14,769 matches
-
a fost asemănarea scenei cu aceea a tăierii porcului de Crăciun. Simt și acum palmele cu care mama, stând în spatele meu, îmi readucea urgent capul în poziția din care să văd, ori de câte ori încercam să-l întorc în altă parte. Resortul sufletesc a fost activat. Frica s-a declanșat. Dar nu frica de apă, ci frica de biserică. Odată cu ea, a apărut și irezolvabila, multă vreme, problemă personală a credinței. Cert este că, de atunci, străbăteam drumul din jurul bisericii, de neocolit, pentru că
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
alveolează nu starea, ci interpretarea. Iată-mă pe mine captivul situației arhetipale descrise de Sadoveanu. Elemente comune: călătoria pe un drum preponderent montan, cu scopuri economico-financiare, infracțiunea privind ordinea firească a lucrurilor, prăpastia ca regat al morții, identitatea de structură sufletească dintre mine și Nechifor Lipan, prezența personajului feminin, restabilirea ordinii firești a lucrurilor. Echivalări: vehiculul: cal - mașină; obiectul tranzacției: oi - cărți. Mutații: instrumente de apărare: baltag - stilou, câine - câine de pluș (mascota mașinii); infracțiunea: crima clasică - criminalitatea emoțională generalizată; scopul
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
emoțională generalizată. În modernitate, crima ca atare, clasică, probabil restrânsă statistic, a căpătat o formă indirectă, fără autor la vedere, în general cu un autor colectiv înfricoșător, la distanță în timp și spațiu, care ucide pe principiul picăturii chinezești: toxicizarea sufletească, în campanii militărește proiectate, prin insultă, denigrare, violențe verbale, comportamente abuzive, atitudini agresive, nenuanțate, maniheiste, sarcasm, umor dizolvant, bătaie de joc. Să mai înșir? Toate acestea nu ne omoară zilnic, puțin câte puțin? Iat-o pe a doua! Dacă modelul
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
profesia și condiția mea intelectuală, pentru că aici încetează să mai aibă vreo importanță. Noi avem un singur imperativ: să facem reconstrucția de sine! Să realcătuim corpul fizic, înfricoșat acum, în contracție, în recul violent în fața morții anunțate, dar și corporalitatea sufletească, selectând cu grijă sentimentele, refăcându-i cu migală circuitele de lumină și iubire, deschizând vad speranței și voinței de a trăi. Ni s-a dat să ne naștem a doua oară și șansa nu trebuie ratată. Ni s-a dat
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
cu cea mai mare duioșie pe acest al doilea nou-născut. Crede-mă că este un privilegiu. Nu este un privilegiu ca tu, cu o biografie mediocră, anonim ca cei mai mulți, de serie, lipsit de destin, previzibil, finit ca potențialitate fizică și sufletească, odată intrat în purgatoriul suferinței, celei mai autentice suferințe, să fii provocat să abandonezi somnul existenței, să te, dincolo de singurătatea ce ți se impune, singularizezi printr-un destin care mai întotdeauna este al altora, al celor puțini, demni, pe bună
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
în doze și mai agresive, cu scopul de a stopa procesul de multiplicare malignă a celulelor. Tot atunci, în seara zilei de sâmbătă, l-am cunoscut pe părintele Ulise din Tecuci. Stăteam întins pe pat, într-o stare de vacuitate sufletească. Ușa s-a deschis brusc și un bărbat masiv a năvălit în încăpere. Avea părul vâlvoi și o barbă lungă și neîngrijită. Fără să salute, s-a dus la fereastră, a scos un fel de șnur de care atârna un
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
făcuse. A doua zi, în cursul dimineții, telefoanele, ascunse care încotro, au început să sune, dar el a refuzat să răspundă. Era limpede: acel om refuza oameni și lucruri dintr-un trecut care-i făcuse rău și, printr-o acoladă sufletească misterioasă, coborâse în timp până acolo unde, ocrotit de o mamă tânără și frumoasă, lumea nu și pierduse magia. După trei zile, și eu, și tânăra mamă eram extenuați. Avuseserăm două nopți aproape albe. După un somn agitat de câteva
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
telefon al soției. Am sunat-o și i-am spus că trebuie să se întoarcă. Regret și acum că am făcut-o. Femeia a venit, el a dat din cap, în semn că înțelegea, și a recăzut în capcana stărilor sufletești anterioare. Mă eliberasem, dar cu ce preț! Luni a fost externat, spunându-i-se să revină în noiembrie. N-a revenit... Până atunci, nu luasem deloc în serios posibilitatea unui tratament alternativ, în ciuda sfaturilor și a ofertelor. Eram convins că
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
