13,247 matches
-
Peninsulă a devenit acceptabil. Cei doi au preferat să rămână, ca și cum ar fi prins drag de capetele acestea de elvețieni, spanioli, români, kosovari, marocani etc. Capete de muncitori în construcții, cu urme de var după urechi, dar și capete celebre. Umbla vorba că acolo s-ar tunde și Jean Starobinsky, stea a literelor europene. Uneori, Nino-salon găzduiește aprige dezbateri politicii între italieni în vârstă, care au ales să se stabilească definitiv în Elveția Elveția. Odată, am asistat la o ceartă în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
canadiană. (Pasaj adăugat ulterior: am încercat să depășesc această depresie cu ajutorul unei sticle de un litru de whisky Johnnie Walker, cumpărată de pe aeroportul Heathrow din Londra. Rezultatul a fost unul îngrozitor: timp de trei zile m-a durut capul, am umblat ca un spectru prin campus, aproape frânt de mijloc (polițaii care sunt pretutindeni peste tot mă urmăreau atent din priviri) am vomitat cât un regiment în camera de cămin și, cel mai grav, am reușit să-mi compromit à jamais
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
luau "băi de soare", numai în tricou, pe peluza încă acoperită cu petece de zăpadă. Afară nu cred că erau mai mult de 12-14 grade, în momentul cel mai cald al zilei. L'obsession du saucisson maison nr. 2 Thierry umblă iarăși la cutia cu maimuțe și ne arată cu un gest triumfător, în bucătăria comună, o cutie de conserve conținând cassoulet toulousain, marca William Saurin. Pe românește spus, fasole cu cârnați. Trimisă și ea prin poștă, cu sacrificii, pentru a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfârșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu târnăcopul pe lângă statuile în viață sau din ceruri. Nu cred că facem excepție și sunt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare înlătură o anume doză de impostură. Însă în cazul Antoanetei Ralian lucrurile stau altfel din
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
învăța carte. Profesorii noștri ereau cunoscuți prin rezultatele deosebite obținute de către absolvenții liceului care dădeau examene de admitere la diferite facultăți. În cadrul acestui climat am participat la mai multe acțiuni ale colegilor mei legate de viață sportivă sau culturală. Am umblat că « țiganul cu cortul » datorită războiului și datorită mutării tatălui meu care a fost funcționar CFR, fiind mulți ani șeful gării mari din Rădăuți Am făcut parte dintre cei care au contribuit direct la realizarea, în ultimă clasa de liceu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
și sentimente, despre suflet și individ, cuvânt de laudă pentru ce s-a făcut bine, cuvinte-semnal, severe, dar atât de umane și adevărate despre ce nu s-a făcut bine și trebuie să se facă.“ (Scînteia, 9 februarie 1978) „Cine umblă prin țară cu gând curat și încredere în sine vede, înțelege efortul constructiv în care este angajat un popor întreg, angajat și angajându-se el însuși, adică simțind că în sfârșit trebuie să se angajaze, să se depășească și mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pământul țării înalt la Scornicești, Azi când destinul nostru cu veacul se-ntretaie Rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae, L-au spus atâtea mame, atâția îl purtară, Căci egal e-n vârstă cu dragostea de țară, Și numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oportun desfășurarea lor, idee magistral confirmată de unele evenimente ale istoriei contemporane, filozofia implicită a documentelor noastre de partid este structurată de imperativul unității și stabilității.“ („Dialectica unității și stabilității“, Cronica, 5 martie 1982) GHIMPEL Ana „Răscrucile sunt cazemate Străzile umblă pieptiș. Foile mici sunt flori pe zid. Fata le lipește pe toate, Slăvit fii în noi, Partid. Pasu-i fierbinte, mâna-i afiș. Slăvit fii în noi, Partid.“ („Slăvit fii în noi, partid“, Săptămîna culturală a Capitalei, 21 august 1987) GHIMPU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lor organică împotriva României, pe preotul Gheorghe Calciu. Astăzi, când situația economică a României s-a îmbunătățit și când nimeni nu mai crede că lumea moare de foame acolo, chiar dacă nu se găsește la măcelării carne totdeauna, sau că oamenii umblă desculți și dezbrăcați, când în fapt ei sunt mai eleganți decât în multe metropole occidentale, neonaziștii români, ca să nu-și uite obiceiurile lor de a înjura pe toată lumea, l au inventat pe preotul Calciu.“ (Dreptatea, decembrie 1980) MILICESCU Emilia, istoric
