14,807 matches
-
studiind tehnica startului de jos, au adus îmbunătățiri timpului de țâșnire din blocuri pe seama puterii musculare și mai puțin pe îmbunătățirea vitezei de reacție tip feedback biomecanic, modificând unii parametrii de tehnică: spațiile dintre „blocuri” față de linia de plecare, unghiul genunchiului din blocul din față și proporția masei ce cade pe mâini. Viteza orizontală la pornire și timpul realizat pe primii 10 m sunt criteriile folosite pentru a demonstra efectul schimbărilor tehnice. Cei opt atleți juniori, testați de ei, au obținut
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
proporția masei ce cade pe mâini. Viteza orizontală la pornire și timpul realizat pe primii 10 m sunt criteriile folosite pentru a demonstra efectul schimbărilor tehnice. Cei opt atleți juniori, testați de ei, au obținut rezultate mai bune când unghiul genunchiului a fost mai mare sau mai mic de 90°, distanța de la linia de start la primul bloc și la al doilea bloc s-a modificat, iar proporția masei ce cade pe mâini a fost de 80%. Tabel Nr. 5. Distanța
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
modificat distanțele au obținut un rezultat mai bun pentru timpul de alergare pe parcursul primilor 10 m. Distanțele celor două blocuri au fost modificate între 7-10 cm și s-a observat că juniorii testați au obținut rezultate mai bune când unghiul genunchiului de la primul bloc a fost mai mic sau mai mare de 900. Însă cel mai bun rezultat a fost obținut de atletul cu numărul 2, care a avut distanța de la linie la primul bloc, de 45 de cm, iar la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
observă și din imaginile de mai jos axa realizată de umeri, braț și antebraț formează cu solul un unghi de ~750. Poziția gata, (foto Nr. 3 și 4), presupune o succesiune de acte motorii reprezentate de mișcarea de ridicare a genunchiului piciorului din spate de pe sol, de întinderea articulațiilor genunchiului și ale șoldului, concomitent cu ridicarea bazinului puțin deasupra umerilor, și de deplasarea proiecției mai accentuată a acestora înaintea liniei de start, brațele încărcându-se cu o parte din greutatea corpului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de umeri, braț și antebraț formează cu solul un unghi de ~750. Poziția gata, (foto Nr. 3 și 4), presupune o succesiune de acte motorii reprezentate de mișcarea de ridicare a genunchiului piciorului din spate de pe sol, de întinderea articulațiilor genunchiului și ale șoldului, concomitent cu ridicarea bazinului puțin deasupra umerilor, și de deplasarea proiecției mai accentuată a acestora înaintea liniei de start, brațele încărcându-se cu o parte din greutatea corpului. Nivelul de ridicare al bazinului poate fi puțin deasupra
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
frecvenței pașilor, pentru a contracara căderea corpului înainte. O ridicare exagerată a bazinului, mult peste nivelul orizontalei, determină în momentul plecării o îndreptare rapidă a trunchiului și deci o creștere mai înceată a frecvenței mișcărilor. În această poziție, la nivelul genunchiului piciorului din spate se realizează o deschidere unghiulară de 100-140°, la cel din față de 90100°, iar la nivelul șoldului piciorului din față o deschidere față de trunchi de 55-65°, și la cel din spate 110-140°. Aceste valori ale unghiurilor sunt considerate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pas, de -115 miimi de secundă nu permit să se folosească exprimări mai ample și mai rapide de forță; -pe măsură ce sportivul capătă viteză și pentru a avea o viteză și mai mare, favorizat fiind și de deschiderea unghiului genunchiului, combinarea forței maxime și explozive determină un factor esențial al rapidității mișcărilor de propulsie, în consecință frecvența pașilor; această combinare de forțe determină apariția forței reflexe care, treptat, maximizează acțiunea forței maxime și explozive; -angajarea musculară, care în faza de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
într-atât, încât intervenția sa asupra puterii impulsului este mai degrabă mică față de cât se datorează piciorului, fesierului și flexorilor coapsei asupra bazinului de pe partea segmentului oscilant; -în faza accelerată ,în vreme ce coapsa față de bazin și piciorul față de gambă se supraîntind, genunchiul rămâne întotdeauna ușor flexat sub un unghi de 168-1720. Profesorul de sprint, italianul C. Vittori, 1990, își exprimă propria părere privind tipul de forță care acționează în timpul startului de jos: la start, în probele de sprint, reacția sau latența este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
90 miimi de secunde, durata timpului de contact al piciorului- până la alergarea lansată cu viteză maximă. În studiul fazei de sprijin din sprintul cu viteza maximă, Mann și Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune a flexorului la acțiunea extensorului genunchiului, imediat după pășire, iar extensorii șoldului domină de la pășire până la faza de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune a flexorului la acțiunea extensorului genunchiului, imediat după pășire, iar extensorii șoldului domină de la pășire până la faza de mijloc a aceleași faze. Accelerația și viteza maximă diferă nu numai din cauza direcției de aplicare a forței, dar și a originii acesteia. Studiile realizate de Mann și Sprague
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Mann, 1981, dar și Chapinan et al. 1984, privind evaluările cinematice ale performanței în sprint, arată că mușchii extensori ai șoldului ca “hamstrings și gluteals” produc forța musculară cea mai mare, concluzie stabilită prin analiza cinematică a mișcărilor articulațiilor șoldului, genunchiului și ale gleznei. În urma acestor studii, autorii au emis ipoteza că realizarea de sprinturi cu rezistență (încărcătură) va duce la creșterea forței musculaturii extensoare a șoldului, musculatură care este implicată în producerea forței pe parcursul realizării unei alergări accelerate. Mero, 1986
