13,997 matches
-
Mitulescu (cu 15.752 spectatori). Recenziile criticilor de film au fost parțial negative, filmul fiind catalogat drept una dintre cele mai proaste pelicule autohtone ale anului 2006 (în opinia unor critici precum Laurențiu Brătan, Alin Ludu Dumbrava sau Anca Grădinariu). Criticul Valerian Sava a considerat că filmul este vulgar atât prin imagini (Bizo visează să facă sex cu Iuliana în cuva camionului de la REBU), cât și prin limbajul folosit de protagoniști, titlul cel mai potrivit al producției cinematografice fiind "Bizo și
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
care să aducă venituri sigure, soluția pentru care s-a optat fiind „canonizarea vulgarității sans rivages”. Filmul a avut parte și de unele recenzii ușor favorabile care au evidențiat umorul calitativ superior sau tehnică regizorala inteligență a lui Theodor Halacu-Nicon. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Câteva stranii acțiuni teroriste zdruncina viața pașnică a Capitalei: o explozie stinge, în nocturnă, luminile stadionului pe care se disputa meciul Dinamo-Rapid; în cursul unei vizite
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
esențială și semnificantă atât în istoria poeziei cât și a artelor vizuale. Poezia sa profetică se spune că formează, “în comparație cu valoarea sa, cel mai puțin citit corpus de poezie al limbii engleze”. Arta sa vizuală a făcut ca unul din criticii contemporani de artă să îl proclame “ de departe cel mai mare artist pe care Britania l-a produs”. Deși a trăit în Londra întreaga sa viață, cu excepția a trei ani petrecuți în Felpham, a creat o operă diversă și bogată
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
vremii vechi care trăiește într-o epocă nouă și cu totul străină de sine”". Paul Cornea îi acordă însă mult mai mult credit, considerându-l unul dintre cei mai interesanți creatori ai epocii sale și comparându-l chiar cu Bălcescu. Criticul literar subliniază în acest sens expresivitățile obținute prin procedee diverse și rafinate. În ceea ce privește poeziile lui Zilot Românul, fie ele de factură istorică ori strict literară, scriitorul a mărturisit că "„poeziia foarte mi-au fost lesne și mi-au fost dragă
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova și activează în calitate de colaborator. În anul 1977, este consemnată apariția primei plachete de versuri a lui Ion Hadârcă, "Zilele" (în colecția "Debut", sub numărul 19/1979), în prefața căreia criticul literar Mihai Cimpoi remarca: Nu poetul alege temele, ci temele îl aleg pe poet, după cum nu poetul are de căutat dimensiunea temporală, cărei este predestinat, ci Prezentul l-a încadrat organic în sine"". Pentru acest volum, i-a fost decernat
Ion Hadârcă () [Corola-website/Science/307966_a_309295]
-
1975 s-a organizat la Casa Scânteii din București un concurs național pentru ridicarea a șapte monumente care urmau să aniverseze împlinirea a 100 ani de la proclamarea independenței României (1877). Din juriu făceau parte sculptorii Ion Irimescu și Horia Flămându, criticul Mircea Popescu și alții. Proiectul soților Gabriela Manole-Adoc (1926-2002) și Gheorghe Adoc (n. 1926) s-a clasat pe locul întâi la concursul pentru realizarea monumentului din Iași. Execuția monumentului a durat patru ani. Inițial, monumentul trebuia să reprezinte un personaj
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
au fost considerate de presa occidentală ca o dovadă a nemulțumirii din rândurile partidului. Replici la discursul lui Pârvulescu au fost date de Ion Popescu-Puțuri, George Macovescu, apoi chiar de Nicolae Ceaușescu. Acesta din urmă l-a făcut trădător pe criticul său. Pârvulescu a fost dat afară din sală, destituit din funcția sa de delegat la Congres, și a fost pus sub supraveghere strictă și arest la domiciliu. La 16 decembrie 1980 a fost exclus din partid cu aprobarea unanimă a
Constantin Pârvulescu () [Corola-website/Science/308324_a_309653]
-
asta a dus mai târziu la interpretări rasiste ale teoriilor sale, îndepărtate de adevăratele sale intenții. Pentru Müller descoperirea moștenirii comune indiene și europene era un argument puternic "împotriva" rasismului. În 1881, a publicat o traducere a primei ediții a „"Criticii rațiunii pure"” de Kant. A fost de acord cu Schopenhauer că această ediție era cea mai directă și onestă expresie a gândirii lui Kant. Traducerea sa a corectat mai multe erori comise de traducători anteriori. Müller a scris „"Materialele ne
Max Müller () [Corola-website/Science/308317_a_309646]
-
viu, tranșant, ca reclamele luminoase, evocînd atmosfera marilor orașe, atmosferă căreia îi refuză orice notă idilică, de paradis urban, ca și construcția clară a formelor, în care geometria severă întâlnește, uneori, prospețimea unui desen naiv, par să-l îndreptățească pe criticul de artă american Marvin Sweeney să vorbească despre Léger ca despre un "primitiv al epocii moderne".
