13,806 matches
-
nece sitate de ritm și armonie. Cum așa?... Toate amintirile și toate reflexiile ce le Însoțesc aci, În car tea aceasta, s-au născut, s-ar putea spune, din acea veche deprin dere melomană a adolescenței mele pentru ritmuri și armonii; iar ceea ce, din acest material amorf de amintiri și de reflecții potrivite, nu s-a adaptat acestor ritmuri și armonii interioare, a mers, oricare Îi va fi fost valoarea documen tară, la rebut sau așteaptă altă utilizare, problematică. Aceasta este
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aceasta, s-au născut, s-ar putea spune, din acea veche deprin dere melomană a adolescenței mele pentru ritmuri și armonii; iar ceea ce, din acest material amorf de amintiri și de reflecții potrivite, nu s-a adaptat acestor ritmuri și armonii interioare, a mers, oricare Îi va fi fost valoarea documen tară, la rebut sau așteaptă altă utilizare, problematică. Aceasta este, aș zice, „tehnica“ elementară a scrisului de față. Ceea ce citiți, prin urmare, aci nu este vreun rezultat năbă dăios al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Între ele ca să scoată din tine un erou al lor, așa cum aveam să ajung mult mai târziu, la o vreme când, vorba aceea, Începe dracul să-și bată joc de noi toți. Trăiau cu toatele, pe atunci, Într-o du ioasă armonie, cotcodăcind vesele Între ele prin redacție și amoroase cu stăpânul lor comun În felul fiecăreia și după gustul sau temperamentul lor divers. (Iară el - mai tare ca patriarhul Abraham din Biblie, carele avea numai două femei, pe Sara ca nevastă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am găsit stând pe vine În târgul Râmnicului cu marfa lui dinainte; artă pură și candidă a vea curilor care nu cunoscuseră Încă smalțul, exemplare de cea mai rafinată primitivitate aceste ulcele colo rate cu pămânțele ușor gradate, minune de armonie a culorilor, a inciziilor orna mentale, a formelor și proporțiilor, Înrudite și totuși felurite de la o ulcea la alta și amintind, cu pântecul lor și buza lor, când plinătatea trupului de fe meie, când zveltețea fetei nescoase Încă la horă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sfânt românesc”. Sunt mărturisirile distinsului om de cultură și patriot Ioan Alexa. A consemnat Constantin Chirilă, Iași („Ginta Latină”, Iași, și „Literatura și Arta”, Chișinău, 28 octombrie 2004 Familia Ioan Alexa a trăit întreaga viață în demnitate, cinste, adevăr, perfectă armonie în familie, societate, cu credință în bunul Dumnezeu, și cu respect nemărginit pentru valorile românești și universale. în acest spirit șia educat copii, discipolii, fiind permanent un exemplu de urmat. Rămân o neștearsă amintire pentru cei doi copii, ing. Elvira
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cu poezii în magazia cu lemne. În mintea pictorului, mutatul lăzii conta ca o formă de respect. Dar și ca o dezlegare. În magazie se cădea s-o deschidă. Poeziile din caiete erau toate la fel. Aveau rimă, ritm și armonie; din păcate, erau scrise într-o limbă necunoscută. Citeai una, citeai alta, toate erau la fel. De exemplu, poezia cu titlul „Hirmans“: „Hirmans copșu seman vatar/ Hirmans monșu, gadar, gadar/ Urmic pedartu huduman/ Ca su, ca su gosten muman“. Pictorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fie mici universuri proprii, perfecte și realizate, a căror tota litate să formeze un singur sistem planetar care să fim noi. și să se învârtească, să cânte aceste mici monade, și muzica lor să ne umple și plinătatea acestei muzici, armonia sa perfectă, să fie semnul distinctiv și indubitabil al divinității noastre! Ieri-seară, numai presimțirea unei asemenea plenitudini mi-a umplut sufletul cu o bucurie nebună... Această plenitudine n-am resimțit-o decât câteva clipe, alături de Dânsul, dar a fost asemenea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
renunțarea la sensibilitățile și sinceritățile trecătoare și inutile... Utilitarism, dar nu în sensul îngust, meschin, materialist al cuvântului, ci doar în virtutea principiului că tot ce nu este necesar, util e și dăunător. Lucrurile nu sunt bune prin ele însele; doar armonia - echili brul, proporția justă - dintre lucruri e importantă. A venit probabil timpul de a pune stavilă, măcar în parte, la ceea ce eu numesc „boala copilăriei“, boală care la mine se manifestă în special prin grația și superficialitatea relațiilor mele cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mâna asta are de gând să se ocupe și de aranjarea camerei tale (cretoane, oglinzi, tablouri