15,628 matches
-
aburiți ca niște pâni! Aș vrea ca să sărut acele mâni Ce te-a-nflorit cu dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a destrămat-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu doină Și florile din cântec de iubire. În clitul sub icoane ce-adun anii Din truda degetelor de mărgean? Căci zestrea-ai fost și te-au furat dușmanii Frumosule covor basarabean! 1 iulie 1940, București Dumitru IOV
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
epoci literare, bazată pe numărul de titluri selectate din fiecare gen. Materia dicționarului se distribuie în felul următor pe epoci și pe genuri literare: Detașez de literatura cultă creațiile populare (poezie și proză), în număr de 11: culegeri de proverbe, doine, balade, basme, inclusiv culegerile lui V. Alecsandri și Petre Ispirescu, plus titluri individualizate ca Monastirea Argeșului (ar fi fost utilă și o poziție Meșterul Manole, care să trimită unde trebuie, pentru o mai bună și o mai rapidă orientare a
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
v. foto) își datează poeziile cu numele populare ale lunilor anului. Mai mult decât la "patologia singurătății" și la "anatomia plânsului", "elevul veșnic", cum se definește, are note maxime la dorul de femeia iubită și de spațiul natal. Justin Tambozi, Doina Papari Savantul prof. G.K. Constantinescu, București, Societatea Academică Moscopolitană, 2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator al zootehniei științifice românești. Victor Macarevici Pe urmele unui... surâs, București, Editura ProTransilvania, 64 p. Convingătoare selecție de epigrame, precum și
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
desigur doar la acea tehnică muzicală de preluare contrapunctică a vocilor, ci vizează un ansamblu de concepte estetice ale barocului. Unele forme arhetipale se regăsesc într-o sugestivă alăturare a unor plasticieni și compozitori români contemporani: Horia Bernea, Ovidiu Maitec - Doina Rotaru; Alexandru Chira, Wanda Mihuleac - Octavian Nemescu; Marin Gherasim - Ștefan Niculescu, iar resursele arhetipale ale mitului o conduc pe autoare către o amplă incursiune estetică în creația lui Enescu. În fine, titlul cărții lui Huizinga - generic pentru a treia parte
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
creat, deschizînd larg ușile unei mișcări de renaștere culturală timid manifestate până atunci, iar alături de el alți uluitori poeți și patrioți basarabeni mai ales din mai tânăra generație (Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Leonida Lari, Iulian Filip, Vasile Romanciuc, Andrei Strâmbeanu, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Andrei Vartic ș.a.), refăcînd astfel legătura cu perioada interbelică a literaturii române privite ca întreg. Purtând în inimă pe Eminescu și Tricolorul românesc, Grigore Vieru a fost „vîrful de lance” al luptei scriitorimii, intelectualității basarabene pentru
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
de copii basarabeni -, că a publicat primul text cu grafie latină în „Literatura și Arta”(1989) -, că a înaripat masele cu versurile sale (în Mișcarea pentru Eliberare Națională) puse pe note de el însuși sau de Eugen Doga, Ion și Doina Aldea Teodorovici, interpretate cutremurător de aceștia sau de mulți alții și devenite notorii, întrate aproape în folclor prin popularitatea lor, redeșteptând astfel sentimentul național, că a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova (1989) și ai Marii Adunări Naționale
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
tonul devenind solemn, grav, interogativ sau imperativ, dinamitard, invocându-l ca argument pe Eminescu („ Și vă uitați chiorâș la Prut // Pe-a cărui valuri ce ne dor/ Se scutură de-atâta dor / Toți teii lui Mihai cel drag / Și-ntregul doinelor șirag"). Asemeni lui Eminescu, tocmai cel care și-a fixat ca principal obiectiv moral „apărarea Bisericii Naționale, a Limbii Române și a Istoriei Românilor”afirmând că „fără aceste aripi esențiale nu putem zbura peste Prut”, poetul „martir” al versului românesc
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
său curat și avântat sunt colindele în care se află îngropate cele mai alese comori duhovnicești cu care Dumnezeu l-a înzestrat. Dar colindele sunt legate doar de Sărbătoarea Crăciunului. Ele nu se mai cântă în timpul anului. Într-un fel, doina, a suplinit acest gol în viața cotidiană a omului simplu. Doina autentică, în tot ceea ce are ea mai adânc și curat, este și ea tot o rugăciune, un imn de laudă înălțat către Dumnezeu. Poetul Ștefan Octavian Iosif o numește
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