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
fiind vizionat de 3.530.113 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film au afirmat că filmul a avut un scop propagandistic, realizat la comanda politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate primesc repartiții la țară, refuzându-li-se posturi
Căsătorie cu repetiție () [Corola-website/Science/308346_a_309675]
-
sunt mari. "Toamna bobocilor" (1975) a reprezentat un început de drum în tratarea acestui subiect, fiind urmată de filme ca "Iarna bobocilor" (1977), "Buletin de București" (1983), "Căsătorie cu repetiție" (1985) și "Primăvara bobocilor" (1987). În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman explica succesul filmului prin scenariul comic al lui Francisc Munteanu, recitalurile fermecătoare oferite de Mircea Diaconu și Catrinel Dumitrescu și intermezzo-urilor cuplului de părinți Draga Olteanu Matei - Octavian Cotescu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea
Căsătorie cu repetiție () [Corola-website/Science/308346_a_309675]
-
bobocilor" (1987). În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman explica succesul filmului prin scenariul comic al lui Francisc Munteanu, recitalurile fermecătoare oferite de Mircea Diaconu și Catrinel Dumitrescu și intermezzo-urilor cuplului de părinți Draga Olteanu Matei - Octavian Cotescu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Victimă a unei căsătorii de conveniență, divorțații din Buletin de București se reîntâlnesc, din întâmplare, sunt cazați în aceeași cameră, tot din întâmplare, întemeind o familie
Căsătorie cu repetiție () [Corola-website/Science/308346_a_309675]
-
de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Mircea Diaconu a fost distins în anul 1983 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Sfârșitul nopții" și "Buletin de București". Criticii de film au afirmat .Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera că filmul a avut un scop propagandistic, realizat la comanda politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
satisfacțiile profesionale sunt mari. "Toamna bobocilor" (1975) a reprezentat un început de drum în tratarea acestui subiect, fiind urmată de filme ca "Iarna bobocilor" (1977), "Buletin de București" (1983), "Căsătorie cu repetiție" (1985) și "Primăvara bobocilor" (1987). Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr observă că "Buletin de București" iese din convențiile comediei sentimentale, având o poveste destul de simplă care valorifică "„eternul război cinematografic al sexelor”". Filmul are un aspect de „comandă socială”, fiind o pledoarie indirectă pentru prezentarea absolvenților de facultate
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
interes. Lazăr remarcă interpretările comice ale Dragăi Olteanu Matei și a lui Octavian Cotescu, care creează "„un șir de secvențe antologice pentru comedia cinematografică în ansamblul ei”", dar și lipsa entuziasmului tinereții celor doi însurăței. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman explica succesul filmului prin scenariul comic al lui Francisc Munteanu, recitalurile fermecătoare oferite de Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu și Rodica Mandache și intermezzo-urilor cuplului de părinți Draga Olteanu Matei - Octavian Cotescu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman explica succesul filmului prin scenariul comic al lui Francisc Munteanu, recitalurile fermecătoare oferite de Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu și Rodica Mandache și intermezzo-urilor cuplului de părinți Draga Olteanu Matei - Octavian Cotescu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„O absolventă de agronomie, gata la orice ca să rămână în București, își achiziționează, ca soț, un taximetrist, dar scrupulele miliției ca și idila postnupțială neprevăzută le
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
și Realizatorilor de Film din România. Filmele cu liceeni realizate de regizorul Nicolae Corjos la propunerea scenaristului George Șovu s-au bucurat cu toate de o primire entuziastă din partea publicului tânăr. Ele au reprezentat „o adevărată revelație”, după cum o considera criticul Călin Căliman, succesul fiind aproape instantaneu ca urmare a „foamei” de pelicule destinate adolescenților și tinerilor. În acest context, primul film din serie a picat ca „ploaia pe ogor însetat”, după cum scria Alice Mănoiu, realizatorii găsind tonul potrivit cu care să
