12,447 matches
-
de fapt, una dintre slăbiciunile mișcării eugeniste din România, pentru că a redus, În principal, capacitatea sa de a obține fonduri. Un contraexemplu În acest sens este cel al mișcării din Statele Unite, care a obținut sprijinul multor oameni de afaceri, deveniți aliați convinși ai mișcării. Este și cazul familiei Rockefeller, care a acordat eugeniei un sprijin important În secolul XX. Oricât au Încercat, eugeniștii români nu au reușit să atragă În proiectele lor și să cointereseze oameni de afaceri de succes și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atribuțiile sale limitându-se la supravegherea aplicării legislației generate direct de București 11. În acest context, Moldovan și alți medici din Cluj preocupați de realizarea unei reforme sanitare pe principii eugeniste au Încercat să găsească În nou-creatul PNȚ un potențial aliat al propriilor interese. În perioada dintre 1923 și 1928, regimul liberal a hotărât extinderea rapidă a instituțiilor, bugetului și programelor Ministerului Sănătății. În 1926, prim-ministrul Brătianu a raportat o creștere de aproape două ori a bugetului ministerului, de la 158
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugeniștii au avut, de asemenea, un rol semnificativ pe scena politică. În alcătuirea alianțelor cu mediul politic, membrii mișcării eugeniste s-au scindat adesea Între cele două formațiuni principale ale politicii românești interbelice. Partidul Național-Țărănesc a fost cel mai important aliat al programelor eugeniste. În timpul regimului de scurtă durată condus de PNȚ, a fost adoptată cea mai cuprinzătoare legislație În domeniul sănătății publice din perioada interbelică. Către sfârșitul anilor ’30, mulți eugeniști gravitau În cercurile apropiate lui Carol al II-lea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dos. 10d, pp. 1-3. Pentru o discuție a implementării și impactului Legii Moldovan din 1930, vezi Gheorghe Brătescu, Istoria sănătății publice În România. Sinteză, București, 1981, pp. 39-40. 41. Mișcarea legionară de dreapta, condusă de Horia Sima, a fost principalul aliat al mareșalului Antonescu când acesta a preluat puterea În septembrie 1940. Pentru istorici, este Încă o problemă În dezbatere cât de apropiată a fost relația dintre Antonescu și Garda de Fier. Se poate afirma Însă cu siguranță că la Începutul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai puțin a celorlalte state ale clubului nuclear. n) CAPITOLUL I Paradigmele echilibrului de putere din perioada Războiului Rece Războiul Rece a reprezentat, în esență, o continuă stare conflictuală între cele două mari puteri ale momentului, SUA și URSS, și aliații/sateliții acestora. Fără a exista o confruntare armată propriu-zisă, perioada a fost caracterizată de consolidarea a două blocuri militare, curse pentru înarmare convențională și nucleară, competiție pentru extinderea zonelor de influență, concretizată, de cele mai multe ori, în conflicte militare de importanță
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
presupusa sferă de influență a unei superputeri (de regulă în America Latină). Exemple de comportament și doctrină realistă se regăsesc și de partea rusă. În 1956, în cadrul celui de al XX-lea Congres al PCUS, s-a apreciat că URSS și aliații săi trebuie să fie în măsură să ducă război clasic, cu acțiuni predominant ofensive, în scopul cuceririi Europei Occidentale (realism ofensiv). Neorealismul (realismul structural), teorie propusă de Kenneth Waltz în lucrarea Teoria politicii internaționale, subliniază importanța jucată de structura internațională
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din Asia sau cu lumea musulmană, ci și cu Europa de Vest pentru a dejuca strategia anacondei și a sparge unitatea atlantică 29. Sunt concepții care justifică gesturile strategice ale Rusiei din perioada Războiului Rece, reacție la îndiguirea americană, de a diviza aliații, acțiunile din Africa, America Latină, Afganistan. O altă teorie clasică a relațiilor internaționale este cea liberală, idealistă. Woodrow Wilson, precursorul liberalismului în teoria relațiilor internaționale, susținea că statul trebuie să facă din filozofia politică internă scopul politicii sale externe, în sistemul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
că, în condițiile existenței a două sisteme politico-sociale și economice bazate pe ideologii ireconciliabile, un război între acestea este inevitabil. Astfel, în februarie 1956, la cel de-al XX-lea Congres al PCUS, s-a postulat faptul că URSS, împreună cu aliații, trebuie să fie în măsură să ducă un război clasic în care acțiunile să fie predominant ofensive având ca obiectiv cucerirea Europei Occidentale. Pentru Hrușciov, progresul revoluției nu se mai poate face prin arme. Războiul între cele două tabere poate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rece, strategia militară americană a fost astfel concepută încât Statele Unite să riște un atac nuclear îndreptat asupra propriului teritoriu național, care, altfel, nu era amenințat, pentru a îndepărta atât atacurile convenționale, cât și pe cele nucleare de pe teritoriile naționale ale aliaților săi europeni și asiatici 91. Pe de altă parte, Z. Brzezinsky consideră că o Europă în unificare este conform cu interesele SUA, iar, fără NATO, s-ar fragmenta politic. Relația transatlantică reprezintă cea mai importantă relație globală a Americii, context în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