întâmpla acolo, nu ezit s-o spun, mi s-a părut sublim. Totul desfășurându-se în cel mult două minute. În nici un film nu se poate vedea așa ceva. Oricât de talentați, actorilor le scapă ceva esențial: tensiunea momentului și mobilul sufletesc al medicului. Care să fie mobilul sufletesc al medicului? Ne întoarcem la o discuție anterioară. Nici unul altul decât vocația superioară a omenescului. Pe care s-ar cuveni s-o avem cu toții. Dac-am avea-o, toți am fi niște genii
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
mi s-a părut sublim. Totul desfășurându-se în cel mult două minute. În nici un film nu se poate vedea așa ceva. Oricât de talentați, actorilor le scapă ceva esențial: tensiunea momentului și mobilul sufletesc al medicului. Care să fie mobilul sufletesc al medicului? Ne întoarcem la o discuție anterioară. Nici unul altul decât vocația superioară a omenescului. Pe care s-ar cuveni s-o avem cu toții. Dac-am avea-o, toți am fi niște genii. Niște genii ca oameni. Draga mea, dragul
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
toate acestea duc la plictiseală-monotonie. De aceea mișcarea, munca rațională reprezintă viață. Vine timpul când omul există și trăiește la timpul trecut. Dacă pui pasiune, câte un pic în orice faci, ca răsplată ai o bucurie în suflet, iar mulțumirea sufletească ajută la multe boli, multor neputințe ale trupului și sufletului, chiar la o scădere a colesterolului din sânge. Trebuie să fiu optimist, ca sechelele bolii să nu-mi distrugă viața fără rost, fiecare zi pe care o trăiesc să aibă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
la 5, 10, 20 de ani, față de ce sunt în prezent, este la o mare distanță. Totuși, din alt punct de vedere, deosebirea nu este catastrofală, sunt de fapt același, schimbarea apare doar la părțile esențiale fizice și mai puțin sufletești (am albit, dantura în cea mai mare parte a căzut, nu mai pot merge repede, vederea a slăbit). În schimb, sunt mulțumit că în familie există un echilibru deplin, ca model de înțelegere, liniște, respect reciproc. Pot spune, fără să
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
tot de miel negru sau brumării, iar fetele purtau la cămăși altițe și pe talie catrințe bogat ornate, femeile mai în vârstă șpihnițe, iar pe cap tulpane. Eram mândri că ne păstram limba, portul și datinile. Unele din aceste amintiri sufletești sunt mai șterse, altele mai vii, dar toate se trezesc și le retrăiesc puternic, emoționândumă prin farmecul, duioșia și chiar aspectul copilăresc și sentimental. Nu voi uita niciodată obiceiurile de iarnă, când mergeam cu prietenii mei la joacă, să colindăm
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
ce o primeam în casă și masă la internatul liceului. Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit a fost felul cum foștii mei profesori de liceu ne predau lecțiile cu multă plăcere, interes, dăruire, înțelegând poate, din punct de vedere sufletesc, că generația noastră de tineri era victima războiului și că trebuia sprijinită și încurajată cu orice preț. Îmi amintesc cu multă plăcere de profesorii Pintea Socaciu, Științe naturale - Biologie, diriginte, om de mare valoare, sufletist, care își dăruia toată ființa
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
vârsta poeziei. Fiind fidel prieten al acesteia, am păcătuit și eu puțin cu această muză a versului în tinereță, când se poate păcătui. Am scris chiar un mic grupaj de poezii, pe care l-am dactilografiat la Institut, intitulat Sbucium Sufletesc, sub pseudonimul Georgie Popescu Horodniceanu, prin care am dezvăluit în parte, într-o lumină vie, toate suferințele și chinurile care îl pot roade pe un tânăr necunoscut de nimeni, rătăcit printre streini, veșnic cuprins de fiorii reci ai îndepărtării, neputând
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
pentru că noi, cei veniți cu buzunarele goale, în acele momente prea am idealizat-o, neținând cont că această viață studențească ne-o desfășuram într-un oraș cu pretenții, cu ținută academică, cu atmosfera lui distinsă prin culturalizarea tineretului, hrana lui sufletească pe care o primeam la teatru, operă, cinematografe, conferințe și alte distracții, de a căror plăceri de cele mai multe ori nu puteam beneficia din lipsă de finanțe. Spiritul științific intens din acest oraș te determina să audiezi cât mai multe conferințe
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
facultății era și semiologia medicală din anul III, condusă de profesorul I. Goia, care era foarte pretențios și exigent. Majoritatea studenților după luarea acestui examen, mergeau la o biserică de la periferia Clujului, unde puneau lumânări pentru descărcarea și ușurarea lor sufletească. De asemenea, mi-amintesc cu emoție de zâmbetul ciudat al profesorului Goia, pentru că pe mulți studenți îi pica zâmbind. Îmi amintesc un caz: un coleg trebuia să determine la examen practic, matitatea cardiacă la o doamnă foarte bine. Bietul coleg