etc.). Puterea dragostei se măsoară la dânsul prin reușita creației respective. De aceea, camera ta pro mite să fie o culme de gust și armonie... Aș muri de invidie dacă nu m-aș consola la ideea de a profita la rându-mi de această minune. În ceea ce privește primăvara, m-am înșelat cumplit: în realitate e toamnă târzie. Lucrul acesta nu influențează însă cu nimic cenușiul din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mine, înăuntru, și trebuie s-o rabd, căci a o nega ar însemna să mă neg pe mine însumi. Degeaba! Chiar dacă toate s-ar sfârși acum cu bine și am scăpa cu viață, noi n-am mai putea regăsi niciodată armonia acelor timpuri apuse, căci fericirea a murit în noi. Sunt un om judecat și condamnat. (Cu suspendarea pe depsei.) și, dacă nu mai am parte de viitor, cel puțin trecutul îmi aparține. Pontus Euxinus 3 septembrie 1955 Iată un nou
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
divorțuri și copii lăsați de izbeliște. Când ești cu nervii la pământ, n-ai cum s-ajungi la „fericirea inimii“. și-atunci, n-ar mai rămâne din „fericirea insulei“ decât cel mult insula ca peisaj - să te poți simți în armonie cu peisajul. Dar din proprie experiență știu că peisajul nu-l poți percepe separat de stat. El dobândind o frumusețe nemijlocită căreia nervii zdruncinați nu-i mai făceau față. Peisajul ți-arăta cât îi e de indiferent ce se petrece
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
au grupat doi câte doi într-o riguroasă disciplină prusacă, îndeplinind tipicul ritual arhicunoscut. "Temperatura" crescând într-un ritm vizibil accelerat, frații noștri maghiari au întors-o pe un ceardaș îndrăcit încât ieșeau scântei din cizmele lor. În final, pentru ca armonia și echilibrul prestațiilor artistice să fie desăvârșite, a intrat în funcțiune "Perinița" noastră, iar dansul acesta irezistibil a pecetluit definitiv și pentru totdeauna prietenia de nezdruncinat româno-maghiară și mai puțin invers. Sfântă reconciliere! Era liniște și pace pe pământ. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nimeni. Titlu: Au murit 185 de mistreți. Fragmentul: "pe de o parte, sunt mândru ca un kenyan căruia colonialiștii i-au hăcuit 185 de rinoceri din bătătură. Pe de alta, simt că poziționarea vesticilor față de estici intră într-o dulce armonie: noi le culegem căpșunile în patru labe, ei ne împușcă mistreții în poziția șezut. În sfârșit, ceea ce nici Fane Spoitoru n-ar îndrăzni, adică să tragă cu pistolul în cerbii de pe carpeta părintească, a izbutit Năstase, predându-ne pe viu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de la început - convențională utopie - , poate că mi-aș trăi și eu propriile aventuri și excese, nu numai pe cele ale altora, dintr-o sută și ceva de cărți. Sau poate că nu, cine știe? R.P. Ni se tot predică despre armonia cu natura. Aflăm despre lucrul ăsta din cărți, din reportaje, de pretutindeni. E deja un clișeu, un stereotip. Pe de altă parte, avem o viață doldora de conserve: discuri muzicale, filme pe DVD, cărți, albume, fotografii, ilustrate. Cum credeți că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu puțină iluzie, ne-am încânta viața la perspectiva nemuririi. Dar nu. Un dram de vanitate ne pironește pe scaunul redacțional: scriem repede - murim repede; ce scriem repede moare repede, și noi murim mai repede decât oricine. Când există atâta armonie între ce faci și cât durezi, am fi mizerabil de lași dacă ne-am trăda chemarea sub presiunea celui mai odios șantaj: nemurirea. IANUARIE ’69 La 1 ianuarie 1969, după 30 de ani, guvernul englez face publică arhiva München ’38
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Se pare că bietul soț a fost devorat în urma unei dispute pentru o farfurie de supă. Multă vreme directorul grădinii zoologice fusese de părere că cei doi formau un cuplu model care trăia de 10 ani în cea mai deplină armonie”. APRILIE ’69 Azi se împlinesc 6 zile de când a explodat Lucien Bianchi, pe pista de la Le Mans, într-o încercare a mașinii sale, la 180-200 km/oră, ceea ce, după unii, nu e o viteză grozavă, normal fiind în eseuri un
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
E noapte...parcul e pustiu Și-un vânt abea adie... Cuprins e totul că e viu De-a nopții armonie. Încet apare luna, sus Pe-ntinsul cer albastru Iar eu privesc cu gandu-mi dus Frumosul nopții astru... Într-un boschet în umbr-ascuns Pe strune-abea tresare Melodic, tainic, nepătruns Un cintec de chitare... Și tot vazduhu-i parfurmat De florile cochete
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93313]
