12,821 matches
-
mai important este că tripartitismul rămâne, În orice caz, trăsătura esențială și fundamentală a culturii indo-europene, astfel Încât, chiar dacă se regăsește și În altă parte, totuși acesta va constitui mereu informația primară cu care se Începe reconstrucția. Ideologia tripartită este deci grila În care trebuie Încadrate toate rezultatele reconstrucției noastre, nu ca o schemă pe care noi am suprapune-o peste acestea, utilă pentru cunoaștere și sistematizarea lor, ci, concret, ca un Întreg al categoriilor pe baza cărora chiar indo-europenii Își elaborează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe ,,mirarea sistematică" a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus. Tocmai de aceea antropologul ,,trebuie să-și chestioneze fără încetare propriile sale propoziții a priori și să se pună în situația de învățare"9. Curios este faptul că această
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
guvernele conservatoare care i-au urmat. Dar ambele partide au rămas loiale planificării economice pe termen lung sau intervenției agresive În sistemul forței de muncă. Implicarea activă, atât cât era, consta În orientarea cererii: au fost manevrate ratele dobânzii și grilele de impozitare pentru a Încuraja fie economiile, fie consumul. Acestea erau tactici pe termen scurt. Principalul obiectiv strategic al guvernelor britanice de orice culoare, În acești ani, era să prevină o Întoarcere la nivelul traumatizant al șomajului din anii ’30
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
A primit Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), și editorial, cu volumul Menire în doi (1970). Așezându-se pe direcția avangardei românești receptate prin grila propriei sensibilități, C. nu refuză nici dialogul fertil cu mari poeți contemporani (Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș.a.). Intelectualismul său este evident și se traduce nu numai într-o poetică adecvată, ci și în plasarea, uneori, a poeziei pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
noastră, se cuvine a înțelege managementul resurselor umane ca exprimând o „realitate” mult mai bogată și diferențiată, atât sub aspectul conceperii sale teoretice, cât și ca activitate practică (schema 9). Schema 9. Definiția dimensiunilor și a proprietăților managementului resurselor umane (grila CORA-FISC a lui Bournois și Brabet 1993)<footnote Ibidem, p. 23. (*este vorba de ceea ce se poate denumi ca fiind „miză”, „domeniu de competiție”). footnote>. Inspirați de o serie de abordări mai noi, putem vorbi, în general, de necesitatea de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tehnocentric sau antropocentric (în care rolul principal este pus pe seama tehnologiei sau al omului). În raport cu modul de comportare a managerului, distingem tipul de strategii în care conducerea este bazată pe sarcină și cea bazată pe om (schema 24). Schema 24. Grila managerială<footnote Blake, Robert R. și Monton,Jane, (a se vedea Steers, Richard M., op. cit., p. 631). footnote> În raport cu gradul de dependență față de strategia firmei, Bühner distinge trei tipuri de strategii în managementul resurselor umane<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o organizație furnizează o serie de informații de bază, necesare în procesul de management strategic al necesarului de resurse umane, în scopul luării unor decizii privind: stabilirea nevoilor de resurse umane; aprecierea personalului; elaborarea unor planuri pentru promovarea lucrărilor; determinarea grilelor de salarizare; recrutarea și salarizarea etc. Pentru a analiza un post pot fi utilizate diferite metode. Alegerea uneia sau mai multor metode de analiză a posturilor constituie una dintre cele mai importante decizii din domeniul managementului resurselor umane, deoarece analiza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
dat - ne va permite să trecem la momentul următor (D). Evaluarea situației reale cu cea dezirabilă va marca liniile activităților ulterioare în scopul apropierii tot mai mult a situației empirice (C) de modelul-țintă (B). Deciziile luate vor trece printr-o „grilă de selecție”, astfel că pe măsură ce diagnoza este mai profundă, mai exigentă (criteriile de respingere a ceea ce există, dar nu corespunde cu modelul dezirabil), cu atât deciziile vor exclude mai multe soluții nedezirabile. Capitolul 4 Analiza de tip diagnoză a resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Reed definește ca Stil decadent, Paciurea îi opune un formalism ontologic. Sorin Alexandrescu focalizează ceea ce el numește emergența formei, efortul generic, ineluctabil al materiei de a prinde formă, cu mențiunea că acest tip de formalism trecut de teoreticianul român prin grila psihanalizei freudiene, marchează, mai degrabă, o fază finală a simbolismului european, ilustrată elocvent și de Brâncuși, în trecerea sa către arta modernă, fază în care simbolul cedează în fața unei esențializări a materiei și a eliminării oricărui rest narativ. În acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proiect comunitar sunt: identificarea comunităților sărace; promovarea programelor, informarea și identificarea nevoilor; evaluarea propunerilor/aplicațiilor primite; implementarea; continuarea activităților după încheierea finanțării (operations and maintenance); monitorizarea și evaluarea. Identificarea comunităților sărace (poverty targeting) se face, în general, pe baza unei grile de evaluare (respectarea unor criterii clare) sau a unor hărți ale sărăciei pentru a direcționa investițiile către comunitățile sărace. De exemplu, FRDS folosește o grilă de evaluare formată din opt criterii după ce inițial a fost folosită o grilă cu zece
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
monitorizarea și evaluarea. Identificarea comunităților sărace (poverty targeting) se face, în general, pe baza unei grile de evaluare (respectarea unor criterii clare) sau a unor hărți ale sărăciei pentru a direcționa investițiile către comunitățile sărace. De exemplu, FRDS folosește o grilă de evaluare formată din opt criterii după ce inițial a fost folosită o grilă cu zece criterii, o comunitate fiind eligibilă pentru finanțare dacă îndeplinește cel puțin trei(patru) din cele opt(zece) criterii. Sandu (2001) face o analiză a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
