Construirea unor colonii ar necesita în primul rând elemente de bază pentru supraviețuire: apă, hrană, materii prime, suport vital, energie, comunicații, transport, gravitație artificială și protecție antiradiații. Coloniile de pe Lună, Marte
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
amândouă metodele însă, în mediile fără aer precum Luna și spațiul, dar și în slaba atmosferă a lui Marte, ar fi necesare spații mari pentru radiația emisă de căldura generată. Transportul prin orbită este de obicei factorul limitativ în călătoriile spațiale. O soluție este dată de nava supersonică în dezvoltare la NASA. Alte alternative ar fi construirea elevatoarelor spațiale și a catapultelor electromagnetice („mass driver”). Transportul cel puțin al materialelor către și între colonii este necesar, dar scump folosind resursele de pe
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
Marte, ar fi necesare spații mari pentru radiația emisă de căldura generată. Transportul prin orbită este de obicei factorul limitativ în călătoriile spațiale. O soluție este dată de nava supersonică în dezvoltare la NASA. Alte alternative ar fi construirea elevatoarelor spațiale și a catapultelor electromagnetice („mass driver”). Transportul cel puțin al materialelor către și între colonii este necesar, dar scump folosind resursele de pe Terra. Potențiale soluții ar putea fi propulsia termonucleară, pânzele magnetice și solare, rachetele solar-termale sau propulsia electrică („ion
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
puțin al materialelor către și între colonii este necesar, dar scump folosind resursele de pe Terra. Potențiale soluții ar putea fi propulsia termonucleară, pânzele magnetice și solare, rachetele solar-termale sau propulsia electrică („ion drive”). Pe Lună s-ar putea folosi elevatoarele spațiale, dar și catapultele. Comparativ cu celelalte cerințe, comunicațiile orbitale și lunare sunt ușoare. O mare parte din comunicațiile terestre deja folosesc sateliții. Însă pe măsură ce coloniile se depărtează de Terra totul devine mai complicat. Transmisiunile dinspre și către Marte suferă de
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
și către Marte suferă de întârzieri semnificative din cauza vitezei luminii și a distanțelor (întârzierile variază între 7 și 44 de minute), făcând comunicațiile directe nepractice. Folosirea e-mailurilor sau a mesajelor vocale nu ar trebui însă să aibă probleme. În așezările spațiale, un sistem ecologic închis trebuie să recicleze și să importe totul fără să cedeze. Cerințele pentru acest lucru ar fi: Deasemenea, 97-99% din energia solară oferită plantelor ajunge căldură ce trebuie disipată pentru a se evita supraîncălzirea. Razele cosmice și
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
Callisto și rezultatul a fost că s-ar putea construi o bază la suprafață pentru a produce combustibil. Toate 3 lunile au rezerve abundente de elemente volatile, ce fac viitoarele colonizări posibile. Lunile lui Marte pot fi ținte pentru colonizarea spațială. Viteza necesară părăsirii orbitei este foarte mică, făcând transportul cu sistemul marțian mai ușor. Ar putea deveni colonii, folosindu-se însă o metodă asemănătoare cu cea pentru colonizarea asteroizilor. Titan, satelitul lui Saturn, este văzută ca o posibilă țintă pentru
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
fiind necesară energia nucleară pentru susținerea unei colonii. Se cunosc momentan în jur de 2500 de asteroizi aflați pe orbite care-i face mai avantajos de atins decât suprafața Lunii din punct de vedere energetic. Colonizarea asteroizilor ar necesita habitate spațiale. Centura are materiale semnificative, cel mai mare asteroid fiind Ceres. Coloniștii ar putea avea dificultăți în controlarea traiectoriei acestora, o posibilă soluție fiind utilizarea rachetelor sau a unor „mass drivers”. Este o planetă pitică din Centură, cuprinzând o treime din
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
traiectoriei acestora, o posibilă soluție fiind utilizarea rachetelor sau a unor „mass drivers”. Este o planetă pitică din Centură, cuprinzând o treime din masa acesteia. Fiind cel mai mare corp din Centură, Ceres ar putea fi principala bază și port spațial pentru viitoare extracții miniere pe asteroizi, făcând posibil transportul resurselor către Marte, Lună sau Pământ. Având în vedere gravitația scăzută și rotația rapidă, un elevator spațial ar putea fi practic. De asemena ar putea fi posibilă și paraterraformarea (terraformarea unor
