12,818 matches
-
care ar justifica aceast] variație în tratament. Poate ar trebui atunci s] conchidem c] cerință imparțialit]ții submineaz] relațiile personale așa cum le înțelegem în prezent. Această înseamn] c] relațiile pot fi preferențiale doar în mod limitat având în vedere principiul considerației egale acordate intereselor. Dup] cum a afirmat Rachels (1989, p. 48): „Dragostea universal] este un ideal mai înalt decât loialitatea familial], iar obligațiile din cadrul familiei pot fi complet înțelese doar că ilustr]ri ale obligațiilor fâț] de semenii noștri”. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în prezent principalele dou] argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și principiile egalitariste care se presupune c] stau la baza celor dintâi. Trebuie s] observ]m ins] cum funcționeaz] în detaliu și dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse. iii. Argumentul orientat c]tre viitor Așa cum discutăm anterior, scopurile tratamentului preferențial sunt de a face posibil] egalitatea de șanse și, nu în ultimul rând, de a determina societatea s] acorde o considerație egal] intereselor membrilor s]i. Un caz plauzibil poate fi ilustrativ pentru situația în care tratamentul preferențial ajut] la crearea egalit]ții de șanse. S] presupunem, de exemplu, c] tradițiile și cultură conduc membrii unei societ]ți la concluzia c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse de Charles Murray tratamentului preferențial, opinie citat] la începutul acestui eseu. Ins] chiar dac] scepticii se înșeal] și tratamentul preferențial este justificabil doar pe baza argumentului orientat c]tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz] de poziții morale egale. În momentul în care, cum este cazul Statelor Unite, o societate a exclus în mod sistematic membrii unei minorit]ți rasiale din comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a animalelor. În același timp, i-a determinat pe filosofi s] analizeze statutul moral al animalelor. Dezbaterea care a urmat a condus la un acord general asupra faptului c] animalele nu sunt roboți, ci pot suferi, si sunt demne de considerație moral]. Misiunea de a dovedi acest lucru a trecut de la cei care doresc s] protejeze animalele în sarcina celor care cred c] animalele nu conteaz]. Aceștia sunt acum obligați s] își apere poziția în fața ideii general acceptate, care arăt] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptului c] nu poate fi g]sit] o bâz] moral] pentru a face distincții în cadrul speciei umane, excluzând animalele. Acest punct de vedere este susținut de R.G. Frey. Frey recunoaște c] animalele și persoanele cu deficiențe mintale au dreptul la considerație moral] și le include în comunitatea moral], deoarece sunt ființe care pot suferi. Totuși, el crede c] viețile lor nu sunt la fel de valoroase că cele ale adulților normali, care sunt ființe autonome. Deoarece Frey își întemeiaz] argumentul pe valoarea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare decât vieții animalelor. Nu cunosc un astfel de principiu” (Frey 1988, p. 197). Alții au încercat s] argumenteze c] apartenența la o specie constituie un criteriu suficient. Animalele nu sunt ființe etice, așadar, nu trebuie s] le acord]m considerație moral]. Ei susțin c] aceast] idee nu poate fi respins] prin apelul la persoanele cu deficiențe mintale deoarece acestea sunt ființe umane, iar obligațiile noastre fâț] de ele deriv] din ins]și natura uman]. Avocat al utiliz]rii limitate atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puncte de vedere și voi incerca s] clarific unele aspecte care sunt în mod frecvent greșit înțelese. Voi propune apoi o abordare mai puțin comun] a temei, sugerând direcții viitoare de cercetare. îi. Drepturile Ideea c] animalele au dreptul la considerație moral] este adesea rezumat] în sintagma „drepturile animalelor”. Atât ziariștii, cât și activiștii folosesc acest slogan pentru a se referi la o gam] larg] de poziții. Deși poate p]rea o expresie inspirat], menit] s] atrag] atenția asupra suferinței animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individ paralizat atunci când trebuie s] fac] o alegere dificil] sau îl forțeaz] s] accepte contradicția c] toți suntem egali, dar, în unele cazuri, unii sunt mai egali că alții. Punctul lui de vedere încearc] s] conserve valoarea individului dincolo de orice considerație asupra meritelor acestuia. Totuși, în încercarea de a minimiza impactul îndemnurilor de promovare „a celui mai mare