-
a individului, a continuei sale perfecționări morale, într-un cuvânt a făuririi omului nou - condiție sine qua non a construirii socialismului multilateral dezvoltat și a trecerii treptate spre comunism.“ (Tribuna, 13 februarie 1975) HANȚĂ Al. „Spiritul constructiv situat sub semnul armoniei în diversitatea împlinirilor literare contemporane este, poate, cea mai luminoasă moștenire pe care literatura românească de azi, datorând-o înaintașilor, o continuă cu strălucire. Ea beneficiază de orizonturile clare ale orientărilor generoase pe care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că Epoca Nicolae Ceaușescu trebuie să fie o epocă a creației impresionante, contopită până la identificare cu binele, adevărul și frumosul. Să cântăm bucuriile țării cu suflet ardent și să avem certitudinea că a cânta iubirea de oameni, de patrie, de armonie în lume semnifică a cânta emoționant, chiar tulburător, trecând din vremelnicie în apele limpezi și înmiresmate ale eternității! Și în acest fel cinstim țara, Președintele ei, Partidul Comunist Român și devenim artiști cetățeni!“ („Cinstim țara, Președintele ei“, Scînteia tineretului. Supliment
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
asigure țării un viitor luminos în pace și bunăstare. În procesul tumultuos al devenirii țării s-a format prodigioasa sa personalitate, impusă ca simbol al consecvenței revoluționare, al muncii creatoare de înaltă eficiență și al prețuirii tradițiilor poporului nostru.“ („În armonie cu țara“, Scînteia, 7 ianuarie 1986) „Tovarășa Elena Ceaușescu a participat cu toată ființa la marile bătălii de clasă, la lupta antifascistă, la Revoluția de eliberare socială și națională a patriei, participând cu toată făptura pentru salvgardarea, apărarea și instaurarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nostru ne arată, și mesajele conducătorului partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o subliniază cu putere, că trăim tocmai o epocă în care pe acest pământ se făurește, în chip revoluționar și în condiții internaționale departe de o perfectă armonie, o identitate definitivă pentru România socialistă, leagăn cald pentru toți fiii ei.“ (Scînteia, 24 iunie 1978) FLOREA Alecu, dr. „Adevărul potrivit căruia socialismul constituie opera conștientă a maselor sub conducerea clasei muncitoare în fruntea Partidului Comunist, și-a găsit o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de mult cu el ca să-mi dau seama dacă era comunist sau doar tembel... Tot ce știu este că am învățat singură să cred în Dumnezeu. Dar îmi lipsește ritualul. Mersul la biserică duminica. Rugăciunea zilnică. Postul. Cadența dătătoare de armonie și un pic de serenitate. Rodica Binder M-am născut la 28 aprilie 1950 la Timișoara, unde am copilărit și studiat, unde trăiesc mama și sora mea, unde mai am câțiva foarte buni prieteni și un cufăr de amintiri... Acum
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la care trebuia să-mi răspund. La vremea adolescenței credeam și eu la fel ca toți ceilalți că trebuie să faci ceva în viață, să lași ceva palpabil în urma ta. O anumită perioadă lucrurile s-au petrecut oarecum normal, în armonie cu această viziune, dar apoi lucrurile au luat o altă turnură, pe care eu n-o mai înțelegeam. Eu voiam să-mi fac un viitor prin muncă cinstită și efort personal și constatam că acest lucru nu se poate. Vorbesc
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe parcursul lec turilor, nu-i înțelegeam. Copiam cuvîntul și explicația lui din dicționar, îl învățam (și reciteam periodic fișele) și mă sforțam să-l folosesc în vorbirea curentă și mai ales în ceea ce scriam („eupatie = resem nare în fața suferinței“, „euritmie = armonie de sunete și linii, de mișcări [în muzică, dans, vorbire]“, „eutimie = liniște sufletească“ etc.). Deh, ma nia autodidactului. Căci despre complexele lui, ce să mai vorbim ? (Slavă Domnului că mania asta a fost doar o chestie de adolescență, altfel astăzi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se mai apropie deloc de Serghei Luminița. Totul era minunat. Ea stătea în continuare rezemată de zidul școlii, iar cei doi veri îi țineau companie uitîndu-se la ea. Asta pînă cînd veni o nefericită zi care avea să strice toată armonia, care avea să dărîme totul. În acea zi fatală, în momentul în care se apropiau amîndoi de locul unde stătea Serghei Luminița, Cristi o luă înainte, ajunse la ea și se apucă s-o lovească cu pumnul ca-n filme
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]