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
ce au investit în mine cele 3 școli de medicină din țară, în perioada menționată mai sus. Nu a fost deloc de neglijat de câtă forță, de câtă tărie morală a trebuit să dau dovadă ca tânăr medic, de ce elemente sufletești a trebuit să dispun în fața multor cazuri dificile și disperate. Pe lângă stăpânirea deplină a profesiunii, a trebuit să fiu și om de caracter, să cred în puterea iubirii de oameni și a înțelegerii dintre ei. Am iubit oamenii indiferent de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
dovadă de o omenie deosebită pentru un biet student refugiat și neajutorat în acele momente grele. Pentru mine și astăzi reprezintă un cult și adevărate modele de viață și profesie acești mari mentori cu o bogată spiritualitate, cu o înzestrare sufletească aleasă. După ieșirea din spital, am beneficiat și de accesul la biblioteca personală a profesorului Bologa, care cuprindea enciclopedii, tratate, ediții întregi ale autorilor români și străini, memorii, cărți rare de o valoare excepțională. Pentru mine valoarea acestor momente era
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
cele peste 1 000 de scrisori și peste 800 de vizite pe care le primeam anual din partea părinților, în încheiere am să redau doar câteva fragmente din acele scrisori din care s ar putea deduce câtă afectivitate nemăsurată, ce dramă sufletească se petrece în mijlocul unor familii care au astfel de copii pe care medicul curant trebuie să le rezolve cu mult tact, răbdare și înțelegere. Dragă Mariana - să fii cuminte și să asculți pe doctorii tăi care te îngrijesc și de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
mai rămas aici au fost și sunt transmițători de mesaje pozitive pentru urmași, au avut înalte chemări, exemple de dăruit, soli ai omeniei și sacrificiului, demnității, bunătății, ca singură hrană a rodniciei deosebitei virtuți, de stăpânire de sine. Aceste adâncuri sufletești din noi toți să nu mai asfințească niciodată, acum și pentru toate generațiile viitoare, mai ales acum când la orizont apar zorile construcției unui nou spital modern, aici, la Siret. Cu aceste câteva rânduri îmi iau permisiunea să închei modestul
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
a supărat, făceau jocul unui partid, care de altfel avea să se descotorosească repede de ei. Am suferit alături de alții, am fost dat afară din casă și barou și am dus-o foarte greu din punct de vedere material și sufletesc. Am fost și foarte bolnav, vreme îndelungată. Din punct de vedere spiritual lucrurile au evoluat în cu totul alt mod. Mă simțeam din ce în ce mai atras de creștinism. Cu o bună și binevoitoare prietenă, Viorica Constantinide, mergeam des pe la diferite biserici, ea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
îndeosebi al cărturarilor pe care să-i priceapă în adâncurile lor ascunse și să-i dezlege prin puterea harului. Mulți dintre aceștia, mai ales tineri, i s-au confesat, i-au primit sfatul și alinarea, i-au devenit ucenici, fii sufletești și i-au rămas așa chiar și după ce el s-a mutat întru cele veșnice. Părintele Nicolae nu s-a bucurat de duhovnicia epitrahirului, dar a avut-o pe aceea a înțelepciunii, tămăduitoare în superba ei abstracție". Î.P.S. Bartolomeu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lume și ființe, asemenea lui Dumnezeu. Sunt în Balzac două momente care mi se par supreme și care arată cât de reale erau pentru el personagiile meșterite de condeiul său. Care mai arată că de la un anumit nivel (artistic, moral, sufletesc, de ținută) în sus noblețea e subînțeleasă. (...) În Ursule Mirouët, scrisorile lui François Minoret personaj necinstit și odios Balzac le reproduce de fiecare dată cu toate greșelile lor de ortografie, căci individul e și prost și incult. (Și se vede
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
putere transfiguratoare ce-i permite să preschimbe întregul univers și să pătrundă în cosmosul liturgic"24. Dincolo de originalitate, de propensiunea spre aspectul moral-religios, fără a neglija însă aspectul estetic, ba dimpotrivă aș putea spune, de cunoaștere și asumare a realităților sufletești ale creatorilor din literatura română, ale poporului român în general, ,,diletantul" Steinhardt mai impresionează și prin obiectivitate (în măsura în care aceasta este posibilă la o conștiință care trăiește totul cu maximă intensitate) și mai ales prin profunzimea analizei. Pentru a argumenta această
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]