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
cel mai mare corp din Centură, Ceres ar putea fi principala bază și port spațial pentru viitoare extracții miniere pe asteroizi, făcând posibil transportul resurselor către Marte, Lună sau Pământ. Având în vedere gravitația scăzută și rotația rapidă, un elevator spațial ar putea fi practic. De asemena ar putea fi posibilă și paraterraformarea (terraformarea unor spații închise, acolo unde este posibil). Locațiile în spațiu ar necesita un habitat spațial (colonie spațială sau orbitală), fiind o așezare permanentă și nu doar un
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
sau Pământ. Având în vedere gravitația scăzută și rotația rapidă, un elevator spațial ar putea fi practic. De asemena ar putea fi posibilă și paraterraformarea (terraformarea unor spații închise, acolo unde este posibil). Locațiile în spațiu ar necesita un habitat spațial (colonie spațială sau orbitală), fiind o așezare permanentă și nu doar un simplu punct pe drumul către alte colonii. Ar fi adevărate „orașe spațiale”, unde oamenii să trăiască, să lucreze, sa întemeieze familii. Multe proiecte, mai mult sau mai puțin
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
Având în vedere gravitația scăzută și rotația rapidă, un elevator spațial ar putea fi practic. De asemena ar putea fi posibilă și paraterraformarea (terraformarea unor spații închise, acolo unde este posibil). Locațiile în spațiu ar necesita un habitat spațial (colonie spațială sau orbitală), fiind o așezare permanentă și nu doar un simplu punct pe drumul către alte colonii. Ar fi adevărate „orașe spațiale”, unde oamenii să trăiască, să lucreze, sa întemeieze familii. Multe proiecte, mai mult sau mai puțin realiste, au
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
paraterraformarea (terraformarea unor spații închise, acolo unde este posibil). Locațiile în spațiu ar necesita un habitat spațial (colonie spațială sau orbitală), fiind o așezare permanentă și nu doar un simplu punct pe drumul către alte colonii. Ar fi adevărate „orașe spațiale”, unde oamenii să trăiască, să lucreze, sa întemeieze familii. Multe proiecte, mai mult sau mai puțin realiste, au fost propuse atât de autorii science-fiction, cât și de oamenii de știință. Un habitat spațial ar putea chiar sta la baza unei
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
către alte colonii. Ar fi adevărate „orașe spațiale”, unde oamenii să trăiască, să lucreze, sa întemeieze familii. Multe proiecte, mai mult sau mai puțin realiste, au fost propuse atât de autorii science-fiction, cât și de oamenii de știință. Un habitat spațial ar putea chiar sta la baza unei nave generații, ce ar funcționa ca o casă pe termen lung pentru sute de mii de oameni. Comparativ cu alte locații, orbita terestră are avantaje substanțiale și o problemă majoră, dar soluționabilă. Orbita
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
Dezavantajul principal al coloniilor orbitale este lipsa materiilor prime. Acestea ar putea fi aduse de pe Pământ, dar la costuri ridicate și din surse extraterestre (Luna, asteroizi și comete). Alte dezavantaje ar fi descreșterea orbitală și poluarea atmosferică. Din 2009, Stația Spațială Internațională susține o temporară și neautonomă prezența umană în orbita joasă a Terrei. O altă posibilitate de colonie în apropierea Terrei o reprezintă cele 5 puncte Lagrange dintre Pământ și Lună. Deși în general ar dura câteva zile ca să fie
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
care limitează orice la milioanele de ani necesare pentru a ajunge în alte galaxii. SF-ul aduce în calcul și alte câteva metode pentru a depăși această problemă: găurile de vierme și hiperspațiul (intrarea în altă dimesniune). Ideea de colonizare spațială se bazează în primul rând pe nave spațiale în stare să transporte oameni și resurse între planete și alte corpuri cerești. Ipotetic, navele spațiale propuse de SF dar și de oamenii de știință sunt: Populația de pe Pământ este în continuă
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