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a forței membrelor inferioare, ducând la o tehnică ineficientă și la o încetinire a fazei de accelerație. -o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
o încetinire a fazei de accelerație. -o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de performanță și cei începători este dată de frecvența vitezei de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
s-a observat nicio diferență între viteza de flexie a coapsei la cele două grupe (începători și performeri). Căderea centrului de greutate, determinată de o înclinare pe spate a părții superioare a trunchiului poate accentua o mișcare prea înaltă a genunchiului, această poziție are ca rezultat imposibila aplicare a forței de extensie a coapsei la o mai mare categorie de mișcări, și conduce conduce la scurtarea pasului de alergare și la scăderea accelerației. Toate aceste greșeli tehnice au ca efect creșterea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de jos. Cel de-al doilea pas de după start s-a realizat pe o platformă de forță, numită Kistler. Forța de reacție a solului a fost înregistrată la 1kHz. Simultan au fost calculate două seturi de date cinematice ale gleznei, genunchiului, șoldului și umărului, pentru frecvența de 120Hz. S-au constatat următoarele rezultate: - după 45% din faza de sprijin în timpul alergării, mușchii gleznei și genunchiului generează crescător o putere mai mare, care permite o extensie explosivă a piciorului; - puterea de vârf
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a fost înregistrată la 1kHz. Simultan au fost calculate două seturi de date cinematice ale gleznei, genunchiului, șoldului și umărului, pentru frecvența de 120Hz. S-au constatat următoarele rezultate: - după 45% din faza de sprijin în timpul alergării, mușchii gleznei și genunchiului generează crescător o putere mai mare, care permite o extensie explosivă a piciorului; - puterea de vârf a genunchiului a avut loc în jurul momentului de 73% din faza de sprijin; - puterea de vârf a flexorilor plantari s-a produs în jurul valorii
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și umărului, pentru frecvența de 120Hz. S-au constatat următoarele rezultate: - după 45% din faza de sprijin în timpul alergării, mușchii gleznei și genunchiului generează crescător o putere mai mare, care permite o extensie explosivă a piciorului; - puterea de vârf a genunchiului a avut loc în jurul momentului de 73% din faza de sprijin; - puterea de vârf a flexorilor plantari s-a produs în jurul valorii de 85% din faza de sprijin; - după 45% din faza de sprijin, predomină extensia membrului inferior când, RF
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
vârf a flexorilor plantari s-a produs în jurul valorii de 85% din faza de sprijin; - după 45% din faza de sprijin, predomină extensia membrului inferior când, RF și GAS au fost în stare să transfere energia de la extensorii șoldului la genunchi și de la extensorii genunchiului la articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
s-a produs în jurul valorii de 85% din faza de sprijin; - după 45% din faza de sprijin, predomină extensia membrului inferior când, RF și GAS au fost în stare să transfere energia de la extensorii șoldului la genunchi și de la extensorii genunchiului la articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al mușchiului GAS, de la genunchi
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
după 45% din faza de sprijin, predomină extensia membrului inferior când, RF și GAS au fost în stare să transfere energia de la extensorii șoldului la genunchi și de la extensorii genunchiului la articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al mușchiului GAS, de la genunchi la gleznă a fost de 20,6 ± 3,6J, reprezentând 24
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de la extensorii șoldului la genunchi și de la extensorii genunchiului la articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al mușchiului GAS, de la genunchi la gleznă a fost de 20,6 ± 3,6J, reprezentând 24,9 ± 7,3% din lucrul net al articulației gleznei; - mușchii biarticulari par a avea un rol important în transferul energiei de la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
genunchiului la articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al mușchiului GAS, de la genunchi la gleznă a fost de 20,6 ± 3,6J, reprezentând 24,9 ± 7,3% din lucrul net al articulației gleznei; - mușchii biarticulari par a avea un rol important în transferul energiei de la articulația proximală, produsă de mușchii monoarticulari la articulația
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
al mușchilor biarticulari, permit un produs eficient de mare putere la articulațiile distale implicate în efortul de accelerare a sportivului. Studiile profesorului de atletism, C. Vittori, 1996, au evidențiat o comportare specială a membrelor inferioare în timpul acestei faze de accelerare: genunchiul și glezna nu au relevat nici o destindere. De fapt, s-a dovedit că extensia (întinderea) a apărut imediat la contactul cu pământul. De aici a rezultat că o mare parte din rezistența învinsă în prima fază a cursei poate fi
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivelul, putere ce se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar. Faza de accelerare se caracterizează prin: - mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); - contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; - mișcarea energică a brațelor cu coatele
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
masă și baza de sprijin se va micșora înainte ca tălpile să aterizeze direct sub trunchi. În această fază a cursei, direcția forței aplicată este mai mult orizontală. Același autor relevă faptul că o tehnică corectă de accelerare necesită ridicarea genunchilor cu rapiditate la nivelul maxim. Unghiul dintre gambă - pământ și dintre trunchi - pământ vor fi egale. Glezna este îndoită înaintea contactului puternic cu pământul. F. Urtebise, 1994, susține că suprafața sintetică pe care se aleargă astăzi impune o noua tehnică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]