bine”, Regan eșueaz] în a oferi un set de norme de acțiune. iii Utilitarismul Utilitarismul nu se concentreaz] pe valoarea egal] a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiile morale, dar alegerile pe care le putem face și suferința a miliarde de animale sunt reale. Orice criterii de selecție am stabili, nu exist] argumente acceptabile pentru a trata animalele altfel decât în calitatea lor de ființe demne de considerație moral]. Referințe Bentham, J.: The Principles of Moral and Legislation (1789); (New York: Hafner Press, 1948). Davidson, D.: Inquiries into Truth and Interpretation, (Oxford: Oxford University Press, 1984). Fisher, J.: „Taking sympathy seriously”, Evironmental Ethics, 9, nr. 3 (Fall 1987), 197-215
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spune c] tematica eticii afacerilor, așa cum este înțeleas] în mod curent, nu este mai veche de un deceniu. Acum zece ani, aceasta era inc] reprezentat] de un amalgam ciudat format dintr-o revizuire de rutin] a teoriilor etice, din câteva considerații generale legate de corectitudinea capitalismului și de câteva cazuri standard, scandaluri și dezastre, care subliniau partea cea mai urât] și mai iresponsabil] a lumii afacerilor. Etică afacerilor era un domeniu f]r] prea mare prestigiu în cadrul filosofiei clasice, f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
directorii își descriu muncă în termenii „c]ut]rii de profit”, f]r] a realiza faptul c] aceast] fraz] a fost inventat] de socialiștii secolului trecut, ca un atac asupra afacerilor și acumul]rii de profit, în detrimentul oric]ror alte considerații și obligații. Într-adev]r, obiectivul unei afaceri este obținerea profitului, dar acest obiectiv trebuie atins numai prin furnizarea de bunuri și servicii de calitate, prin crearea de locuri de munc] și prin integrarea în comunitate. Sublinierea profitului, măi degrab] decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Platon, atunci când îl provoac] pe Socrate s]-i combat] surprinz]toarea definiție a drept]ții că „interesul celui mai puternic”. În același spirit redus, cativa teoreticieni și consultanți politici înclin] s] cread] c] realismul politic nu implic] nici un fel de considerații morale, acestea neavând nici un loc în politic]. Unul dintre consilierii președintelui Kennedy în criză rachetelor din Cuba din 1962, Dean Acheson, consemneaz] cu mândrie c], atunci când moartea a sute de mii de oameni nevinovați și multe altele au stat în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consilierii președintelui Kennedy în criză rachetelor din Cuba din 1962, Dean Acheson, consemneaz] cu mândrie c], atunci când moartea a sute de mii de oameni nevinovați și multe altele au stat în cump]n], „cei implicați... își vor aminti irelevanta presupuselor considerații morale aduse în discuție... discuțiile despre moral] nu se refer] la problem]” (Acheson, 1971, p. 13). Acesta pare s] fie adev]rul propriei contribuții a lui Acheson la dezbaterile cruciale, dar punctul lui de vedere nu și-a atins țintă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
favorizat] de Acheson, va fi opusul lui Pearl Harbour. În spiritul lui caracteristic, Acheson a interpretat argumentul că pe o simpl] confuzie și o parte dintr-un r]spuns „emoțional sau intuitiv” (Acheson, 1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, dac] considerațiile morale nu erau irelevante, în mod surprinz]tor ele nu erau atât de importante în comparație cu alți factori de natur] evident politic] sau chiar personal], cum era nevoia că președintele Kennedy s]-si recâștige prestigiul, s]-și demonstreze curajul și s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]ratelor rațiuni morale, care, în alt] situație, ar fi decisive. Ins] discuțiile moderne abordeaz] ceea ce este recunoscut că aceeași problem] sugerând c] exist] o moral] specific], potrivit] activit]ții politice și c] verdictele ei cânt]resc mai greu decât considerațiile moralei „obișnuite” și „personale”. Adesea, acest fapt este susținut de apeluri la noțiunea de moral] a rolurilor, cu implicația c] rolul politic genereaz] exclusiv sau predominant nevoia pentru „mâini murdare”. P]rerea mea, spus] simplu, este c] în m]sura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea s] nu aib] întotdeauna ceva de spus despre alegerile și deciziile noastre (deși unii au crezut în mod neverosimil c] ea ne vorbește neîncetat), dar când intervine în mod serios și relevant, ea trebuie s] prevaleze asupra tuturor considerațiilor concurente. Aceast] imagine este pus] sub semnul întreb]rii de c]tre Machiavelli deoarece el crede c] exist] rațiuni mai puternice care pot și ar trebui s] prevaleze asupra rațiunilor morale. Cineva ar putea s] atenueze șocul acestei poziției (așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