pentru a ajunge în alte galaxii. SF-ul aduce în calcul și alte câteva metode pentru a depăși această problemă: găurile de vierme și hiperspațiul (intrarea în altă dimesniune). Ideea de colonizare spațială se bazează în primul rând pe nave spațiale în stare să transporte oameni și resurse între planete și alte corpuri cerești. Ipotetic, navele spațiale propuse de SF dar și de oamenii de știință sunt: Populația de pe Pământ este în continuă creștere, în timp ce resursele și capacitatea nu. Deschiderea spațiului
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
a depăși această problemă: găurile de vierme și hiperspațiul (intrarea în altă dimesniune). Ideea de colonizare spațială se bazează în primul rând pe nave spațiale în stare să transporte oameni și resurse între planete și alte corpuri cerești. Ipotetic, navele spațiale propuse de SF dar și de oamenii de știință sunt: Populația de pe Pământ este în continuă creștere, în timp ce resursele și capacitatea nu. Deschiderea spațiului ar depăși aceste limite, totuși, extrapolările arată că populația va stagna prin 2070. Deasemena, chiar dacă umanitatea
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
folosite pentru a extinde infrastructura inițială sau trimise înapoi pe Pământ pentru investițiile de la început. Deasemenea, pot fi descoperite noi bunuri cu valoare mare: metale și pietre prețioase, surse de energie și combustibil sau farmaceutice. Toate aceste colonii și explorări spațiale trebuie să fie lipsite de interese naționale, iar Pământul să devină unitar, fără granițe politice. Deja, colaborările internaționale în domeniul spațial au demonstrat valoarea lor în efortul unificator și de cooperare.
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
cu valoare mare: metale și pietre prețioase, surse de energie și combustibil sau farmaceutice. Toate aceste colonii și explorări spațiale trebuie să fie lipsite de interese naționale, iar Pământul să devină unitar, fără granițe politice. Deja, colaborările internaționale în domeniul spațial au demonstrat valoarea lor în efortul unificator și de cooperare.
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
eșantionării optice a imaginilor, precum cea cu senzorii de imagine din camerele digitale, filtrul antidedublare este de asemenea cunoscut ca un „filtru optic trece-jos” (care permite trecerea frecvențelor joase), „filtru de estompare” sau „filtru AC”. Matematica eșantionării în două dimensiuni spațiale este similară cu matematica eșantionării în domeniu temporal, dar tehnologiile de implementare a filtrelor sunt diferite. Implementarea tipică în camerele digitale este cu două straturi de material birefringent precum niobatul de litiu, care împrăștie fiecare punct optic într-un grup
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
Sagan au postulat că existența vieții extraterestre este foarte probabilă. În 1969, în SUA, "Legea expunerii extraterestre" a fost adăugată în "Codul de Reglementări Federale" (Titlul 14, secțiunea 1211) ca răspuns la posibilitatea unei contaminării biologice ca rezultat al programului spațial american Apollo. Acestă lege a fost eliminată în 1991. Oamenii de știință consideră că un astfel de scenariu este tehnic posibil, dar foarte puțin probabil. În aprilie 2008, s-a anunțat că s-au efectuat două simulări pe termen lung
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
de puncte materiale discrete". Sistemul se numește "sistem de puncte materiale continuu" dacă între oricare două puncte ale sale, oricât de apropiate, se găsește cel puțin un al treilea punct material. Altfel spus, dacă în fiecare punct geometric al domeniului spațial ocupat de sistem se găsește câte un punct material. Pentru sistemele continue se poate defini în fiecare punct al lor o densitate masică nenulă. Între punctele materiale ce formează un sistem de puncte materiale acționează forțe care se pot grupa
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
de asemenea cunoscută ca interpolare — este efectuată de către un afișor sau dispozitiv de tipărire, și de către ochi și creier. Dacă rezoluția este prea mică, imaginea reconstruită va diferi de imaginea originală, un alias/dublură fiind văzut. Un exemplu de dedublare spațială este efectul de moarare poate fi observat într-o imagine slab pixelizată a unui zid de cărămidă. Tehnicile care evită asemenea pixelăzări slabe sunt numite anticrenelare/antizimțare. Dedublarea, respectiv zimțarea, poate fi cauzată fie de stadiul eșantionării fie de stadiul
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]