baza unei grile de evaluare (respectarea unor criterii clare) sau a unor hărți ale sărăciei pentru a direcționa investițiile către comunitățile sărace. De exemplu, FRDS folosește o grilă de evaluare formată din opt criterii după ce inițial a fost folosită o grilă cu zece criterii, o comunitate fiind eligibilă pentru finanțare dacă îndeplinește cel puțin trei(patru) din cele opt(zece) criterii. Sandu (2001) face o analiză a acestor criterii, subliniind relevanța lor, dar arătând și principalele limite ale acestora, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale acestora, mai ales cele legate de slaba diferențiere a comunităților în funcție de așezarea geografică și forma de relief, variația materialelor de construcție (munte/câmpie) și a locuințelor și gradul diferit de electrificare de la câmpie la munte. O altă limită a grilei FRDS, subliniată de Dumitru Sandu, este dată de faptul că scopul urmărit de aceasta - sărăcia comunitară - nu se suprapune sărăciei la nivel de gospodărie. În ciuda acestor limite, focalizarea programelor FRDS este cel puțin satisfăcătoare, dovedind că grila utilizată e funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altă limită a grilei FRDS, subliniată de Dumitru Sandu, este dată de faptul că scopul urmărit de aceasta - sărăcia comunitară - nu se suprapune sărăciei la nivel de gospodărie. În ciuda acestor limite, focalizarea programelor FRDS este cel puțin satisfăcătoare, dovedind că grila utilizată e funcțională (Voicu et al., 2002). De asemenea, în România au fost create două instrumente foarte utile pentru identificarea sărăciei la nivel comunitar: indicele de dezvoltare a satului DEVSAT, elaborat de Dumitru Sandu (2004), și harta sărăciei în România
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
domeniile care au suferit cele mai multe transformări în ultimii 15 ani în România. Structura sistemului de învățământ a fost modificată foarte des, producând haos în rândul generațiilor din anii terminali ai ciclurilor școlare, din cauza modificărilor aduse examenelor de promovare și conținutului grilei de învățământ. De asemenea, în acest domeniu au avut loc transformări instituționale esențiale. Cu toate acestea, așa cum se afirmă și în rapoartele Comisiei, procesul de descentralizare a sistemului de învățământ se desfășoară într-un ritm încă mult prea lent, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în care cercetarea este experimentală sau cvasiexperimentală; se precizează
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în care cercetarea este experimentală sau cvasiexperimentală; se precizează numărul de grupe utilizate, dacă acestea sînt independente sau cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ipoteze de lucru ce vor fi verificate prin intermediul altor metode (Radu, Miclea și Szamoskozy, 1993; Havârneanu,2000b), cît și calitățile unei metode de sine stătătoare, oferind date descriptive importante despre realitatea studiată. În general, observația sistematică se realizează prin intermediul unei grile de observație, care oferă un cadru de sistematizare și ierarhizare a datelor brute. Cele mai elaborate și mai rafinate asemenea instrumente de cercetare includ scale de măsurare a variabilelor studiate, astfel încît datele observațiilor să permită prelucrări statistice ulterioare. Pentru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Contestă verbal regulile jocului. Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile. informați cu privire la scopul cercetării în care vor fi implicați, conceptele centrale ale studiului, comportamentele relevante și nerelevante ale subiecților, modalitățile de înregistrare a datelor (grila/ghidul de observație). De asemenea, este recomandabilă utilizarea a doi sau mai mulți observatori pentru același grup de subiecți, astfel încît influența pozițiilor subiective ale acestora asupra datelor s. fie redusă. Sugestii de teme: „Caracteristici ale climatului educațional în clasa
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată în memoria colectivă a unei colectivități, presupune un principiu organizator, o structură de periodizare a temporalității. În lipsa unei astfel de structuri organizatorice, trecutul apare în conștiință (individuală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în direcția dizolvării identităților regionale cristalizate în decursul secolelor de existență separată a principatelor române și de impunere a unei supra-identități naționale. Recuperarea românității celor patru domni moldoveni indică un proces de naționalizare a trecutului, proces ce implică impunerea unei grile naționale unice de interpretare a trecuturilor anterior defalcate ale regiunilor istorice românești. Excluderile definesc memoria colectivă la fel de puternic ca și materialul istoric inclus în constituția sa. Deși s-au depus eforturi hermeneutice considerabile în vederea portretizării unei serii de domnitori moldoveni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de interpretare a istoriei poporului român care să ranforseze noul status quo. Colonizarea comunistă a istoriei a făcut ca întreaga osatură a trecutului să fie revertebrată. Noua armătură a istoriei deveneau principiile inexorabile ale "Marxism- Leninismului" (Roller, 1952, p. 1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" și direcțiile de "înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a trecutului național. Încă din 1947, avangarda reflecției istorice și-a mutat sediul din câmpul profesionist al istoricilor de meserie localizați în universități și institute de cercetare în plenarele de partid. Însă chiar și pe vremea lui Roller
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (1953). Programul... din 1974 rupe această cutumă, decretând forma cât și fondul, principiile diriguitoare de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de principiul fragmentarizant al diversității promovat de autoritățile statale. În ciuda constrângerilor impuse de programa școlară, discursul conservator emis de vechea gărză istoriografică și-a acomodat superficial mesajul tradițional în structura analitică obligatorie. Marea Unire din 1918 este interpretată în aceeași grilă a destinului istoric a unității statale românești: "ideea de unitate statală a însoțit istoria românilor, afirmându-se ca una din aspirațiile lor fundamentale" (Scurtu et al., 1999, p. 95). La pagina 16, manualul scris de I. Scurtu et al. prezintă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]