cele mai alese comori duhovnicești cu care Dumnezeu l-a înzestrat. Dar colindele sunt legate doar de Sărbătoarea Crăciunului. Ele nu se mai cântă în timpul anului. Într-un fel, doina, a suplinit acest gol în viața cotidiană a omului simplu. Doina autentică, în tot ceea ce are ea mai adânc și curat, este și ea tot o rugăciune, un imn de laudă înălțat către Dumnezeu. Poetul Ștefan Octavian Iosif o numește „cântec sfânt“, în poezia cu același nume. Într-un anumit fel
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
adânc și curat, este și ea tot o rugăciune, un imn de laudă înălțat către Dumnezeu. Poetul Ștefan Octavian Iosif o numește „cântec sfânt“, în poezia cu același nume. Într-un anumit fel, multe din cântările Oastei Domnului au devenit „doine duhovnicești“. Părintele Iosif Trifa observă, pe bună dreptate, vocația spre cântarea religioasă a poporului nostru. El regretă că poeții și compozitorii noștri n-au atras poezia și cântarea poporului în slujba Domnului. Ne trebuie și aici niște oameni „loviți“ de
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Oastei și ai cântărilor sale, făcându-i să le condamne în bloc, fără nici un simț al nuanțelor, ca fiind lipsite de orice sacralitate; ba, chiar vizând, în unele expresii, pornografia!12 Rea-voința merge până acolo încât nici măcar melodiilor în stilul doinei de dor și jale nu li se recunoaște autenticitatea. Criticul înverșunat se dovedește un strălucit exemplar al ignoranței universitare savante. Cât despre „pornografia“ unor texte, dacă am accepta viziunea stângistă a profesorului bucureștean, ar însemna că însăși Cântarea Cântărilor, sau
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
propria pensie - fusese profesoară - astfel că, pensia ei de 1300 de lei a fost completată de Uniunea Scriitorilor până la 2000 de lei. Cei doi scriitori au fost prieteni ai lui Blaga - unul mai mult, celălalt mai puțin... Fiica Dvs., regretată Doina Graur, care avea un cult pentru Blaga, l-a cunoscut personal? L-a cunoscut personal pe Blaga, în casa la Ion Chinezu. ...Unde a locuit în timpul studenției. Da, dar nu-mi amintesc precis dacă l-a cunoscut în timpul studenției sau
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
planificator la Copsa Mică, e de presupus că a fost întocmită în perioada în care a fost planificator... Avem satisfacția să constatăm că și securitatea avea lacunele ei. Revenind la cei trei membri ai aceleiași familii: Septimiu Bucur, Ion Chinezu, Doina Graur, care, se pare, au împărtășit același destin: n-au ajuns niciodată la locul pe care l-ar fi meritat. ... Să începem cu cel mai vârstnic: Ion Chinezu; nu era un om dornic de publicitate, dar s-a ocupat, obligat
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
multe fapte? Lucrările fundamentale - de sinteză - rămîn la afirmațiile generale, știute, în loc să profite de sursele informative noi ale "istoriei orale". Printre izvoarele istorice pot fi luate în considerare uneori pagini ale romanelor semnate de Paul Goma; tot astfel, volumele doamnei Doina Jela, precum și seria "procesul comunismului" a editurii "Humanitas" sînt foarte utile. Și, bineînțeles, Memorialul durerii. Dacă lucrările noastre de istorie nu par dispuse a lua în seamă un atît de bogat material documentar, cum să se poată formă - atunci - conștiințe
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
Istorie. * Lucrarea Rezistență armata a Românilor împotriva comunismului a d-lui Cicerone Ionitoiu (Ed. Coresi, München, 1987) rămîne o importantă sursă de cunoaștere a luptelor de partizani din România (1944-1960) ** În volumul O dragoste care ne leagă (Humanitas 1998), doamna Doina Jela reia, într-un discurs indirect, ceea ce-i spusese Adrian Hamzea, poetul din Brașov, care-și pierduse în urmă anilor de închisoare un picior (fusese deținut împreună cu Ion Caraion): "...Despre lucrurile astea nici el nu vrea să vorbească. A vorbit
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
Facultății de Litere, Ferestre (titlu care pare școlaresc și demodat numai celor care nu au auzit de Windows!), este însă mai șters. Semnatarii textelor din cuprinsul lui - Ioana Vlasin, Iulian Băicus, Cecilia Ștefănescu, Marius Ianus, Angelo Mitchievici, Victor Nichifor și Doina Ioanid - ni se impun mai mult ca participanți la o partidă de text în grup, decat că autori de sine stătători. Aceasta nu înseamnă că volumul ne lasă indiferenți (o prezentare generoasă a grupului a apărut, de altfel, în avanpremieră
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
30 altfel la fel propensiunea/ spre poezie nu-i intuita, șaiba/ insolubil tronează, dar: inginer clement/ ce crede în apele irisului, analizez/ caractere de firmă, des// compun stupizenia pe calendar,/ îmi storc mintea din care picura viermi" (Epoca LU). Iar Doina Ioanid încearcă, fără succes, să facă poezie din proza vieții de fiecare zi: "La amiază, piața e goală, străzile se lichefiază. În cofetărie, miros acru. Îmi sorb limonada, balansând piciorul. Vânzătorul dormitează la tejghea. Obloanele cad calcinate. În gang e