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
și de Temistocle Popa pentru muzica din filmul "Un oaspete la cină"). De asemenea, tinerii actori Oana Sîrbu, Cesonia Postelnicu, Ștefan Bănică jr., Mihai Constantin și Tudor Petruț au primit câte o diplomă specială pentru interpretarea rolurilor din acest film. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Întâmplări dramatice sau hazlii, după părerea autorilor, prin care trec elevii unei clase a X-a de la corigență, la treaptă. Continuând Declarația de dragoste, filmul îi
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
Național al Cinematografiei. Actrița Mimi Enăceanu a fost distinsă în 1981 cu o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul său din acest film. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că succesul acestui film s-ar datora scenariului hazliu și actorilor „spectaculoși”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cuplul Romeo (economist) și Julieta (telefonistă) trece printr-o criză
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul său din acest film. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că succesul acestui film s-ar datora scenariului hazliu și actorilor „spectaculoși”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cuplul Romeo (economist) și Julieta (telefonistă) trece printr-o criză. Străbunica aduce, prin stratagemele ei, împăcarea. Criză conjugală înlăturată prin tehnica lui... „baba ex machina”! Simpatica
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Filmele cu liceeni realizate de regizorul Nicolae Corjos la propunerea scenaristului George Șovu s-au bucurat cu toate de o primire entuziastă din partea publicului tânăr. Ele au reprezentat „o adevărată revelație”, după cum o considera criticul Călin Căliman, succesul fiind aproape instantaneu ca urmare a „foamei” de pelicule destinate adolescenților și tinerilor. În acest context, primul film din serie a picat ca „ploaia pe ogor însetat”, după cum scria Alice Mănoiu, realizatorii găsind tonul potrivit cu care să
Extemporal la dirigenție () [Corola-website/Science/308385_a_309714]
-
dragoste", Mihai, Ionică și Dana din "Liceenii", împreună cu profesorii lor Socrate și Isoscel. Povestea a fost „învestită cu un sâmbure conflictual mai consistent”, în mijlocul căreia se află povestea de dragoste a Ancăi, fiica profesorului Socrate, cu un coleg de clasă. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Anul școlar e inaugurat de profesorul Socrate printr-un extemporal pe tema „Cum aș vrea să fie dirigintele clasei?” Popularitatea lui Socrate o îngrijorează pe profesoara
Extemporal la dirigenție () [Corola-website/Science/308385_a_309714]
-
văzut de încă 1.444 spectatori. Filmele cu liceeni realizate de regizorul Nicolae Corjos, la propunerea scenaristului George Șovu, s-au bucurat cu toate de o primire entuziastă din partea publicului tânăr. Ele au reprezentat „o adevărată revelație”, după cum o considera criticul Călin Căliman, succesul fiind aproape instantaneu ca urmare a „foamei” de pelicule destinate adolescenților și tinerilor. În acest context, primul film din serie a picat ca „ploaia pe ogor însetat”, după cum scria Alice Mănoiu, realizatorii găsind tonul potrivit cu care să
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
context, primul film din serie a picat ca „ploaia pe ogor însetat”, după cum scria Alice Mănoiu, realizatorii găsind tonul potrivit cu care să se adreseze tinerilor și extrăgând personaje și întâmplări atractive dintr-un mediu școlar idealizat. Vorbind despre acest film, criticul Ioan Lazăr consideră că apariția sa constituie un reper sociologic, fiind adus pentru prima dată pe ecran universul liceenilor, o zonă tematică neexplorată. Succesul filmului este creat de tematica nouă a vieții liceenilor, de prospețimea interpreților și de valorificarea unor
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
un adevărat taifun comic”", și Ion Caramitru, jucând un profesor cu vederi mai largi și cu o deschidere spre viața reală. Autoritățile din domeniul educației au fost luate prin surprindere de succesul la public al filmului, solicitând realizarea de continuări. Criticul remarcă realismul acestui prim film, care emoționează prin sinceritate, în ciuda simplificării lumii descrise. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Filmul marchează debutul unui veritabil fenomen sociologic al anilor '80, care oferea
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]