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lemn, călimara și o puzderie de cărți, caiete, maculatoare, rigle, compasuri. Se mai adăugau și doi săculeți de pânză, unul gri, altul bej, pe care îi bălăngăneam pe lângă mine. În sacul gri erau cipicii croșetați din lână groasă, pestriță, de umblat prin clasă, chiloții negri și tenișii albaștri pentru sport, de totului tot nici măcar un kilogram. În schimb, sacul bej pentru ujină atârna cât un pietroi, din cauză că îmi duceam mâncare ca un săpaș: șase felii mari de pâine unse cu ce
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fel de lucruri, uneori inutile... Nu era tocmai ușor cu hainele... De exemplu, atunci nu se găseau ciorapi de nylon sau erau foarte scumpi (80 de lei, comparativ cu 70 de lei, cât costa o pereche de pantofi!), așa că noi umblam în ciorapi albi, adesea tricotați de noi. Visul meu de-atunci era o pereche de cizme, pentru că aveam numai pantofi - unele colege umblau chiar cu decupati pe zăpadă mare! Visul cu cizmele mi s-a împlinit mult mai târziu... În
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
scumpi (80 de lei, comparativ cu 70 de lei, cât costa o pereche de pantofi!), așa că noi umblam în ciorapi albi, adesea tricotați de noi. Visul meu de-atunci era o pereche de cizme, pentru că aveam numai pantofi - unele colege umblau chiar cu decupati pe zăpadă mare! Visul cu cizmele mi s-a împlinit mult mai târziu... În general, eram cam toate îmbrăcate la același nivel, întrucât era o vreme săracă pentru toți. De pildă, cumpăram pachete cu deșeuri de lână
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
construit societatea socialistă multilateral dezvoltată și mama stă cu orele în picioare la rânduri, la mâncare.“ Rodicuța se înverzi, se scursese sub masă... Mama lui îi spusese: Draga mea, eu nu am ce să-i mai fac, de trei ani umblă cu ciorapul ăla roșu și și-l trage dimineața înainte să plece la școală. Nopțile cântă până târziu la vioară și, când îl apucă, începe să urle «Jos comunismul!»“. „Gabriel, hai să mergem, dragule“, încerca ea să-l domolească. „Stai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în față, mai mult prilej să petreacă după-amiaza prăfuită sub teii bătrâni... Ar fi vrut să-i vorbească despre cerul negru-rozaliu și mirosul de flori de tei care-i amintea de Copou, despre visele ei de când era mică și cum umbla verile cu trenul personal cu sora ei, ocupând locurile de la fereastră; șapte ore făceam până la Râmnicu Sărat, trenul oprea încet, la fiecare zece minute, în toate haltele, oamenii urcau cu papornițe prăfuite, cu găini și curci, cu miei de lapte
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de-atâta timp te caut/ și-abia acum te am. Daniel lăsase într-o dimineață biletul asta incoerent. Scris în fugă pe o foaie dintr-un curs de-al lui, cu formule și necunoscute. Daniel avea vise ca și ea. Umbla pe străzi, ca un om liniștit, însă mintea îi fulguia aiurea, prin niște ținuturi prin care nici nu călcase vreodată în viața lui. Când îi povestea, întotdeauna avea poftă să mai pună câte ceva de la el, întocmai ca și ea. Din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și cu mama lor de tâmpiți! Și cu nevastă-sa, și cu mă-sa și cu tac-su, și cu dracu’, și cu lacu’“. „Tovarășul Găbiță are personalitate, ai? Nu-ți ajunge că trezești tot cartierul cu scârțâitoarea ta, mai umbli și ca un cerșetor pe străzi acuma. Uite, cum poate o fată așa frumoasă să se uite la un nenorocit ca tine? Eu, tovarășa, când eram tânăr, fruntaș am fost și iată că, până la urmă, m-au făcut sectorist. Visul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fost o mică altercație, să trăiți, e scris și în raport, dar se aranjează, tovarășu’, se aranjează, n-aveți grijă, ne ocupăm, dar cu... Doar o mică întrebare aș avea, dacă nu-i cu supărare. Cum se face că fata umblă cu elementul ăsta