52). De aceea, „f]când ceea ce este bine” în politic] va însemna uneori, de fapt, cultivarea unui viciu uman. (Deși Machiavelli renunț] uneori la aceast] poziție sever], vorbind despre ceea ce „pare s] fie un viciu”, vezi p. 53, The Prince). Considerații similare se aplic], poate mai riguros, în tratarea ariei problemei noastre în termenii moralei rolurilor. Viața nim]nui nu este eclipsat] de rolul altcuiva și se pare c] nu exist] nici o garanție asupra faptului c] imperativele diferitelor roluri trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie în armonie. Un conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional sau satisf]c]tor, va fi, ipso facto, o considerație moral]. S] vedem ce argumente aduc filosofii contemporani în favoarea viziunii conform c]reia exist] ceva aparte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional sau satisf]c]tor, va fi, ipso facto, o considerație moral]. S] vedem ce argumente aduc filosofii contemporani în favoarea viziunii conform c]reia exist] ceva aparte în politic] care legitimeaz] concluziile machiaveliene. Ne întoarcem, așadar, la Machiavelli, ale c]rui argumente au oarecum o interpretare diferit]. Machiavelienii moderni pornesc de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S] vedem ce argumente aduc filosofii contemporani în favoarea viziunii conform c]reia exist] ceva aparte în politic] care legitimeaz] concluziile machiaveliene. Ne întoarcem, așadar, la Machiavelli, ale c]rui argumente au oarecum o interpretare diferit]. Machiavelienii moderni pornesc de la câteva considerații. Exist] un mesaj în majoritatea intervențiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeaz] lucrurile. Iat] câteva considerații adunate din scrierile lor. „Necesitatea” de a manipula, de a minți, de a tr]da, de a fura sau de a ucide poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care legitimeaz] concluziile machiaveliene. Ne întoarcem, așadar, la Machiavelli, ale c]rui argumente au oarecum o interpretare diferit]. Machiavelienii moderni pornesc de la câteva considerații. Exist] un mesaj în majoritatea intervențiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeaz] lucrurile. Iat] câteva considerații adunate din scrierile lor. „Necesitatea” de a manipula, de a minți, de a tr]da, de a fura sau de a ucide poate ap]rea ocazional în viață privat], dar este mult mai frecvent] în politic]. Arena politic] implic] alegeri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din viața politic] sunt reprezentantivi și, deci, se preteaz] unei judec]ți morale diferite. Acest argument este deseori susținut prin apelul la morală rolului. Legat de aceasta, unii scriitori (și m] gândesc aici la Thomas Nagel) atribuie o important] ridicat] considerațiilor de imparțialitate în etică politic]. Nagel consider] c] acest fapt susține legitimitatea dat] statului de a recurge la violent] în contrast cu modul dezaprobator etalat fâț] de un asemenea gest venit din partea unui cet]țean. iii. Examinarea dezbaterii contemporane M] voi rezumă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținu] afirmând c] primul caz e de nepermis din punct de vedere moral, iar al doilea e legitim din punct de vedere moral, pretinzând c] e un caz în care morală public] nu e „derivat]” din morală personal], ci din „considerații impersonale legate de consecințe”. „Nu se poate - spune el - s] echivalezi un sistem de impozitare redistributiv printr-o cumulare a unui num]r mare de acte individuale, care s] satisfac] toate cerințele moralei personale.” L]sând deoparte orice urm] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sând deoparte orice urm] de îndoial] legat] de imposibilitatea de a justifica actul de furt al unui individ în extremis, ceea ce este ciudat în abordarea lui Nagel sunt determinanții esențiali care diferențiaz] cazurile de furt și impozitare fac referire la considerații morale perfect normale. Poziția general] a lui Nagel este c] morală politic] difer] de morală personal] deoarece acord] mai mult] important] consecințelor, în timp ce morală personal] se concentreaz] mai mult pe agent. Exist] mai multe interpret]ri ale acestei idei care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]