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
multă inspirație). Autobiografie mai sinceră n-am întîlnit. v v v Husarul. Bunicul dinspre tata al D. care la colectivizare și-a împușcat cu arma lui de vînătoare cu permis în regulă cele două iepe pe care le avea, pe Doina și pe Stela, si care nu a mai vrut să muncească. S-a așezat pe banca din fața casei, de unde sînt priviți trecătorii, si a început să privească lumea. E prima dată liber. Vede și el ulița numai din punctul său
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
adăugau cele din memoria mea afectivă și selectivă, o ficțiune a ficțiunii: scene din spectacolul lui Andrei Șerban de la Teatrul Național din București, superbele costume-brocart ale Violei și ale lui Sebastian, și nu numai, ce au purtat încărcătura semnăturii scenografei Doina Levința, figurile unor actori cu forță, importanți, cîteva soluții ale regizorului Victor Ioan Frunză în punerea sa în scenă de la Teatrul Maghiar din Cluj și aportul extraordinar al actriței Andrea Spolarics (vă mai aduceți aminte de această actriță formidabilă? De
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
CREATIVITATE ÎN PUBLICISTICĂ: Mariana Ionescu, redactor-șef al revistei Universul cărții * MEDIATIZAREA VALORILOR LITERARE: Lavinia Vasiliu, redactorul emisiunii Vorba românească de la Radio România Cultural. Iată și componența juriului: Irina Mavrodin (președintă), Sultana Craia, Crina Decusară Bocșan, Simona-Grazia Dima, Mariana Filimon, Doina Mandaj, Ecaterina Țarălungă. În legătură cu Anuarul USR Până la data de 10 ianuarie 2002 am primit date bio-bibliografice de la următorii membri ai Uniunii Scriitorilor (cărora le mulțumesc pentru promptitudine): Sergiu Adam, Constantin Arcu, Ștefan Avădanei, George Băiculescu, Gheorghe Bălan, Daniel Bănulescu, Ion
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15592_a_16917]
-
din chingi, evurile se amestecă, teluricul și celestul ard laolaltă și mitul inundă istoria. Dovadă că la noi a existat de obicei un anumit Eminescu e făcută și de confiscarea poetului de către diversele ideologii politice. Poetul național, acela adică din Doină și din restul poeziilor reacționare ca viziune istorică și deseori xenofobe, a fost revendicat de naționaliștii de toate culorile, inclusiv de național-comuniști. Într-unul din ultimele sale discursuri, Ceaușescu cita din Doina tocmai versurile revoltătoare despre străinii de neam. Cu
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
diversele ideologii politice. Poetul național, acela adică din Doină și din restul poeziilor reacționare ca viziune istorică și deseori xenofobe, a fost revendicat de naționaliștii de toate culorile, inclusiv de național-comuniști. Într-unul din ultimele sale discursuri, Ceaușescu cita din Doina tocmai versurile revoltătoare despre străinii de neam. Cu trei decenii mai devreme, Eminescu era poetul social din Junii corupți, din Vieața sau din prima parte din Împărat și proletar: comunismul precoce îl prefera celuilalt, considerat moștenire a fascismului. Generația mea
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
11231 MARC GEORGE (n. 1957) Arad, Str. Gh. Barițiu nr. 6 țel. 231035 15596 MARCOCI BRIAN Arad, str. Dr. Ioan Rațiu nr. 83 7614 MĂRGINEAN NICOLAE (n. 1950) Arad, str. Miron Costin, bl. 7, ap. 5 țel. 091270025 12579 MARTIN DOINA (n. 1955) Arad, str. M. Eminescu nr. 20 56 MARTINESCU LIVIU (n. 1933) Arad, Str. Praporgescu, nr. 25, bl. 18 țel. 255501 57 MATES DOREL (n. 1960) Lipova, Str. Dragalina nr. 12 țel. 561513 58 MEDREA GHEORGHE (n. 1940) Arad
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
n. 1954) Arad, Str. Avrig bl. 23, ap. 8 țel. 253888 7625 NEAMTIU DANIELA (n. 1967) Arad, Str. Mircea Stănescu nr. 2 țel. 240282 142 NEAMTIU GHEORGHE (n. 1957) Arad, Str. Gh. Doja nr. 35 A țel. 270370 17223 NEDA DOINA Lipova, str. Marinescu bl. M1 ap. 8 15122 NICOLAESCU CRISTINA (n. 1968) Arad, Micălaca bl. 337, sc. A, ap. 4 țel. 263880 16144 OROS FLORIN CĂLIN (n. 1972) Arad, Aleea Ulise nr. 4, bl. Y10, sc. A, ap. 29 țel
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
223588 17225 SINKA RODICA Arad, Aleea Saturn nr. 5, bl. A12, sc. B, ap. 9 159 ȘCHIOP NORICA (n. 1955) Sebiș, Str. Oituz nr. 9 țel. 420970 16143 SEPETAN MARIANA LAVINIA (n. 1971) Secusigiu nr. 324 țel. 094477122 11239 ȘERB DOINA MONA (n. 1956) Arad, Str. Albă Iulia nr. 11 țel. 264159 12599 ȘERBAN VASILE (n. 1942) Arad, Str. Simion Popa, nr. 36 bl. 229 sc. A ap. 11 țel. 263264 17226 SICRA MARIANA Arad, str. Mioriței nr. 5 bl. 250
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]