negativ? Să trăiți! Scrie, mai Gigele, când îți zic, fire-ai tu al dracu’, că ți-am zis că e fata lui tovarășu’ maior, de când ne-a zis cum o cheamă. Și cu elementul ce facem? Îi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pălit-o un avânt antimaghiar suspect pentru cineva care nu a cunoscut în viața ei un ungur. Jeni a supraviețuit morții propriei mame, a surorii și a nepotului, are stimulator cardiac și și-a pus tavan fals. De vreun an, umblu cu testamentul ei olograf în geanta de la camera de filmat. * Am făcut prima dată dragoste la opt ani de la Revoluție. Nimeni nu mi-a povestit și nici nu m-a întrebat vreodată cum e să iubești. N-am auzit pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
folosite le adunam cu religiozitatea colecționarului de relicve, nu era mai mult decât o imagine umblătoare a blondei periculoase. Deși era de aceeași vârstă cu soră-mea, nu trecea pe la noi niciodată. Îl auzisem o dată pe taică-meu spunând că „umbla cu greci“ și nu prea am înțeles atunci ce era rău în asta. Simțisem însă din ton că era un lucru nedemn - motivul pentru care nu venea la noi în vizită. Adevăratul păcat al Ancăi nu era pur și simplu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
impecabilă în apartamentul său din Chamonix. Un vecin taximetrist m-a zărit printre blocurile din apropierea căminelor de străini. Bate la poartă seara târziu să-i spună lui taică-meu. Acesta mă cheamă la el și mă întreabă pe unde am umblat de la cinci până la șapte seara. Mă amenință că, dacă-l mint, bagă militărie în mine, mă duce și mă aduce de la școală. Mă pufnește râsul și râd ținându-mă cu mâinile de burtă. „N-ai nici o grijă, tată, nu umblu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
umblat de la cinci până la șapte seara. Mă amenință că, dacă-l mint, bagă militărie în mine, mă duce și mă aduce de la școală. Mă pufnește râsul și râd ținându-mă cu mâinile de burtă. „N-ai nici o grijă, tată, nu umblu cu străini, nu sunt ca Anca. Am fost la prietena mea, e de familie bună, taică-său e prof la medicină. Uite, mi-a dat să ascult un disc cu A-ha, un grup norvegian. Crezi că ne mai merge
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a face dubluri la cheile celor vizați, astfel că puteau intra ușor în casă și nu mai era nevoie de un ,,specialist”. Eu rămăsesem cu aceeași yală veche de la început. Și în ultimul timp, observam tot așa, că mi se umblă în apartament în lipsă. Atunci am hotărât să-mi montez o a doua yală. După un timp, în două rânduri, întorcându-mă acasă am avut probleme în a deschide această nouă încuietoare. Am scos broasca ca să văd unde era defectul
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mine? Mergeam pe stradă, aud pași repezi care se apropie în urma mea, văd un individ zglobiu cam la 60 de ani pipăind o bocceluță în mână și îi fac loc să treacă. Mă uit după el, după vreo zece pași umblă din nou la bocceluță și întoarce brusc privirea să vadă ce fac. Mă iau după el să văd ce face, acesta traversează repede strada și în circa 50 de metri întoarce capul de trei ori spre mine, să vadă dacă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
e decât o sibiancă din zilele noastre, că are nu mai puțin de optzeci și trei de ani și că în tinerețea ei a fost bună prietenă cu scriitoarea Fanny Seculici, cunoscută de cititori sub numele Bucura Dumbravă, care cândva umblaseră mult împreună pe drumuri de munte. Atunci avea să afle sfinția sa că Doamna Munților, Bucura Dumbravă, cea care se făcuse cunoscută prin editarea câtorva cărți de mare succes, Haiducul, Pandurul, Cartea munților, trecuse și pe aci pe la Cârțișoara în ascensiunile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
alte bucate, le-a cosit bucatele crescute până la brâu, aproape de secerat, a luat dela ei boi și vaci, oi, ori bucate gata. - «A voit să ne facă iobagi pe vreo douăzeci de boieri cu copii cu tot, pentru care am umblat dela adunare la adunare și câte spese, osteneli și amânarea lucrului de acasă ne-au costat, numai Dumnezeu știe...» Teleki nu era un caz izolat, boierii din Ucea de Jos se plâng cam în acelaș fel de mizeriile nobilului ungur
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]