severitate acordul ce presupunea crearea unui Consiliu NATO-Rusia (de către ministrul de Externe rus, Evgheni Primakov), organ consultativ, în care reprezentanții ambelor părți urmau să facă schimb de opinii cu privire la securitatea globală, astfel încât acesta să conțină promisiunea că pe teritoriul noilor aliați NATO nu se vor instala arme nucleare. S-au solicitat garanții militare ferme, pe principiul "celor trei NU": nu există necesitatea, nu există intenția, nu sunt planuri de instalare de arme nucleare 106. Consilier al președintelui Dumei de stat a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
deciziei Administrației de la Washington de retragere din Tratatul ABM semnat în 1972, cât și a celei de instalare a scutului antirachetă în Europa, decizii care, alături de intervenția în Irak, au fost considerate gesturi unilaterale, realizate fără o consultare prealabilă a aliaților. Președintele rus a denunțat (6-8 octombrie, Evian World Policy Conference) unilateralismul care a caracterizat acțiunile SUA după 11 septembrie, când s-a ratat o șansă istorică, de depășire a ideologiilor și de construire a unei noi ordini mondiale cu adevărat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
apărare împotriva rachetelor balistice va rezolva cel mai bine amenințarea reprezentată de programul iranian de apărare antirachetă și va furniza un sistem de apărare mai puternic, inteligent și rapid, mai cuprinzător decât cel anterior și care va intensifică protecția tuturor aliaților din cadrul NATO, furnizând oportunități pentru o colaborare internațională avansată 120. Rămâne de văzut ce va aduce această nouă mutare de șah, în condițiile în care, erodarea diplomației în domeniul controlului arsenalelor militare este apreciată drept cel mai grav pericol după
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Congresului SUA: Cu privire la starea și perspectivele dezvoltării forțelor armate americane (februarie 1995), care stabilea principalele sarcini ale forțelor nucleare, cu referire la menținerea unei rezerve de forțe strategice pentru asigurarea intimidării celorlalte puteri nucleare, a descurajării nucleare extinse, pentru protejarea aliaților SUA prin blocuri politico-militare și tratate bilaterale. Au fost reînnoite o serie de dispoziții și orientări ale teoriei și practicii organizării și folosirii forțelor nucleare, apropiindu-le de rezolvarea eficientă a misiunilor nucleare în conflictele regionale, fapt condiționat, de noul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
and Resources for a New Century (Edificarea sistemului de apărare american: strategie, forțe, resurse pentru noul secol). Documentul, redactat în septembrie 2000, de către neoconservatorii din jurul președintelui G. Bush (D.Cheny, D. Rumsfeld, Jeb Bush, L. Libby etc.), face referire la aliații strategici (Marea Britanie) ca fiind instrumentele cele mai eficiente pentru a exercita conducerea globală. Se menționează, printre altele, necesitatea unei forțe spațiale americane care să domine spațiul cosmic, precum și a controlului total al spațiului cibernetic. Redactat cu un an înainte de 11
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de către Rusia a experiențelor nucleare. La 10 ianuarie 2000, președintele V.Putin a semnat Decretul nr. 24 privind Concepția de Securitate Națională a Federației Ruse din care rezultă următoarele principii: realizarea descurajării pentru prevenirea oricărei agresiuni asupra Federației Ruse și aliaților săi; menținerea unui potențial nuclear suficient pentru a îndeplini rolul de factor credibil de descurajare; apărarea sigură a țării față de un atac aerian; repartizarea strategică a forțelor pentru a face față unui război de mare amploare și a unor războaie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a securității mondiale nu mai este reprezentată de confruntarea nucleară dintre națiuni, ci terorismul nuclear practicat de extremiștii violenți și proliferarea nucleară într-un număr tot mai mare de state. Mai mult, aceasta recunoaște că securitatea națională a SUA și aliații și partenerii pot fi apărați prin intermediul capacităților militare convenționale ale Americii și al sistemelor puternice de apărare antirachetă. Potrivit liderului de la Casa Albă, Statele Unite nu vor derula teste nucleare și vor încerca să ratifice Tratatul pentru Interzicerea Testelor Nucleare din
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Documentul nu mai prevede un atac nuclear preventiv în cazul unei amenințări la adresa Rusiei, dar arată că aceasta va putea recurge la arsenalele sale de război, în special la cele nucleare, în cazul în care statul rus sau unul dintre aliații săi este atacat cu arme atomice ori alte arme de distrugere în masă sau împotriva unui atac desfășurat cu arme convenționale, dacă acesta poate compromite existența Federației 150. După aprobarea doctrinei militare, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Iurii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
legate de faptul că, deși fundamentul noului document îl constituie evitarea oricărui conflict armat, Federația Rusă își rezervă dreptul de a utiliza, pe lângă, instrumentele politice, diplomatice, economice, și pe cele militare pentru apărarea intereselor sale naționale și pe cele ale aliaților săi. De asemenea, a menționat că Rusia nu va ezita să utilizeze arma nucleară dacă își va simți amenințată integritatea teritoriala și existența statală și își va păstra componenta aeriană, terestră și maritimă a triadei nucleare. De altfel, textul doctrinei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
date obținute din spionaj pentru elaborarea unor noi tipuri de focoase. Criticii, în schimb, privesc experimentele ca fiind modalitatea cea mai sigură de a menține încrederea în garantarea și siguranța armelor nucleare ale Statelor Unite. Aceștia consideră că dacă prietenii și aliații au dubii asupra capacității nucleare a SUA, ei se pot simți obligați să dezvolte propriile arme nucleare. CTBT va scădea încrederea în capacitatea de prevenire a SUA, încurajând statele să obțină pe cont propriu arme nucleare. Țările care doresc să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
testele nucleare ale Franței în Pacificul de Sud, a fost acela că țara sa a acționat atât pentru propria securitate, cât și pentru cea a Europei 173. Ulterior, președintele J. Chirac a anunțat că Franța este dispusă să discute cu aliații săi din NATO despre probleme nucleare, renunțând astfel la concepția gaullistă conform căreia poziția Franței în lume și securitatea ei depind de independența față de Alianță a mijloacelor de descurajare nucleară. De asemenea, la 1 februarie 1996, Chirac a declarat în fața
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Statele Unite în timpul negocierilor pe tema reducerii armei nucleare nu au provenit din dragostea de pace, ci din faptul că americanii sunt capabili să ucidă folosind arma convențională de precizie 196. Serghei Lavrov a lansat avertismente și cu privire la potențialul nuclear al aliaților SUA Marea Britanie, Franța, Israel. Greutatea specifică a acestui potențial comun crește pe măsura reducerilor ruso-americane. La fel ca și în cazul China-Pachistan-India. Astfel că la reducerea armamentului vor participa toți sau procesul înarmării nucleare va deveni de necontrolat 197. În ceea ce privește
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și prin promovarea măsurilor de creștere a încrederii și securității în domeniu în relațiile cu Rusia. Politica NATO în domeniul nuclear este fondată pe respectarea Tratatului de neproliferare nucleară, considerat de membrii NATO baza regimului internațional de neproliferare nucleară; toți aliații sunt membri ai tratatului și susțin respectarea și implementarea acestuia, precum și ale celorlalte instrumente internaționale relevante în domeniu. Politica specifică a Alianței în domeniul nuclear este determinată, totodată, de postura sa nucleară și de locul capacităților nucleare în strategia NATO
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
internaționale relevante în domeniu. Politica specifică a Alianței în domeniul nuclear este determinată, totodată, de postura sa nucleară și de locul capacităților nucleare în strategia NATO, văzute ca un element essențial în politica de descurajare a unei eventuale agresiuni împotriva Aliaților. Armele nucleare, considerate garanția supremă a securității Aliaților 204, au constituit o parte a politicii de apărare colectivă a NATO încă de la începuturile sale, în doctrina de apărare din noiembrie 1949, făcându-se referire la capacitatea Alianței de a efectua
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în domeniul nuclear este determinată, totodată, de postura sa nucleară și de locul capacităților nucleare în strategia NATO, văzute ca un element essențial în politica de descurajare a unei eventuale agresiuni împotriva Aliaților. Armele nucleare, considerate garanția supremă a securității Aliaților 204, au constituit o parte a politicii de apărare colectivă a NATO încă de la începuturile sale, în doctrina de apărare din noiembrie 1949, făcându-se referire la capacitatea Alianței de a efectua bombardamente strategice, inclusiv livrarea promptă a bombei atomice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ceea ce se considera, în primul rând o responsabilitate a SUA asistată, în măsura în care era posibil, de către alte națiuni 205. La sfârșitul Războiului Rece, în conformitate cu Conceptul Strategic din 1991, NATO a fost de acord că este necesară participarea pe scară largă a aliaților europeni la politica nucleară, iar armelor nucleare tactice desfășurate de către SUA, rămase în Europa li s-a atribuit mai degrabă un rol politic decât un rol militar, ele simbolizând angajamentul SUA pentru Europa de Vest, precum și angajamentul țărilor europene de a împărți
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]